Cap de pod
Mă aflam la capul unui pod
Nu știam ce s-a-ntâmplat cu mine
Carul vremii dacă trece, vine
Înapoi de la un anti-pod?
Și nici dacă după moarte, viața
Va porni spre alte începuturi
Genele în somn dacă le scuturi
Se derulează invers dimineața
Că e destul să deschizi ochii
Colbul lumii să ți-l ștergi din mers
Și murmurând un singur vers
Să te trezești în țara Mamei Dochii
Și-acolo la intrare stă un sfinx
Care-ți pune-o singură-ntrebare
Și cine dă răspunsul, poa' să zboare
În spații eterate într-adins
Mă aflam la capul unui pod
Între două universuri paralele
Ieșind dintr-unul, nu știam că ele
Se mișcă-n sens contrar după un cod
Gulfstreamul purtând apele calde
Înspre nord, părea că s-ar fi rupt
un echilibru. Iar pe dedesubt
Ape reci vin țărmuri să le scalde
Părăseam materia și lestul
Dincolo pătrunde numai zborul
Eu eram și gând dar și fiorul
Fără recuzita și tot restul
M-a prins seara la un cap de pod
Rebus poate sau doar paradox
Așteptând ca submarinul Dox
Fluturii de mâine în exod.
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apă
- poezii despre țări
- poezii despre început
- poezii despre zbor
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre somn
- poezii despre seară
Citate similare
Pod de gheață
De la casa mea la tine
Pod de gheață-i, și-i subțire
Se rupe dacă alerg
Se topește dacă-aștept
Fără pod cum să ajung
Gândul trist să ți-l alung?
Vino tu în zbor pe seară
Ca un fulg ușor pe geană
Și m-adoarme, somnul lin
Sub fereastră lângă pin
Mă veghează, dă-mi sărut
Peste-al șoaptelor trecut.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre sărut, poezii despre poduri, poezii despre gânduri sau poezii despre gheață
Romanța nebunului
Vreți să vă spun cine sunt eu?...
Un pod cu chip de curcubeu -
Un curcubeu multicolor,
Armonizat pe placul tuturor!...
Cei mai mulți -
Proștii -
Cred că sunt
Aureola unui sfânt...
Iar cei mai puțini -
Cei cuminți -
Cei care nu se-ncred în sfinți,
M-asigură că sunt un pod,
Pe care regele Irod -
Un rege mândru
Și stupid -
A vrut să-l construiască-n vid...
Dar Dumnezeu l-a pedepsit,
Căci a murit,
Lăsându-și podul nesfârșit
Exact când reușise să-l îndoaie
Cu cei din urmă stropi de ploaie
Schimbați în lacrime solare,
Ca orice pod fără picioare.
Și totuși, acest pod sunt eu -
Un pod cu chip de curcubeu!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre monarhie
- poezii despre schimbare
- poezii despre religie
- poezii despre prostie
- poezii despre ploaie
- poezii despre picioare
La un capăt de pod
la un capăt de pod
un bătrân cu traista goală
scormonește apa
ce se duce la vale
se tot duce...
*
la un capăt de pod
un bătrân privește apusul
cum se pierde
în îndepărtata zare
se tot pierde...
*
la un capăt de pod
un bătrân împovărat de ani
ascultă timpul cum trece
se tot trece
fără înțelesuri fără răspunsuri...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre văi sau poezii despre bătrânețe
Rondelul podului de onix
Pod de onix se-ncovoaie,
Arcuind o boltă naltă;
Cade foaie după foaie
Peste-azurul de pe baltă.
Dinspre-apusul ce tresaltă
Sângeroase curg șiroaie;
Pod de onix se-ncovoaie
Arcuind o boltă naltă.
Mandarini, stând laolaltă,
Spun că semne sunt de ploaie;
Iar o luntre, cam greoaie,
Printre ape se tot saltă,
Pe sub pod ce se-ncovoaie.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre ploaie sau citate de Alexandru Macedonski despre apă
* * *
Încăperea sumbră și mică
nu bănuiam c e avea să mi se întâmple:
metronomul îmi bătea în tâmple
așteptam să se lumineze de ziuă
iar pe deasupra și o
senzație stranie de frică
Nu știam ce avea să urmeze
și mă simțeam vinovat
toată lumea mă arăta cu degetul;
Parcă mă aflam într-un ținut de uriași
Și ce însemnau aceste metereze
din fața ușii la do pași?
Cineva mi-a pus în mână
o hârtie cu pecete,
altcineva m-a luat de mână și m-a dus
în fața lor o mulțime de necunoscuți
Mișcările tuturor erau încete
și când acela a întrebat dacă mă recunosc,
toți au îndreptat mâinele spre mine
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre mișcare, poezii despre lumină, poezii despre hârtie, poezii despre frică sau poezii despre degete
Alb, alb
Polul nord. Și albe
Nefirești ținuturi
Ghețurile salbe -
Veșnic așternuturi
Soarele pe boltă
Râde strălucind
Fiecare voltă,
Fiecare grind
Pace. Numai pace
Cât vedem cu ochii
Gerul din cojoace,
Spaima mamei Dochii.
Urși pe vreo banchiză
Oaze călătoare,
Circul' fără viză
Înspre larga mare
Raza jucăușă
Îi usucă pielea
Focii, de păpușă
Din apele ce le-a,
Făcut să tresară
Privind înapoi
Fulguind ușoară
Printre ghețuri sloi.
Pinguini, de frig
Nu-și doresc mai cald
Străbătând, intrig'
Țărmul lui Harald;
Este-aici o lege
Nouă pentru noi
Cine n-o-nțelege,
Îi face război
Bate vântul domul
polului. Și nici
Nu e rău că omul
Vine rar pe-aici!
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre ger, poezii despre alb, poezii despre vânt, poezii despre urși, poezii despre spaimă, poezii despre război, poezii despre păpuși sau poezii despre pinguini
Sunt un pod
Sunt un pod peste râu,
Către tine mereu,
Pe nimic sprijinit,
Doar pe sufletul meu.
Acest râu nemilos
Mă va sparge-n bucati,
Starea mea o-nțeleg,
Dar și tu seama dă-ți.
Sunt un pod peste râu,
Pe pilonii mei triști,
Către tine mereu,
Insă tu nu exiști.
Nu-nțelegi că mi-e greu,
Că mi-e frig și urât,
Sint greoi și sunt fix,
Sunt un pod și atât.
Unde-apuc să mă duc
Sunt silit să rămân
Că miroase a fier,
Că miroase a fân.
Și deodată-nțeleg
Că sunt trist în zadar,
Pe pilonii mei triști
Mă cuprind și tresar.
Tu simți tot ce simt eu,
Ba mai grav, ba mai mult,
Plânsul tău permanent
Il preiau și-l ascult.
Și dau parcă ecou
Și vibrez în alt mod,
În picioare călcat
Ca un om, ca un pod.
Sunt un pod peste râu,
Sunt un pod peste mers,
Câte vânturi m-au scris,
Câte ploi m-au tot șters.
Dar tu nu ești pe mal,
Dar tu nu ești cu ei,
Dar tu nu mă strivești,
Tu mă ții și mă bei.
Sunt un pod ridicat
Peste-un râu incomod,
Sunt un pod, ești un râu,
Ești un râu, sunt un pod.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre râuri, poezii despre plâns sau poezii despre fier
Podul de piatră
E o punte care se aruncă singură peste apă
îi place să zburde peste râu. Nu pot
trece pe ea, dacă se așează singură.
Nici unui rîu nu-i folosește. Valurile
o privesc cu suspiciune, nimeni n-a pus-o acolo.
Arinii o văd ca pe un obstacol în cale
și așteaptă mână de om
să-i cioplească într-un pod ca lumea.
Satul din care sunt nu vrea să mă știe,
nu-i arde de nimic în aceste vremuri.
Rămân acasă cu gândul că am destul
sat în mine și nu-mi mai trebuie altul.
Până se va face un pod de piatră,
podul ăsta îl visez de copil.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 mai 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre visare, poezii despre obstacole, poezii despre copilărie sau poezii despre acasă
Fata ieși din curte ca fulgerul; n-o mai ținea pământul de bucurie; într-o clipă nu se mai văzu. Și daca n-ar fi stat mai încolo să-și aștepte boierii și carăle cu merinde, acestea s-ar fi pierdut, fiindcă nu puteau să se țină după dânsa. Împăratul îi ieși pe de altă parte înainte, mai la marginea împărăției, fără să știe ea; așeză îndată un pod de aramă, se făcu un lup și se ascunse sub pod. Când era să treacă fiică-sa, deodată ieși de subt acel pod, cu dinții rânjiți și clănțănind de te lua groaza; se uita drept la dânsa cu niște ochi cari strălucea ca două făclii, și se repezi la ea ca să o sfâșie. Fata, care înghețase sângele în ea de frică, își pierduse cumpătul și, dacă calul nu făcea o săritură la o parte, lupul înfigea ghearele într-însa; ea o luă la sănătoasa înapoi.
Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lupi, citate despre sânge, citate despre poduri, citate despre groază, citate despre frică, citate despre dinți, citate despre cai, citate despre bucurie sau citate despre Pământ
Sint un pod
Sint un pod peste riu,
Catre tine mereu,
Pe nimic sprijinit,
Doar pe sufletul meu.
Acest riu nemilos
Ma va sparge-n bucati,
Starea mea o-nteleg,
Dar si tu seama da-ti.
Sint un pod peste riu,
Pe pilonii mei tristi,
Catre tine mereu,
Insa tu nu existi.
Nu-ntelegi ca mi-e greu,
Ca mi-e frig si urat,
Sint greoi si sint fix,
Sint un pod si atat.
Unde-apuc sa ma duc
Sunt silit sa raman
Ca miroase a fier,
Ca miroase a fin.
Si deodata-nteleg
Ca sint trist in zadar,
Pe pilonii mei tristi
Ma cuprind si tresar.
Tu simti tot ce simt eu,
Ba mai grav, ba mai mult,
Plansul tau permanent
Il preiau si il ascult.
Si dau parca ecou
Si vibrez in alt mod,
In picioare calcat
Ca un om, ca un pod.
Sint un pod peste riu,
Sint un pod peste mers,
Cite vanturi m-au scris,
Cite ploi m-au tot sters.
Dar tu nu esti pe mal,
Dar tu nu esti cu ei,
Dar tu nu ma strivesti,
Tu ma tii si ma bei.
Sint un pod ridicat
Peste-un riu incomod,
Sint un pod, esti un riu,
Esti un riu, sunt un pod.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre tristețe, citate de Adrian Păunescu despre suflet, citate de Adrian Păunescu despre poduri, citate de Adrian Păunescu despre ploaie, citate de Adrian Păunescu despre picioare sau citate de Adrian Păunescu despre fier
Dacă știam...
Dacă știam că ai atâta nevoie de mine,
Nu plecam niciodată în nicăieri.
Rămâneam lângă tine
Să te apăr de mâine, de azi
și de ieri.
Dacă știam că prin natala nalbă,
Deghizată în floare și salbă,
Se plimbă pisica de mare
Cea ucigătoare, ce cu nepăsare,
Pieptul lui Steve Irvin a străpuns,
Erai cel mai apărat în crudul disjuns.
Dacă știam...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apărare, poezii despre superlative, poezii despre prezent, poezii despre plimbare sau poezii despre flori
Destinul... unui vers...
Versuri scrise la lumina lunii
se pierd în negura strălucirilor de-o clipă...
ale lumii...
Idei dezbrăcate de sens
se-nghesuie-ntr-un vers...
Respiră timpul regăsit, într-o dugheană,
și-alunecă din penița ce-nchide o geană...
Reconstruiesc utopica răzvrătire a unui gând
ce vrea să zboare spre un univers plăpând...
al vremii...
poezie de Viviana Milivoievici (2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre nuditate, poezii despre lumina lunii, poezii despre idei sau poezii despre Lună
Pod de curcubeu
Norii negri dau să cadă,
dar îi agață un pui de vânt,
ploile vor să cuprindă
tot ce este pe pământ.
Pod de curcubeu se pune
peste văile deșarte,
norii toți se răspândesc,
apele rămân umflate.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre negru sau poezii despre curcubeu
Colivia de aur
stă în sânul familiei albe de hulubi
crește alături de toți ai săi și învață zborul
și zboară și zboară până într-o zi când
e prea târziu să mai dea înapoi îi venise pofta să se mute
s-ar crede că poate într-un alt cuib mai încăpător
de fapt fără să știe de ce tânjește după o colivie de aur
pe care n-o vede prin ușița întredeschisă înfiptă în umerii ornați cu un guler alb de dantelă și ocupată
de un cap de femeie cu ochii larg deschiși spre o zare nevăzută
și atunci chiar nu e nevoie să fie cineva de față
să vadă foirea din lăuntrul unei fețe îngălbenite
ce-și dorește scăpare la dusul acesta de o groază de ani
în timp ce degetele mâinii atârnă
neputincioase să se mai roage dar nu neapărat
să-i ducă ultimul gând la tăiere când își va vedea
nu cu zăbrelele retina împotmolită în ceață
ci cu ochii aproape orbi deveniți ai celeilalte lumi
unde lumina pătrunde neluminoasă dar pătrunde
nu mă îndoiesc o clipă că în capul hulubului
se întâmplă același lucru
puține sunt lucrurile pe care în zborul lui nu le-a văzut
dar cum nu știe dacă proprietarul din colivia de aur îl tolerează
mai bine zboară deasupra altor colivii
poate va găsi
una liberă să fie numai a sa
sau poate chiar pe cea pe care n-a părăsit-o niciodată
pentru că aici
se crede că s-ar termina întreaga lume
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre porumbei, poezii despre învățătură, poezii despre poftă, poezii despre ochi sau poezii despre mâini
Roza vânturilor
Bate vântul: nord sau sud
Și răstoarnă uragane
Cerbii nopții când aud
Jalea doinii pe găvane
Lasă somnul așternuturi
Cârdurile de fantome
Scuturi oștile cu scuturi
Spre lupoaica vechii Rome
Fum albastru, rotocoale
Peste gemete sinistre
Ies din formele domoale
Peisajele, magistre
Și se schimbă parcă nimbă
Totul cu-ncetinitorul
Într-o limbă care plimbă
De la noi la voi fiorul
Mor păduri de câtă treabă
Duc furnicile cu ziua
Apele spălând dimiua,
Curg la vale, fără grabă
Turnul singur stă de veghe
La hotarul dintre zile
Călăreții la o leghe
Vin plantând de milă, mile
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre uragane, poezii despre trandafiri sau poezii despre păduri
Cât o să meargă trucul?
Prea multă-nghesuială
mai puțini afară la lucru
mai mulți înăuntru, cu mâna-ntinsă
cu farfuria linsă
dar cât o să meargă trucul?
că-ți vine să te iei cu mâinile de cap
de capul tău, de capul lui
de capul lor
că ăsta nu e viitor!
Cine te strigă
cine te mămăligă
de dimineața până seara
ai ochii ca ceara
dincolo de care nu se vede nimic
și asta mă intrigă
Confort și mâncare
mâncare și confort
ești mai rău ca un fort
abandonat în grabă
cu zidurile crăpate
scările le-au luat dulgherii
și-acum au să vină hingherii
nu-mi spune asta mie,
spune-i-o lui
citește-i drepturile câinelui
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mămăligă, poezii despre mâncare, poezii despre dimineață sau poezii despre ceară
Pod peste suflet
Sufletul meu nici n-are pod
Și zilnic dau să-l trec inot,
Departe-i țărmul celălalt,
Vadu-i adânc și ceru-nalt.
Ca peștii, din abis, stâncosi,
Răsar munți tineri, și munți roși,
Contemplu palma lor de lut
Și zic: Aici eu m-am nascut.
Buza-mi sărută-albastra zare,
Cu setea muntelui de sare.
Ce bine e că nici n-am pod,
Că dorul meu e plin de glod.
Dacă mă-nec, mă țin de-un plai
Și-not spre gura mea de rai.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de mishelle
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre tinerețe, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii sau poezii despre pești
Sensul unui nonsens
mereu așteptăm ceva,
sau altceva,
o cauză mai dreaptă, o luptă, o iubire,
o moarte mai rapidă,
o groapă mai adâncă,
o dragoste eternă,
o vară mai blândă,
o bătrânețe ușoară,
ieri părea a fi o zi
mai rea decât alaltăieri,
nu suntem niciodată mulțumiți,
nu putem alerga
după două vieți în același timp,
am putea alerga singuri
după nimic
în fond,
am văzut un moș care
părea mai tânăr în spirit decât mine,
nu a vrut să-mi vândă pontul,
alt moș mi-a arătat apusul
și m-a întrebat dacă am idee
câte răsărituri,
câte sensuri,
câte dimineți fără sfârșit
s-ar putea afla dincolo de
moartea oamenilor,
părea un fel de patriarh,
poate era un fel de sfânt
atotștiutor,
- ți-ai imaginat vreodată
sensul
unui nonsens?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre viteză, poezii despre sfârșit sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
La mine-n pod ...
La mine-n pod, în două geamantane,
Ce stau uitate sub o grindă-n scoabă,
Sub colb, așteaptă două trei romane
Mai jerpelite, scrise-n mare grabă.
O carte veche de astrologie,
Fotografii rămase-ntr-o cutie
Și din copilărie, jucării,
Păpușa mea cu ochii viorii.
Alături, gramofonul desuet
Stricat de vremuri, un mai vechi portret.
O râșniță, un putinei și-o tolbă
Și fierul ce călca cu jar din sobă.
Sunt doar frânturi din viața mea în pod,
În balansoarul nostru-acum schilod.
Scrânciobul ce mă legăna-n copac
Și amintirile ce-n prafuri zac.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre uitare, poezii despre portrete, poezii despre jucării sau poezii despre gramofon
Adesea nopțile mă scol
adesea nopțile mă mai scol
ca un nebun din oră-n oră
precum un monstru ce devoră
bunătăți stropite cu alcool
dar eu am cămara goală
amețesc după provizii
că visez și-n somn guvizii
și un borș fierbinte-n oală
doar atunci când deschid ochii
mă intrigă peste toate
un sictir pe cât se poate
ca de teama babei Dochii
spuneți-mi voi ce să fac
fără greve sau zaveră
să pășesc în altă eră
dacă toate-mi pun capac?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre noapte sau poezii despre grevă