
Îmi dai puteri
Îmi dai puteri privindu-mă, felină,
Când pică ploaia-n dimineți de-argint
Și-mbrățișez a trupului lumină
Cu visele nespusului alint.
Zâmbești năucitor... ești răpitoare,
Cerul întreg e-n tine... pustiit,
Eretică și totuși... visătoare,
Cu palmele nebune m-ai sfințit.
Cuvintele pe buze... ard ispite,
Redecorând dimensiuni virgine,
Fiori de dor și stări nedefinite
În răsărituri, încă, opaline.
Sărut obrazul zorilor de rouă
Și pleoapele ce bat seducătoare
Când vine clipa lacrimilor, două
Și fulgeră tăceri... întrebătoare.
Îmi dai puteri, luându-mă de mână,
Iar vântul bate... magic trubadur,
La poartă împlinirilor... stăpână
Și mă îndeamnă, grabnic, să te fur.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre virginitate
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre seducție
- poezii despre rouă
- poezii despre lumină
Citate similare

Fată dragă
Fată dragă, fată dulce,
Vise vor să mi te culce
În parfum de fân cosit
Și de dragoste sfințit.
Poți a învăța să numeri
Cu picioarele pe umeri
Și săltând înspre ispite
Sfârcurile... întărite.
Apoi, sărutări vor ninge
Și fiori... te vor învinge
Unduind trup de felină
Pe o rază de lumină.
Fată dulce, fată dragă,
Nu lua nopțile în șagă,
Palmele ce te frământă
Buzele ce nu cuvântă.
Lasă degetele-n pace,
Ele știu ce pot desface
Înlesnind scântei nebune
Ochilor... ca de cărbune.
Și când soarele se duce
Spre culcușuri zăbăuce,
Te deschide ca o floare
Într-o zi de sărbătoare.
Fată dragă, fată bună,
Fii pe clipa ta stăpână
Rostuind plăceri rebele
Infinitului de stele.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sâni
- poezii despre învățătură
- poezii despre victorie
- poezii despre sărbători
- poezii despre stele
- poezii despre plăcere
- poezii despre picioare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Sorbindu-te dintr-un sărut
Înspre amiezi, topesc dorințele-n noroc,
Iluzii torn peste-așteptări... și le dau foc,
Din vise fac... perdele-arzând... de catifea
Și-adun încet, nemărginirea dintr-o stea.
La sânul tău, ascund amorul și mi-l sting,
Spre adâncimi cu răsărituri când te-ating,
Nebune clipe-ți despletesc... prin așternut
Și te cuprind, sorbindu-te, dintr-un sărut.
Te dezgolesc și-ți pun peceți cu buze moi,
Un univers, de patimi vechi renaște-n noi,
Făcându-mi loc... năucitor... să te pătrund
Și să m-agăț... de șoapta gri... a unui gând.
Dintre năluci... am să te fur... înfierbântat,
De trupul tău n-am să mă satur niciodat'
Mi te răstorn într-un hamac... ca un alint,
Și-n păr iți scutur... nesfârșitul... de-argint.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noroc, poezii despre miezul zilei sau poezii despre gânduri

Și te sărut
Și te sărut... și te doresc,
În flăcări ard și pătimesc
Cuprins de dor, până târziu,
Iubindu-te, cum doar eu știu.
Și te sărut pe ochi... pe sâni,
Gândesc la ei de săptămâni,
Iar de te văd... mă fâstâcesc,
Însă... tu știi... că te iubesc.
Și te sărut... cu lăcomie,
Așa cum nimeni nu mai știe
Pe umeri goi... și pe picior,
Înspre al trupului izvor.
Și te sărut... pe buze dulci,
Răsad al marilor porunci
Ce se lipesc... și mă cuprind
Când între perne te întind.
Și te sărut pe-obraz, pe gât,
Dar nu ma satur... cu atât,
Pe coapse moi... cu pasiune,
Unde mai vrei, iubito, spune?
Eu... te sărut... de mii de ori
Pe patul alb și plin de flori
Ce-ascunde visele carmine
De veșniciile... virgine
Șoptesc apoi... magic cuvânt,
Și te pătrund... și te frământ,
Sfințindu-te... c-o sărutare
În drumul tău spre neuitare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre timp, poezii despre săptămâni sau poezii despre foc

Rondel în dimineți de rouă
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte
Și mii de doruri mă încearcă,
Dinspre tăceri, înspre cuvinte.
Vrea timpul, iar să se întoarcă
Și visele... mi-le tot minte
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte.
Destinul, cu poveri se-ncarcă
Vâslind mereu spre înainte
Cu-a dragostei eternă barcă,
Când vin luceferi să te-alinte
În dimineți de rouă... parcă.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre dimineață, poezii despre cuvinte sau poezii despre bărci

Vin la margine de clipă
Vin iubito... lângă tine,
Peste nuferi să te-ntind,
În lac stele-s mai puține,
Te mângâi și te cuprind.
Te lipesc... te țin aproape,
Pleoapele ți-le sărut,
Și tăceri ce vor să scape
Caută-nspre așternut.
Mi-este foame de iubire,
De surâsu-ți vrăjitor,
M-ai legat cu mii de fire,
Vreau... în tine să cobor.
Pun în părul tău... o floare
Și la gât... mărgăritar,
Tu-mi ești ultima chemare,
Buze-n buze, suntem iar.
Vin la margine de clipă,
Trupului culcuș ai fi,
Rătăcită-i prin risipă,
Fericirea mea de-o zi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre nuferi, poezii despre flori sau poezii despre fericire

Când zâmbești
Când zâmbești, mă pierd adâncuri
Și plutiri mă-nvârtoșează
Cu fiori, sclipiri și sfârcuri,
Ce în trupuri... decontează.
Respirând tăceri... rebele,
Nestatornice și-mpinse
Înspre-o noapte fără stele,
Care-n grabă... ne cuprinse.
Când zâmbești, a câta oară
Așteptând iertări sfințite,
Așternuturile... zboară,
Albe... și neprihănite.
Și mă ceartă și mă strânge
Împletind chemări nebune
Cu păcatele din sânge
Și târziul... ce apune.
Când zâmbești... mă faci a crede
Taina frunzei... păcălită
De speranța veșnic verde
A căderii... în ispită.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre sânge, poezii despre păcăleli sau poezii despre noapte

Așa sentință... execut
Instigi priviri și-atingeri blânde,
Zâmbești și plângi... vrăjitorie,
Când palmele cuprind plăpânde
Un infinit... de nostalgie.
Complicități... arunci în suflet
Și raze care ard... cumplit,
Enigma... veșnicului umblet,
Cuvântul încă... nerostit.
Compui apoi... nemărginirea,
Din ape... vise... și tăceri,
Punând în slove, strălucirea
Și-argintul ultimelor veri.
Te culci și te trezești... cu mine
Ca un sărut... pe sânul drept,
Ce vrea picanterii virgine,
Pe sfârcul viu... ca un accept.
Și mă condamni... poruncitoare,
Doi ani întregi să te sărut,
Fără a pune... o-ntrebare
Așa sentință... execut.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre suflet, poezii despre plâns sau poezii despre infinit

E noaptea suavă și osânda plăcută
E noaptea aproape-nspre orele două,
Când visele strâng nectarul din sâni
Și scutură pulberi albastre prin rouă
Privirea-ndrăzneață din ochii păgâni.
E noaptea atinsă... de o vie chemare,
Când coapse nebune... și albe mă vor,
Adânc a pătrunde în miezul de floare,
Năvalnic... ca apa, semeț... ca un zbor.
E noaptea plăpândă, sfioasă și plină,
Când clipe rebele în cupe se ascund
Și fluturi ce aleargă spre clipa divină
Turna-vor în tine... amorul... profund.
E noaptea suavă și osânda plăcută,
Când fulgeră gânduri și astrele cad
La porți de izvoare, iar luna-i tăcută,
Ca cetina verde... sfințită... de brad.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre brazi sau poezii despre ore

Să nu mă cerți
Să nu mă cerți de voi greși vreodată
Și mâinile-nspre tine... le întind,
Adulmecând făptura ta curată
La vreme când luceferi se aprind.
Ai să mă cerți... iubindu-mă nebună
Când pică frunze galbene de nuc,
Jucându-i noaptea vântului pe strună
Și visele pe-o culme... îmi usuc.
Să nu mă cerți... că nu pot fără tine,
Că nu știu a uita și-a părăsi,
Năpraznic fi-va fulgerul ce vine
Și porțile închise va găsi.
Ai să mă cerți... în fiecare seară,
Iertându-mă în dimineți de-amor,
Când trupul tău în rouă se-nfășoară
Și se-adâncește-n mine ca un dor.
Să nu mă cerți sau ceartă-mă... iubire,
Furtunile de voi opri la piept
Și împletindu-le cu argint și fire,
Am să le-așez pe sânul tău cel drept.
Ai să mă cerți când muzicile cântă
Și plouă peste rând și peste noi
Când palme-ncinse coapsele-ți frământă
Și noi iubito suntem încă... goi
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre seară, poezii despre ploaie sau poezii despre greșeli

Desen de iubire
Pe chipul tău, ninge cu stele,
Cu flori de soare-n infinit,
Vrea marea sânul să ți-l spele
Cu-atingeri blânde de zenit
Curge-ntre valuri... răsăritul,
Care regretelor se-nchină
Tu fugi de mână cu iubitul
Ca o prințesă... spre lumină.
Pe buze... zâmbetu-nflorește
Și ochi-ți sunt ca o chemare
În care dragostea sclipește,
Iar pleoapele... își cer iertare.
Ți-e mâna dulce mângâiere
Pe-obrajii mei... ca un destin,
TU... cea străină... de durere,
Aștepți din noapte, să revin.
Și-acolo-n nebunii de șoapte,
Turnate-n trup... ca un alint,
Te voi sorbi cu buze coapte
Dintre cuvintele... ce mint.
Și-n dimineți ca de poveste,
Trăite... făr-de-asemănare,
Voi da speranțelor de veste,
Că mi-am gasit... raza de soare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre ninsoare, poezii despre nebunie sau poezii despre minciună

Reîmpărțind iubirile la doi
Ridic privirea înspre verzi destine,
Iubiri rebele... re-mpărțind la doi
Și te-nfășor cu trupul meu, pe tine,
Când cerul vieții ninge peste noi.
Ca-ntr-un alint... ispitele ne leagă
Tot împletind atingeri diavolești
Și încercând nebune să-nțeleagă
De voi pleca... sau dacă mă oprești.
Mă tragi ușor... pe trupul care arde
În profunzimi fierbinți, fără cusur,
Eliberând privirea de smaralde
Și sânul, ce mă-ndeamnă să te fur.
Desfac abil a coapselor răscruce
Și scutur curcubeul... de tăceri,
În dimineți ce vor a mă seduce
Bătând la poarta viselor... de ieri.
Și iar ridic privirile-nspre tine,
Reîmpărțind iubirile... la doi,
În așternutul marilor destine
Când cerul vieții ninge peste noi
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre draci

Mereu îndrăgostită
Uite cum se lasă seara,
Vise-ncep a-nmugurii,
Melancolică-i chitara
Și tu vrei... a mă iubi.
Uite luna... cum apare
Sus pe cerul fără nor,
Căutând... răscolitoare
Ochii tăi nebuni de dor.
Cad luceferii-n cărare
Și pe chipul tău curat,
Inocentă... ca o floare,
Asfințitu-ai fermecat.
Port sărutul tău pe buze
Definind... un dulce-amor
Și apusu-ntreg de frunze
Ce mă-nvață lin... să zbor.
Palma... sânul ți-l cuprinde
Și-l stârnește-nspre trăiri,
Când tot cerul se aprinde
Peste pulberi... de zefiri.
Tremură coapsa-n dorință
Mângâind-o... până când,
Ne simțim doar o ființă
Într-o viață... ca un gând.
Înger blând și zână bună,
Clipa patimei... de ieri,
Peste-mbrățișări stăpână,
Ești sfințită de tăceri.
Pică seara-nspre răscruce
Și-n parfum... de trandafiri
Ce-așteptările... seduce,
Tălmăcind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre trandafiri

De atâtea zile plouă
De atâtea zile... plouă,
Nebunii dinspre amor,
Stropii zorilor de rouă,
Mă cuprind... năucitor.
Mă arunc co nerăbdare
Într-o mare... de fiori,
Îmbrăcându-mă-n răcoare
Și parfum discret de flori.
Către clipe înalț... rugă,
Tot chemându-te... mereu,
Vreau la tine să ajungă,
Taina... sufletului meu.
De atâtea zile... plouă;
Peste timpul ca un dor,
Hai să împărțim în două,
Vraja magicului... zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile

Lași tăcerile
Peste buze, alte buze,
Mângâind ca o aripă
Visele... ce se-nfiripă
Și așteptările obtuze.
Trupurile-ndrăgostite
Par a cere... cine știe?
Arzători fiori... o mie
Și năvalnice ispite.
Coapsele năucitoare,
Surâzândă, le deschizi
Și adâncimile... le vinzi,
Clipelor... protocolare.
Înflorind în răsărituri
Și-n cuvinte neștiute,
Lași tăcerile pierdute,
Altor... altor începuturi.
Socotind verzi și uscate,
Puse- n umbra unui dor,
Țeși... păcatelor... covor,
Pentru reciprocitate.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre reciprocitate sau poezii despre aripi

Lași tăcerile
Peste buze, alte buze,
Mângâind ca o aripă
Visele... ce se-nfiripă
Așteptărilor optuze.
Trupurile-ndrăgostite
Par a cere... cine știe?
Arzători fiori... o mie
Și năvalnice ispite.
Coapsele îmbietoare,
Surâzândă, le deschizi,
Adâncimile să-ți vinzi
Clipelor... protocolare.
Înflorind în răsărituri
Și-n cuvinte neștiute,
Lași tăcerile pierdute,
Altor... altor începuturi.
Socotind verzi și uscate,
Puse-n umbra unui dor,
Din păcate... țeși covor,
Pentru reciprocitate.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apusul din noi
Târziul apus... tot caută stele,
Tot numără clipe, ispite și-amor,
Din fire de iarbă-mpletește inele
Ce leagă speranțe, risipe și dor.
Îți vine a crede... tăcerile toate,
Trezind inorogul cu fraze firești,
Când visele albe... se vor colorate
De frunzele verii și aripi cerești.
Din poalele seri... păcatul învie,
O umbră pictează nebune iubiri,
Plăcerile vieții... uitarea sfâșie
Cu magice șoapte și tainici zefiri.
Apusul rămâne s-adune argintul
Ascuns în adâncuri ce ard ursitori,
Privirile-albastre deschid labirintul
Și picură-n suflet... încinșii fiori.
Să mergem acasă, iubito, e timpul
Altare din trupuri pe rug să topim,
Apusul să fie în noi... ca Olimpul,
Când zeii îndeamnă rebeli, să iubim.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unicorni, poezii despre uitare sau poezii despre trup și suflet

Pasiuni fierbinți te-ademenesc
Se deschide cerul... a lumină,
Marea se întinde spre amurg,
Așteptându-te ca pe-o regină
Visele în valuri când se scurg.
Norii-s adunați ca o chemare,
Soarele se-ascunde în tăceri,
Timpu-i ca o spumă... de uitare,
Prinsă-n chinga veșnicului ieri.
Dintre falduri, clipa te-nfășoară
Într-o simfonie... de-așteptări
Și-n adâncul trupului coboară
Cu parfum de dor... și sărutări.
Ți-e deschisă calea spre iubire,
Pasiuni fierbinți te-ademenesc,
Patima o bei... dintr-o sorbire
Când speranțele... te-ncolăcesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie sau poezii despre Soare

Vulcanul din tine
Iubirea mea în suflet îți curge,
Ca o furtună de ploaie și vânt,
Potopul întreg nebunește te strânge
Și-nvață sărutul... din orice cuvânt.
Dorința îmi crește pe buzele tale,
Mereu pofticioase... și-atât de fierbinți,
Demult aruncat-am cămașa de zale
In ape albastre și-atât de cuminți
Voi curge în tine cu foc și izvoare
Și visele toate... le urc pe picior,
Adânc pătrunzând în trupul de floare,
Topindu-mă dulce... nebun de ușor.
Și plouă, și tună, și fulgeră încă,
Vulcanul din tine... mă-nalță la zei
Și marea te uită... cum bate în stâncă,
Din seva iubirii... timidă... când bei.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani sau poezii despre stânci
Un oftat
și un sărut pe inima
goală într-un ocean
de nebunie - o conservă
de pește în sos tomat
aruncată de un psihiatru -
inima ta două clipe
sinucidere din ne
fericire
în viteză călătoresc spre tine
te sărut pe gât pe buze pe sâni - două
pilule cu whisky - inima
iar mă doare, lumina vine
din stânga în dreapta
stai tu cu trupul gol
tânjesc după un sărut
o clipă de nebunie și o melodie
la pian - un whisky cu gheață
tu ești răspunsul - clipa
vine clipa trece ne
bunia rămâne după sărut
alt sărut după sărut (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre whisky, poezii despre viteză, poezii despre psihiatrie, poezii despre pian, poezii despre pești sau poezii despre ocean

Spune-mi soare
Spune-mi soare, spune-mi lună,
N-ați văzut pe draga mea,
O aștept de-o săptămână
Rezemat de-un colț de stea.
Trec spre dimineți luceferi
Dar nici ei nu pot a ști,
De-am putea rămâne teferi,
Până-n zori de ne-am iubi.
Spune-mi soare, spune-mi lună,
Unde oare s-o găsesc,
Să o fac a mea stăpână,
Visele să-i încălzesc.
Trece gândul, vântul bate,
Ploaia plânge peste noi,
Peste tot ce-i răutate,
Trecem numai amândoi.
Spune-mi lună, spune-mi soare,
Unde-aș mai putea-ncerca,
În grădină sub o floare
Sau în vale la cișmea.
Trece timpul, vine clipa,
Cu-al meu trup să o-nvelesc,
Noaptea când și-ntinde-aripa,
Poate, poate... reușesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre răutate