Minor
(alb)
neființă, biserică a ilucidității,
suicidală enigmă a gândului
existând ori treaz
ca să mi te asemăn ție
am frânt secunda din ceasornicul cu melci,
flăcările erau de zarvă
când apa ne plia-n pleoape
a sete de nici fără unu,
pășind în lene pe bulevardul timpului
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre religie
- poezii despre lene
- poezii despre gânduri
- poezii despre foc
- poezii despre creștinism
- poezii despre ceas
- poezii despre biserică
Citate similare
Viu ori treaz
pe vani pereți plâng sfinți în ilustrații
și-n sacre lacrimi desenez blesteme...
când de-al ei cântec pasărea se teme
voi, oameni, o enigmă clipei dați-i
că e cenușa stinsă-n anateme
renașterii nu-i zbor în respirații
carnală existență-n strâmte spații
și timp doar până liniștea să cheme
am frânt din mine să îmi fii femeie
ca să-mi rămâi amor și după veac
sub ochi tămăduindu-mi moartea, cheie
a descuia pe îngerul sărac
ce am lăsat să-mi umble prin idee,
dar viu ori treaz mi-e stihul tot un drac...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre îngeri
- poezii despre versuri
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre păsări
- poezii despre poezie

O să pun zurgălăi timpului
să-l aud
să-l învăț să nu mai treacă așa pe neauzite
o să-l priponesc ca pe un bidiviu nărăvaș
într-o poiană unde să nu se mai sature de verde
o să-l leg chiar de inima mea
oricum face ea pe ceasornicul
poate așa o să îmbătrânească
să nu mai iubească
să facă ceva util
picătura și secunda
să învețe să bată egal
cu indiferență
fără aere de primadonă
apoi o să-i pun timpului și ochii mei
să vadă că nu e normal să treacă așa
fără să cunoască lacrima
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre verde, poezii despre ochi, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre indiferență, poezii despre cunoaștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
La noi acasă
lăuntrul tău, fântâna cea din sete,
e-adăpostit în mine, tainei ovă
pe-nfățișarea ta lactee-i slovă
femeie întocmind spre har versete.
a noapte curge liniștea alcovă
misterioase cine-s incomplete,
ca salcia spre ape visu-n plete
aplec spre tine-n veșniciei provă.
e mult și dacă, în ființa larvă
pe la ferestre-o să mă recunoști
că pe înalt îs adâncimi de oști
asediind în stih a lumii zarvă.
îmi amintesc din vremea dulce prea
la noi acasă clipa când se-oprea...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Riley

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre păr, poezii despre noapte, poezii despre femei, poezii despre armată sau poezii despre acasă

Stare de spirit
Am mătreață în sprâncene,
Și mi-e lene... da, ce lene!
Și să-mi vâr haleala-n bot,
Îmi e lene... și nu pot...
Nu mă scarpin când mă mâncă,
Stau cu capu' într-o brâncă,
Nu pot sta nici în picioare,
Mi-e o lene de mă doare...
Ochii-abia îi țin în gene,
Lene mi-e să-mi fie lene,
Și să-nhaț un chilipir,
Lene mi-e și să respire...
Am mătreață în sprâncene,
Și mi-e lene... da, ce lene!
Și să-mi vâr haleala-n bot,
Îmi e lene... rău de tot...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sprâncene sau poezii despre picioare
Vorba tăcere
[baliverne]
muzica sângelui, cântec eternitate amputată...
fiind, în deshumarea amorului ni se strică frunza
a ne ține șoapta de sete în voce
pe când sub gând e îngerul mai neferoce
puțină-i lumina la balamuc de cuvinte
alienării i se injectează amintiri viitoare
cu mințile pe dos
să poată scrie nebunii frumos
existența e doar o antemurire...
neființă, tu te naști în moarte
cu fustele ridicate-n apus
(cum s-a mai spus)
îngerul neferoce, amorez la vorbă, tăcere...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre lumină, poezii despre voce, poezii despre tăcere, poezii despre sânge, poezii despre nebunie sau poezii despre naștere
Epiderma unui gând
cunosc la zei de apă convertire
când ploaia gândului izbește pieptul
și rațiunea îmi conjugă dreptul
la rătăciri de vin de prin potire.
se săvârșește visul, înțeleptul,
dub toată dulce-a aștrilor rotire
în simplă a luminii povestire
și nefiind tenebrelor adeptul.
venind, femeie, în odaia-mi stinsă
aprinzi scântei de lene a păcat
dar șarpele-are patima învinsă.
cu tine-a mea murire-am îmbrăcat
spinarea cu poveri de alb mi-e ninsă,
acolo epiderma ți-ai urcat.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Rey

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre visare, poezii despre ploaie sau poezii despre ninsoare

Țărâna cotidiană
mă doare talpa gândului pășind prin țărână
eterna țărână
nu sunt decât un fluture în vânt
unde am ajuns
desigur nicăieri
aripa sufletului s-a frânt demult
am privit lumea în față
nu am știut că nu mă vrea
eram un biet venetic rătăcit printre ei
nu m-au văzut ca om
nici ieri nici mâine
de ce faci caz
de un lucru fără haz
azi sunt un sărman acrobat
căzut de pe scena unei vieți de...
rima să o cauți tu..
în târâna cotidiană
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre fluturi sau poezii despre aripi

Pași prin țărână
mă doare talpa gândului pășind prin țărână
eterna țărână
nu eram decât un fluture în vânt
unde am ajuns, desigur nicăieri
aripa sufletului s-a frânt demult
am privit lumea în față
nu am știut că nu mă vrea
eram un biet venetic rătăcit printre ei
nu m-au văzut ca om
nici ieri, nici mâine
de ce faci caz de un lucru fără haz
m-a întrebat odată timpul și a plecat
azi sunt un sărman acrobat
căzut de pe scena unei agonice vieți
în târâna cotidiană
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând în derivă
pe nava gândului s-a frânt timona
și dedesubt e marea de idee
izbind zvârcolitorul vis ce-ncleie
o clipă-n har, ca-n fală anemona.
pe gura ta la șoapte te încheie
când la fereastră duhul ți-e cremona
și nu privi în ochi atunci gorgona
ci fii cum ești, o mică dumnezeie.
în murmurul de pavăză-n destine
spre laudă cuvinte nu dețin
chiar dacă fluturi port în intestine.
te-am zăvorât în aerul puțin
la sânul de văzduhuri clandestine
da-n piept eu iarăși mie-mi aparțin.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Plutoniu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre laudă, poezii despre gură, poezii despre cuvinte sau poezii despre aer
Crăiasa
Când se va face Nunta,-n lumânare
Al Păsării repaus fi-va sacru
Pe-acoperișul neființei, nacru
A melci prin clipele interioare.
Va fi în gânduri nuptial masacru,
Mireasa însă trup sub fuste n-are;
Poveri de somn voi duce în spinare
Că în oglinzi mi-e-n cuget chipul acru.
Pe rând în zboruri duhul ne-nvelimu-l
Înalt, trezind pe Dumnezeu, adânc
În vis de diamant căzut, Sublimul.
Te va primi la Porți un înger țânc
Și nu vei fi nici ultimul nici primul...
Crăiasă Moarte, mierea ți-o mănânc...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Elsa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre somn, poezii despre miere sau poezii despre lumânări
Absurd de toamnă
Fântâna-n sete graiul tău mi-aduce
Din taina gurii, învelită-n apă
Și tot aștept venirea ta să-nceapă
În perne stând, fiindu-mi lenea cruce.
Să-mi urci în văz sosirea ta mioapă
Ce la absurd de toamnă se reduce
Pășind mirări de stih și flori caduce
Nimicuri, Dumnezeu să le priceapă.
Grădini în mine plumb deschid corolă
Și a metale curg în temple voci
Iar cugetul cu visul se ancolă.
Pe-altarul de cerneală mă invoci,
Plutesc suit în liniștii gondolă,
Avem în inimi psalmii reciproci...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre reciprocitate, poezii despre plumb sau poezii despre oftalmologie
Sonet cu rime facile
pe alb de insomnie-s taine scrise
misterului de diamant lucire
în perne bând poem de fericire
pe rană umbra cântec făurise.
ne ticluiam pe cer în adâncire,
la zarvă clipa vorbei ne oprise
vopsiți pe guri șoaptă, sus zărise
a noastră stea divina rătăcire.
erau averi de vise, slovă-n lapte
a tălmăci văpaia fiartă-n frig
și-n înțeles cu miezurile coapte.
din ochii tăi o depărtare strig
privindu-ți văzul, mut în multa noapte
și-n calea apei timpurilor dig.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lactate, poezii despre fericire sau poezii despre diamante
Lene
[sub zodia rimei]
E viața noapte și zadar de vise
iar gândul cu nimicuri să se joace...
Tăcerea ta lumești enigme coace
și ochiul minții mele te privise.
Mi-e frig în sânge de un stih încoace,
poem spre mâine-n clipele ucise...
Sărutul tău în șoapte se-adâncise
și-i adevăr minciunii în găoace.
Că iar te vând mirării pe-o genune,
a întrebării nuntă de abis
deja pe unde-i preacuvântul zis
luminilor iubirii a te spune.
Și gura ta o lene grea grăindu-mi
spre zări de dulce nemaifost e jindu-mi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii sau poezii despre sărut
Dumnezeu devenea atingere
între noi era ascuțirea dragostei
în toxicitatea păcatului din perne
eternitatea părea clipa în care suiam
ca într-o caleașcă având destinația visul
deasupra statuie sta cerul
învelindu-ne-n glăsuire a pietrei
adiam tăcerea aceea
cu urechea din spatele timpului
pe muzica aceea ne dansau toate flăcările și
ochii noștri aveau straie lichide
ne piteam undeva între întrebare și răspuns
între inimă și duh poate
eram posibili drumeți pe calea lui mâine
sângele ne venera minciuna
să se poată așeza mai lesne
lângă adevăr
nefiindul
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre sculptură sau poezii despre posibilitate
Sonetul sângelui înnoptat
Cu ochi de vis te beau ca pe o lene
ce mi se-nfige-n gând, oprindu-i goana
pe guri sărutul ne astupă rana
cuvântul ce-a lăsat-n nunți viclene...
Ne înveleam cu umbra-n veci, tirana
aducere aminte-n mâine scene
când ne-om clădi-n zidiri nepământene
în arbori de mormânt suind prihana...
Și duhul ca o veste ne va merge
de Dumnezeu în rugă de cerșit
născându-ne în fără de sfârșit
păcatul rațiunii a se șterge...
Cunosc tăcerii viciu-n minți sculptat
a ști-nțeles de sânge înnoptat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Olaf

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit
Poem schizotim
momente țes arcușul în suiș de ape la a existenței fântână
noaptea miroase a întuneric
rugăciunea ne lichefiază a umple cocoașa semnului de-ntrebare
din rana umbrei curge un firișor de pace, un puroi de lumină
îngerul bețivan e-mpușcat în aripa aeriformă
sămânța neființă se decojește către mâine
miezul tăcerilor e cazat la hotelul minților rătăcitoare
tu ești femeie cu fântâni în ochi și-n ciutura tristeții ai zări
orizontul e însă o păcăleală între cer și pământ
ca o frontieră dintre două țări din UE
la meteo zice de un front atmosferic siropos,
aere ce ți le dai respirându-ți sângele
a pofte
în rest erau aceleași păsări, era aceeași cenușă,
Dumnezeu umbla nud ud de amorul de sine
eu sunt un megieș al căderii de frunză,
brâu dezrobit din rușine,
pot să-ți mărunțesc mărul în dantură de Șarpe
acolo puțin să-ți curgă lapte
din țâța aproximativ statuară,
să stingi setea copilului din mine cu o duioșie de fiară
aproximativ seară,
lumânarea crește la sân pruncul rădăcină de rugă
în grădina cu melci timpul conjugând clipa
dedesubtul unui veac
de carceră-n cuget
când noaptea e-n muget
nu mă trezi
doar amintește-mi în vis
că mâine e o nouă zi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre țări, poezii despre întuneric sau poezii despre șerpi
Sonet lânced
Zidind lăuntric tainei monumente
eternitatea ta aprinde-o-n tindă
pe zbor de umbre-n mine nemurindă
și ruginind a sânge-n plăgi clemente.
Că nălucirii lațul să-mi întindă
îmi sunt a tale toate argumente;
Zoriri ființei tale-n predici lente
pe când privesc icoana din oglindă.
Ți-e noaptea fără gândului poruncă
și-o dragoste sub vis ți-am pitulat
când ghiocel în insomnii m-aruncă.
Nu sunt de os pe-altar, ci întâmplat,
albind sub rațiune de speluncă...
Dormirii tale pace i-am strigat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre monumente, poezii despre insomnie, poezii despre icoane sau poezii despre ghiocei
Ceasornicul meu
Am un Longines. Ceas excelent!
N-a stat un an nici un moment.
Odată doar a stat - regret -
A stat... la Marcu - amanet!
epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ceas
Paradigme maneliste
pe chip ca de hârtie-n alb pierindă
îmi tălmăcești eresul tău cu struna
și iarăși în amor e toamnă-ntruna
cu frunza-n brâu de flacără fiindă
pe gura ta-i truism și e minciuna
și-ți este-n zori privirea mea oglindă
când dintre stins și sete să te-aprindă
tu nu culegi din taine pe nici una
veghindu-i îngeri umbrei căpătâiul
tangoul de lumină-ți suie-n glezne
și mai era și-un vis de pisc, dar bezne
au așezat mormânt pe sânge-ntâiul
răpindu-te cu ochi păgâni, frumoaso
în mine mierea de iubire las-o
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Momo

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tango, poezii despre minciună, poezii despre manele sau poezii despre glezne
Măseaua
pe tine te-am găsit coaptă în durere,
erai în ebrietatea suferinței,
tristețea îți zguduia ochii
cu bisturiul zâmbetului ți-am extirpat lacrima,
cu lumina fericirii ți-am cauterizat întunericul
și era în ziuă vorba
deasupra imaculării nopții, insomnii, cuvântul bețiv aleargă
și iar va fi măseaua cu tragere de inimă
a se slăvi cu zeama Domnului
și cugetul mi se micșorează
când ți-am văzut prima dată zâmbetul
erai al enigmei altar,
te-am decojit atunci din puțina larva
fluturele cu miez de tăcere-și ia zborul
locuirea ta se face azi
dintr-o amintire țesută cu mâine,
nupțial, zgomotul de inel abătut pe crucifix
răcnește în gură de popă: Amin!
între absență și amândoi
redevenea eternitate
între cer și pământ e un raft,
raftul pe care ne-am așezat cărțile șederii pe lume
dintre toate adormirile
te visez frumoasă
iscălindu-mi secunda cu melci
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Hera

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe sau poezii despre suferință