
Amiaza proaspetei mirese
Amiaza proaspetei mirese,
Ascunsă-n unduiri aprinse
De soarele... ce parcă țese
Iubirile... de flăcări... ninse.
Patima clipei... se cocoață
Pe reverențe și-ndrăzneli,
Pe o privire... veșnic hoață,
Uitată între sâni... rebeli.
Se sparg oglinzile, în ape,
Tăceri la viață... se trezesc
Nemărginirea este-aproape
Și trupurile... se-ntâlnesc.
Salut discret... ispita care
Deschis-a împlinirii drum,
Fără a pune... o-ntrebare,
Făcând din pasiune, scrum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Ucizi tăceri
Ucizi tăceri, doar c-o privire
Sedusă-n nopți... fără ecou,
Ce-aruncă spre nemărginire
Al clipei nepătat trusou.
Deschizi spiralei, nefirescul,
Reîntrupându-te-n pustiu
Cînd fulgeră... nepământescul
Lumini... pe care nu le știu.
Săruți cuvinte nerostite,
Reciți din Blaga și Kayyam,
Tot alergând înspre ispite
Pe care-abia le deslușeam.
Torni în pahare adevărul
Iubirilor... și roșul vin,
Iar trupu-ți este ca și mărul
Gustat... puțin câte puțin.
Ucizi tăceri... spre dimineață
În unduiri... dumnezeiești
Și-atingeri care mă răsfață,
Iubito!!! mă înnebunești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupurile cântă
Fără de prihană, amărui de dulce,
Înflorești sărutul între ieri... și azi,
Tainice-atingeri vor a te seduce
Rostuind ispite... dincolo de brazi.
Vor renaște-n tine interzise clipe,
Gânduri dezgolite și speranțe vii,
Din tăceri uitate împletești risipe
Și topești în sânge... mii de erezii.
Suntem simbioza sferelor divine,
Magica formul-a sacrului păcat,
Libertatea pusă-n energii puține
Rătăcite seara... într-un roșu pat.
Făr-asemănare... trupurile cântă,
Curba împlinirii șerpuiește-n noi,
Palmele nebune, visele frământă
Și-n adânc aruncă nesfârșite ploi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Așa sentință... execut
Instigi priviri și-atingeri blânde,
Zâmbești și plângi... vrăjitorie,
Când palmele cuprind plăpânde
Un infinit... de nostalgie.
Complicități... arunci în suflet
Și raze care ard... cumplit,
Enigma... veșnicului umblet,
Cuvântul încă... nerostit.
Compui apoi... nemărginirea,
Din ape... vise... și tăceri,
Punând în slove, strălucirea
Și-argintul ultimelor veri.
Te culci și te trezești... cu mine
Ca un sărut... pe sânul drept,
Ce vrea picanterii virgine,
Pe sfârcul viu... ca un accept.
Și mă condamni... poruncitoare,
Doi ani întregi să te sărut,
Fără a pune... o-ntrebare
Așa sentință... execut.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât să cumpăr
Decât să număr nopțile încinse,
Mai bine trag ispitelor perdeaua
Păcatelor... de care au fost atinse,
Când puritatea le era ca neaua.
Decât să stric... a viselor virtute,
Sărut un sân dospit amiaza mare,
Ascuns în credincioase... iezuite,
Ce pot seduce minima răbdare.
Decât să cumpăr aur și mărgele
Mai bine scutur frunzele de nuc
Și răstignind iubirile prin ele,
Am să le-nvăț... al fericirii truc.
Decât s-aștept a clipei pasiune,
Ridic paharul dragostei dintâi
Eretica... arzând ca un cărbune
Șoptind încet și repetat... rămâi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-s viață anii mei
Unde-s viață... anii mei?
Doar tu știi ce am făcut,
Tu m-ai pus în păr scântei
Și speranțe-n așternut.
Unde-s clipele nebune
Și iubirile... de ieri?
Numai tu îmi poți a spune,
Dintr-o mare de tăceri.
Unde-s viață... anii mei?
Rătăciți prin astă lume
Și-mbrăcați în flori de tei,
Pentr-o dragoste anume.
Te tot duci ca o nălucă
Înspre visele... deșarte,
Ai pus soarele în furcă
Și-amintirile-ntr-o carte.
Unde-s viață... anii mei?
Cât aș da să-i am cu mine,
Să fiu numai eu... cu ei,
În amurgul ce tot vine.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg acum spre tine, libertate
Dintre iluzii veșnic ponosite,
De-a valma puse în năluci de fum,
Aleg un madrigal și trei ispite
A mă-nsoți pe nu știu care drum.
Tot amânat-am clipelor prea-plinul,
Charisma închizând-o în tăceri
Și-amestecând cu umbrele destinul
Am risipit prin suflete... poveri.
Alerg acum... spre tine... libertate,
Deși abia, abia, te înteleg,
Răstălmăcind cuvinte-ncrucișate
Păcatelor... din care te culeg.
Pașii rebeli... au început să doară,
Smerite dimineți mă definesc...
Când liniștea în așternut coboară
Și-n brațe, iată, mi-te regăsesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul ca o rugă
Deschide-mă-n amiază, robită de păcate,
Înfige-te-n adâncuri și-nvață-mă să zbor,
Când ploile aleargă... în fulgere-mbrăcate
Și sărutări nebune, prind viață, pe picior.
Dezleagă-mă de temeri fragile... și ispite,
Sfințește-mă cu-atingeri năucitori de moi,
Când cerul... cerne fluturi... în ape vălurite
Și tremură dorința... în sânii plini... și goi.
Ascunde-mă în roșul de maci și de iubire
Topește-mă în suflet... și lasă-mă... să curg,
Când îngeri desenează... a clipei mântuire
Și soarele plutește, buimac, înspre amurg.
Păstrează-mă în vise și în plăceri de taină,
Mă scutură pe-ntinderi... de rouă... și tăceri
Când trupurile cântă, pe-o răvășită... haină
Și timpu-i ca o rugă... de umbre și poveri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă și ninge
E vifor năprasnic afară,
E frig, nebunie și ceață,
E liniștea dată cu ceară,
E clipa tăcerii de gheață.
E luna pe geam dăltuită,
E sufletu-arzând, iubitor,
E lacrima veșnic sfințită,
E clipa romanței de amor.
E noaptea rebelă și bună,
E ochiul ce cată spre sân,
E vorba pe taine stăpână,
E sângele-ncins și păgân.
E iarnă și ninge-a iubire,
E viscol și-i ger păcătos,
E taina ascunsă-n privire,
E viață... trăim... e frumos.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul clipei netrăite
Între două porți închise
Se ascund triste tăceri,
Renăscute din dureri
În amurgurile stinse.
Azi, nimic nu e ca ieri,
Sentimente indecise,
Ridiculizează vise
Înflorite... de becheri.
Lanțurile-s la picioare,
Sufletele sunt vrăjite
De priviri înșelătoare
Și de magice, ispite,
Care știu, a da culoare
Unor clipe, netrăite.
sonet de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcă n-ar mai fi loc
Parcă n-ar mai fi loc
între visele tale
de-o fântână, de-un foc
și argint în izvoare...
Parcă n-aș fi nici eu
în răscrucea furată
dn abis curcubeu
drum ajuns niciodată...
Parcă nici nu ai fost
valul clipei păgâne
într-un spațiu anost
fără ieri, fără mâine...
Părcă n-ar mai fi timp
pe acest mal de risipă
unde dorul îmi strâng
și-l ascund sub aripă...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și te sărut
Și te sărut... și te doresc,
În flăcări ard și pătimesc
Cuprins de dor, până târziu,
Iubindu-te, cum doar eu știu.
Și te sărut pe ochi... pe sâni,
Gândesc la ei de săptămâni,
Iar de te văd... mă fâstâcesc,
Însă... tu știi... că te iubesc.
Și te sărut... cu lăcomie,
Așa cum nimeni nu mai știe
Pe umeri goi... și pe picior,
Înspre al trupului izvor.
Și te sărut... pe buze dulci,
Răsad al marilor porunci
Ce se lipesc... și mă cuprind
Când între perne te întind.
Și te sărut pe-obraz, pe gât,
Dar nu ma satur... cu atât,
Pe coapse moi... cu pasiune,
Unde mai vrei, iubito, spune?
Eu... te sărut... de mii de ori
Pe patul alb și plin de flori
Ce-ascunde visele carmine
De veșniciile... virgine
Șoptesc apoi... magic cuvânt,
Și te pătrund... și te frământ,
Sfințindu-te... c-o sărutare
În drumul tău spre neuitare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sfert de viață îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături între idei, între fluturi, între lucruri și praf. Totul curge așa de repede, și noi tot mai facem legături între subiect și predicat. Trebuie să-i dăm drum vieții, așa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care nu țin. De când spun cuvinte fără șir, simt că-mi recuperez ani frumoși din viață.
citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina
E grădina pup de floare,
Când în ea intră vecina,
Mândră și încântătoare,
Să verifice... stupina.
Ochiul cată-n disperare
Înspre trupu-i... îngeresc,
Oare cum și de ce oare?
Tremur numai de-o zăresc.
Stelele dispar în noapte,
Și nu știu... a cui e vina
Dorului de mere coapte,
Ce-mi tot caută... pricina.
Luna vrăfulește-n focul
Care-mi mistuie... retina,
Când încet, pune norocul
Între sâni... știți voi... la Ina.
Patimile-n ei tresaltă
Și Ispita... bat-o vina,
Ca o trestie de-naltă
Și mlădie... este Crina
Dulce, tandră... măritată,
Iar mi-a invadat grădina,
Dar odată... și odată,
Cade în păcat... VECINA.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Psaltirea-i un fel de păcat
Tenebrele fierb în substanțe,
Abile-ndrăzneli și tupeu,
Cotorul pierdutei chitanțe
Și liniștea zborului meu.
Desigur, azi par măsluite
Cuvintele toate, la rând,
Nescrise și nici nerostite,
Pe care, idilic, le vând.
Aprinse văpăi sângerează,
Psaltirea-i un fel de păcat
Al ochiului, care veghează
La trecerea clipei prin pat.
Ca pepenii roșii, par sânii
Ce saltă-nspre buzele moi,
De parcă venit-au păgânii
Sau vremea tăcerii de-apoi.
Confirm surâzând adevărul,
Nimic nu mai poți să renegi,
Șerpoaica venit-a cu mărul
Ispitei ce vreau s-o dezlegi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând pentru surioara mea
Un gând, un salut o îmbrățișare,
o tăcere și o rază de soare
alături de-o stea și o floare
că să-ți fac o vie și dulce urare
pornită din inima mea iubitoare.
Îți scriu azi să-ți urez pasiune.
Pasiune pentru viață și a ei adeziune
la culorile ce aprind flăcări de afecțiune.
Bucuria să-ți locuiască mereu în ochi,
iubirea curată să te ferească de deochi.
Privește-nainte, nu avea frică,
când vântul va rupe o rămurică
copacul rămâne mereu în picioare
se-naltă măreț spre stele și soare!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Provoacă-mă
Provoacă-mă în dimineață
Cu focul gândului sedus,
De trupul care îmi dă viață
Ca soarele, înspre apus.
Aștept furtunile postume
Și smulg destinului plăceri,
Pentru o dragoste anume,
Redefinită de tăceri.
Dezleg de taine, răsăritul,
Și-alung ispite fără rost,
Sorbind privirilor, ursitul,
Indescifrabil și anost.
Apoi, arunc cu flori și rouă,
Cu umbra gândului nespus
Ce frânge inimile-n două
Ducându-se înspre apus.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Veșnică enigmă
Veșnică enigmă în tîrziu de vreme,
Risipind profetic... negură și fum,
Nopți fără de stele, taine și blesteme,
În adânc de suflet căutându-și drum.
Parcă niciodată, nu a fost mai dulce
Și atât de-aproape de-a cădea-n abis,
Luna, care iată, soarele înfruntă
Și argint aruncă-n margine de vis.
Dorurile toate-s libere să plece,
Să se ducă-n lume și-a se-mplini,
Măsurând la timpul, care veșnic trece
Și-ntr-un trup himeric, vor a odihni.
Fulgeră și tună-n gândurile mele,
La izvor de patim... inimile sunt,
A uitării groapă... plină e de stele
Si luceferi care, nu scot un cuvânt.
Veșnică enigmă la sfârșit de cale,
Lâng-o poartă-nchisă și ferestre reci,
Obosit destinul, nu vrea să se scoale
Și nu întelege, de ce vrei să pleci?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Magnolia cu florile ninse
te-am căutat să-ți spun
că a înflorit magnolia
și florile ei parcă sunt ninse
de o iarnă târzie
că rândunelele-au venit
și își scutură aripile
de prea mult soare
și prea mult azur
că stelele ard mult mai aprinse
și luna ne cheamă pe banca
acum pustie
căci tu ai plecat
lăsând în urmă primăvara
și magnolia cu florile ninse
și rândunelele...
pe toate singur eu să le-ndur
chiar și fărâma aceea de bucurie...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-ascunde soarele în mare
Se-ascunde soarele în mare,
La ceas de taină și ispită
Când liniștea-i... înlocuită
Cu enigmatice... vapoare.
Se-ascunde ușurat de haine,
În adâncimi protocolare
Redefinind, imensa zare,
Ca pe-o iubită... fară taine.
Se-ascunde liber de păcate
În valuri, ca o blândă vrajă
Ce-aruncă veșnic, pe o plajă
Vise din viață... decupate.
Se-ascunde soarele în mare,
Când vine vremea să se culce
Îmbrățișat, de-o muză dulce
Sedusă de... a lui chemare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-n astă lume
Dacă-n astă lume, plină de femei,
Nu ar fi bărbatul... ca o alinare,
Candela sfințită arde-va-n ulei
Patima uitată... dincolo de zare.
Împlinirea clipei... harul nenuntit
Orizontul care... fulgerul despică,
Aripa întinsă-n zbor rostogolit,
Scânteiază-n vise care nu abdică.
Fară el... amorul e-o poveste tristă,
Undeva pierdută într-un adăpost,
Cântecul durerii, încă, mai persistă,
Ciocârlia plânge, negăsindu-și rost.
Târgul de fecioare redeschis-a raiul,
Când amurgul fuge înspre depărtări,
Ultima lui șansă... a rămas tramvaiul
Și-o bibliotecă... plină de-ntrebări.
Dacă-n lumea asta tristă și-ncurcată,
Nu ar fi barbatul... ca un avanpost,
Poate fericirea.... ar fi doar trucată,
Dăruind iubirea, numai contracost.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!