Disimulare de fiori proscrişi

De abisale depărtări... sedusă,
Purtată enigmatic înspre dor,
Tăcerilor nebune predispusă,
Deschis-ai al păcatelor zăvor.

Cuvintele grăbite... licitează,
Pe buze înflorind... ortografii
Eretice... ce încă decontează
O cratimă... şi zeci de erezii.

Oracolul luminilor... se-agită,
Sărutul... e distinsul grămătic
Al virgulei pierdute în ispită
Ce-şi fierbe inocenţa în ibric.

Destinul pare pus în antiteză,
De-un oarecare ins, copulativ,
Rămas în aşternut fără viteză
Ca un birjar, murdar şi emotiv.

Plăcerea lui, excentrică risipă,
Disimulare... de fiori proscrişi,
Întârziaţi... şi oarecum în pripă
Pasionali, perfizi... şi indecişi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laşi tăcerile

Peste buze, alte buze,
Mângâind ca o aripă
Visele... ce se-nfiripă
Şi aşteptările obtuze.

Trupurile-ndrăgostite
Par a cere... cine ştie?
Arzători fiori... o mie
Şi năvalnice ispite.

Coapsele năucitoare,
Surâzândă, le deschizi
Şi adâncimile... le vinzi,
Clipelor... protocolare.

Înflorind în răsărituri
Şi-n cuvinte neştiute,
Laşi tăcerile pierdute,
Altor... altor începuturi.

Socotind verzi şi uscate,
Puse- n umbra unui dor,
Ţeşi... păcatelor... covor,
Pentru reciprocitate.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul ca o rugă

Lasă-mă înspre risipă,
Vălurind amor pe ape,
Visele să mi le-adape
Depărtări... ce incă ţipă.

Lasă-mă aici, aproape,
Lâng-o visătoare clipă
Ce ascunde sub aripă
Erezii... ce vor să scape.

Lasă-mă înspre tăcere,
Răscolind încet trecutul
Zorilor, când aşternutul
Arde dulce... de plăcere.

Lasă-mă şi nu mai cere
A fi cerul... şi pământul.

sonet de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem sărutul

Blestem sărutul buzelor nebune
Şi-mbrăţişările fără de rost,
Cuvintele, ce nu mai pot a spune
Nimic din inocenţa... unui fost.

Aş fi gelos, însă nu am pe cine,
Iertările-s la margini de păcat
Şi leagă neputinţa de suspine
Cu valurile... unui bal mascat.

Blestem destinul clipelor rebele
Şi frumuseţea sufletului, care
Va scutura, peste iubire stele,
Dar calcă infinitul... în picioare.

Dinspre tăceri, uitările mă cheamă
Spre ascunzişuri albe ca un dor,
Ce leagă aşteptările-n năframă,
Minciuna... risipind-o pe covor.

Blestem culoarea cerului ce plânge
Şi timpul ce-i mereu neputincios,
În faţa unui curcubeu de sânge,
Când bate ceasul... ca un ticălos.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când zâmbeşti

Când zâmbeşti, mă pierd adâncuri
Şi plutiri mă-nvârtoşează
Cu fiori, sclipiri şi sfârcuri,
Ce în trupuri... decontează.

Respirând tăceri... rebele,
Nestatornice şi-mpinse
Înspre-o noapte fără stele,
Care-n grabă... ne cuprinse.

Când zâmbeşti, a câta oară
Aşteptând iertări sfinţite,
Aşternuturile... zboară,
Albe... şi neprihănite.

Şi mă ceartă şi mă strânge
Împletind chemări nebune
Cu păcatele din sânge
Şi târziul... ce apune.

Când zâmbeşti... mă faci a crede
Taina frunzei... păcălită
De speranţa veşnic verde
A căderii... în ispită.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laşi tăcerile

Peste buze, alte buze,
Mângâind ca o aripă
Visele... ce se-nfiripă
Aşteptărilor optuze.

Trupurile-ndrăgostite
Par a cere... cine ştie?
Arzători fiori... o mie
Şi năvalnice ispite.

Coapsele îmbietoare,
Surâzândă, le deschizi,
Adâncimile să-ţi vinzi
Clipelor... protocolare.

Înflorind în răsărituri
Şi-n cuvinte neştiute,
Laşi tăcerile pierdute,
Altor... altor începuturi.

Socotind verzi şi uscate,
Puse-n umbra unui dor,
Din păcate... ţeşi covor,
Pentru reciprocitate.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu adun iubiri nebune

Eu adun iubiri nebune,
Din cuvinte... şi petale,
Scutur cerul făr-a spune,
Lâng-o margine de cale.

Ascund toamnele în frunze,
Risipite-nspre tăceri,
Sorb sărutul... de pe buze,
Încercând să uit... de ieri.

Te dezleg de jurăminte
Şi mă spăl în ploi de dor,
Dezgolită... de veşminte,
Eşti o mare de amor.

Şi te las... a mi te duce
Unde crezi că e mai bine,
Înspre vise zăbăuce,
Libertine şi puţine.

Şi te-adun... fermecătoare
Dintre fluturi şi culori,
Tu... eşti ultima-ntrebare,
Eu... luceafărul din zori.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecute primăveri şi veri nebune

Trecute veri şi primăveri nebune
Mereu ascunse dup-un felinar
Ce arde-n suflet ultimul tăciune
Şi-ascunde fumul patimei de jar.

Vă regăsesc în frunze de aramă
Când toamnele se-mprăştie tăcut
Făcând nemărginirilor... reclamă
Şi taine risipesc... prin aşternut.

Dezleg apoi cuvintele... a ploaie,
Atingeri... şi speranţe ce mă ard,
Lăsându-mă-n apus fără de straie
Trăind iubiri... la umbra unui gard.

Va bate vânt rebel, în duşmănie,
Stele albastre... vor pândi discret,
Îmbrăţişări, ce n-am crezut să fie
Decât în mintea... marelui poet.

Şi mă întorc spre tine... veşnicie,
Încă mai vrei, pe buze, să mă ai
Ca pe-o dulceaţă caldă... sidefie,
Pusă-n aroma şoaptelor de crai.

Trecute primăveri şi veri nebune
Reinventate-n toamne, ca un dor.
Când soarele la sânul tău apune
Rugându-mă în tine... să cobor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiori

Fiorii-s mai dulci... în roşii petale,
Ce-alunecă dulce spre locul sfinţit
Şi-n aburi de buze ce-şi caută cale
Pe trupul serafic... abia înflorit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remodelăm trupuri nebune

Remodelăm trupuri nebune
Înspre amiază... amândoi,
Să nu mai poată nimeni spune
Minciuna veşnicului doi.

E ca-ntr-un teatru de revistă,
Eu te sărut... şi tu mă cerţi,
Iubirea-n suflete... există,
Ca un poem între coperţi.

Figuri de stil necunoscute
Mă-ncolăcesc... ca un amurg
Prins în acorduri neştiute
Şi-n coama gri... a unui murg.

Rebel... ascund înspre uitare
Greşeli şi îndrăzneli ce ard,
Pe coapsele ca o-ntrebare
Vândute vântului... bastard.

Remodelăm trupuri nebune,
Mai bat în geamuri, încă, ploi
Şi sânii ard... ca un cărbune
Când pică seara... peste noi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mai aştept o briză

Înc-aştept o briză să-mi aducă,
Cu răcori de dor... sărutul care,
Va desface-o bluză zăbăucă
Şi-mi va pune trupul la-ncercare.

Peste glezne valuri bat nebune
Cu puzderii de fiori şi peşti,
Încercând destinului a spune
Că în seara asta... mă iubeşti.

Pe nisipul umed şi-nspumat,
Vor lua foc atingeri tăinuite
Şi din ochii verzi ca un stigmat,
Pasiuni mă-ncolăcesc grăbite.

Nu-i uşor, dar e plăcere mare,
Infinitul curge peste noi,
Făr-a pune-o minimă-ntrebare
Şi-aruncând în tine fluturi, roi.

Te cuprind în câteva cuvinte
Şi-n adâncul inocent m-afund,
Făr-a mai gândi la cele sfinte,
Doar la sânul proaspăt şi rotund.

Încă mai aştept o briză, care,
Noi răcori şi sărutări s-aducă
Şi punându-mi trupul la-ncercare
Să mă dezgolească... zăbăucă.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg de catifea

Mi te vreau în palma mea,
Unduioasă şi plăpândă
În amurg de catifea,
Gândul să mi-te pătrundă.

Să te simt... ca o leoaică,
În paharul meu de vin,
Desfăcând ultima gaică
Şi scăpându-mă de chin.

Mi te vreau dansând nebună
Într-o clipă de plăceri
Şi vibrândă... ca o strună,
Sărutarea când mi-o ceri.

Şi te sorb... dulce risipă,
Tandru, blând şi-ncetişor,
Fără grabă... fără pripă,
Înspre suflet... când cobor.

Mi te vreau... şi tu ştii bine,
Caldă... şi îmbujorată,
Trandafir sau mărăcine,
Vei fi veşnic... adorată.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţin de mov

Puţin de mov, parfum, decenţă,
Un orizont fără cusur,
Priviri adânci, efervescenţă
Şi iar, păcatelor te fur.

Puţin de mov, patimi, tăcere,
Atingeri pline de fiori,
Dulceaţa buzelor de miere
Şi patul viselor din zori.

Puţin de mov, nectar, blândeţe,
Melancolii şi pasiuni,
Trupuri arzând ca-n tinereţe
Şi noi aceeaşi, doi nebuni.

Puţin de mov, tact şi răbdare,
Încredere, respect, amor,
Sânii săltând, ca o chemare
Şi clipa înspre care zbor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi dai puteri

Îmi dai puteri privindu-mă, felină,
Când pică ploaia-n dimineţi de-argint
Şi-mbrăţişez a trupului lumină
Cu visele nespusului alint.

Zâmbeşti năucitor... eşti răpitoare,
Cerul întreg e-n tine... pustiit,
Eretică şi totuşi... visătoare,
Cu palmele nebune m-ai sfinţit.

Cuvintele pe buze... ard ispite,
Redecorând dimensiuni virgine,
Fiori de dor şi stări nedefinite
În răsărituri, încă, opaline.

Sărut obrazul zorilor de rouă
Şi pleoapele ce bat seducătoare
Când vine clipa lacrimilor, două
Şi fulgeră tăceri... întrebătoare.

Îmi dai puteri, luându-mă de mână,
Iar vântul bate... magic trubadur,
La poartă împlinirilor... stăpână
Şi mă îndeamnă, grabnic, să te fur.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupurile cântă

Fără de prihană, amărui de dulce,
Înfloreşti sărutul între ieri... şi azi,
Tainice-atingeri vor a te seduce
Rostuind ispite... dincolo de brazi.

Vor renaşte-n tine interzise clipe,
Gânduri dezgolite şi speranţe vii,
Din tăceri uitate împleteşti risipe
Şi topeşti în sânge... mii de erezii.

Suntem simbioza sferelor divine,
Magica formul-a sacrului păcat,
Libertatea pusă-n energii puţine
Rătăcite seara... într-un roşu pat.

Făr-asemănare... trupurile cântă,
Curba împlinirii şerpuieşte-n noi,
Palmele nebune, visele frământă
Şi-n adânc aruncă nesfârşite ploi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te dăruiesc

Te dăruiesc speranţelor pierdute
Şi vântului hoinar, rătăcitor,
Greşelilor cu greu recunoscute,
De aripile ultimului zbor.

Te dăruiesc plăcerilor grăbite,
În vinul roşu, binecuvântat,
Sedus abil... de tinere ispite,
În nesfârşita noapte de păcat.

Te dăruiesc corăbiilor pline
Ce dijmuiesc sosirile în port,
Pentru fecioare mici şi cabotine
Tentate de iubire... şi confort.

Te dăruiesc nespuselor cuvinte,
Şoptite în vârtejul unui dans
Şi de ce nu, la tânăra cuminte,
Ce pune inocenţa în balans.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sorbindu-te dintr-un sărut

Înspre amiezi, topesc dorinţele-n noroc,
Iluzii torn peste-aşteptări... şi le dau foc,
Din vise fac... perdele-arzând... de catifea
Şi-adun încet, nemărginirea dintr-o stea.

La sânul tău, ascund amorul şi mi-l sting,
Spre adâncimi cu răsărituri când te-ating,
Nebune clipe-ţi despletesc... prin aşternut
Şi te cuprind, sorbindu-te, dintr-un sărut.

Te dezgolesc şi-ţi pun peceţi cu buze moi,
Un univers, de patimi vechi renaşte-n noi,
Făcându-mi loc... năucitor... să te pătrund
Şi să m-agăţ... de şoapta gri... a unui gând.

Dintre năluci... am să te fur... înfierbântat,
De trupul tău n-am să mă satur niciodat'
Mi te răstorn într-un hamac... ca un alint,
Şi-n păr iţi scutur... nesfârşitul... de-argint.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri dezgolite de veşminte

Patul meu, te-aşteaptă dulce,
Să te-ascundă-ntre cuvinte,
Când vor gânduri să se culce
Dezgolite de veştminte.

Lasă-te-ntre perne-ntinsă
Şi cuibar îţi fă din mine,
De-un sărut când eşti atinsă,
Peste sânul stâng, ştii bine.

Te topeşte-ncet, ca fulgul
Peste pieptu-mi ars de dor,
Cerul când ascunde-amurgul,
Într-o clipă de amor.

Cad în aşternut, luceferi,
Aruncând scântei şi foc,
Cât mai suntem încă teferi
Vreau în tine să-mi faci loc.

Şi în noaptea asta sfântă,
Când priviri sclipesc nebune,
Palmele-mi adânc frământă
Trupu-ncins, ca un cărbune.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limpedele gândului

Limpedele gândului... mă ţine,
Verilor răcoare-nspre amurg,
Flacără pătrunsă-ntre rubine
Şi albastru ochilor ce plâng.

Aş putea rămâne... într-o doară,
Cumpănă sărutului străin,
Fluturii-n petale de coboară
Ignorând ermeticul destin.

Uneori... frumoasa mea iubită,
Palmele-s cuvinte şi tăceri,
Înflorind pe-a sânilor ispită
Când apar ai nopţii grăniceri.

Te-aş cuprinde într-o legănare,
Fluturând speranţe încă verzi
Şi dosind regrete-n buzunare
Când în iarbă... patimile-aşezi.

Mă voi da păcatelor... încinse,
Stelelor, ca un descântec viu,
Buzelor ce ard... abia atinse
De prezentul tainic, sidefiu.

Limpedele gândului... m-aruncă,
Aşteptând tomnatice plăceri
Şi ursitele, ca pe-o poruncă,
Din arşiţa nu ştiu cărei veri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteză

Trece un tren de mare antiteză
prin ochiul meu drept cu un singur ochi stâng.
Rând pe rând se ciocnesc păsări
galbene şi albastre şi plâng
şi calde şi reci
şi râd prefăcute şi sincer
şi plouă cu iarbă crudă şi tăioasă
şi tocită
şi urcă ochiul în tren
şi urcă şi urcă şi coboară-n ispită
într-o mare viteză...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun de frumoasă

Nebun de frumoasă... cu ochii de vis,
Prin cerul de stele deschis-ai cărare
Cu gândul ce intră pe sens interzis
Şi-a nopţilor vie şi blândă răcoare.

Arunc peste tine... veşmânt de iubire,
Şoptindu-ţi amorul... la ceasuri târzii,
Sărutul tânjeşte la dulcea-mplinire
Si-un deget te cheamă timid... să revii.

Flămândă ispita... mănâncă din mine
Şi alunecă dulce pe-un trup îngeresc,
Săgeata lui Eros... năvalnică vine,
Cuvinte pe buze, n-am timp să găsesc.

Şi zilele trec... şi nopţile... iată,
Plutesc in parfumul de fluturi adus,
Străluce privirea... destinul şi-l cată,
Când soarele pică adânc spre apus.

Nebun de frumoasă şi-atât de fierbinte,
Spre seară... te-acoperi cu dorul
Şi cine-ar putea să mai fie cuminte,
Când gata-i să curgă izvorul.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!