Sunt carul de la margine de sat
Sunt carul de la margine de sat
Și zac de multă vreme părăsit;
O iederă pe roți mi s-a urcat,
Iar caii mei zănatici, au murit.
Aveam prelată și un coviltir,
Dormeau sub ea vreo zece puradei,
Iar șeful șatrei ascundea-n chimir
Și-n oiște, purcoi de cocoșei.
Dar au plecat la Londra, la Bruxelles
Și au cerșit cu toții pe afară,
Acuma s-au întors și au castel,
În loc de cai, au Mercedes la scară.
Mai am in minte pocnetul de bici,
Iar loitrele mai poartă încă semne,
De la buștenii mari sau chiar mai mici,
Când noaptea se furau din codru lemne.
Doar carii ce mă rod neîncetat,
Sunt durerosul leac de-nsingurare:
Stau nopțile, sub cerul înstelat,
Privind invidios la Carul Mare!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre cai
- poezii despre șefi
- poezii despre stomatologie
- poezii despre sat
- poezii despre păduri
- poezii despre lemn
- poezii despre invidie
- poezii despre cocoși
Citate similare
Plăvanii
Trec în asfințit plăvanii
Înjugați la carul greu;
Cu ce-or fi greșit sărmanii
Opintindu-se mereu?
Câte-o groapă prinde-n gură
Colbul câte unei roți
Ca asupra de măsură.
Mai răsuflă dacă poți!
Șfichiuind, tresare biciu',
Că jăndar un altu' nu-i
Și-i întinde la supliciu
Că-s orfanii nimănui.
Pe târziu, se vede satul
"- Bine, Doamne, că ne ții!"
Se începe-amuș aratul
Și-n tarlale și în vii.
Ochii blânzi de nevoință,
Lăcrimați îndeajuns,
Văd iar ieslea lui Gheorghiță
Și odihnei dau răspuns.
Nu pe multă vreme, însă -
Noaptea-ntreagă caii rod ;
Care-ntregi de roadă strânsă
Trec în burți fără de nod.
Cântă-n trâmbițe cocoșii
Năzdrăvani, în zori de zi;
Boii saltă greu, ca moșii,
Carul gol iar greu va fi...
Caii rod și rod întruna
Făr' de saț și fără griji...
"- Hăis!" și-n greabăn pică una,
"- Azi ne ducem la ogrinji!"
Lungă-i tare ziua, lungă!
Boi, ca boii la cărat;
Caii rod... ( când să le-ajungă? )
E plăvanul blestemat!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (5 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre boi, poezii despre prezent, poezii despre odihnă, poezii despre ochi, poezii despre gură, poezii despre greșeli sau poezii despre dimineață
Paștele cailor
Au și caii pe imaș
Paște, ouă sunt cu carul,
Iar pe post de iepuraș
Vine pe furiș - măgarul!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre cai, epigrame despre măgari sau epigrame despre iepuri
Carul Mic sau Carul Mare (unuia care-i talentat, dar cam "sprițar")
Ieri, am văzut cum mânuiești paharul,
Și doresc să-ți adresez o întrebare:
"Se zice, ai avea talent cu carul,
Dilema-i: Carul Mic sau Carul Mare?'"
epigramă de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre talent, epigrame despre trecut sau epigrame despre dorințe
Marisa
la umbra unui pom pitic
Marisa își pregătește
seara florilor de tei
și de-acolo, din bordei,
strânge chipuri de femei tăcând
țesând borangic
pentru bărbații care sapă
șanțuri provizorii
de la carul mare până la carul mic
iar dacă din întâmplare
vreo stea le-a scăpătat
să fie pentru femeile din sat
și pentru copiii care încă
nu i-au aflat
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre femei și bărbați, poezii despre seară, poezii despre flori, poezii despre copilărie, poezii despre copaci sau poezii despre bărbați
Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste șase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte șase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeași oră, îl vom vedea tot acolo.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate de Victor Anestin despre timp
- citate despre ore
- citate de Victor Anestin despre ore
- citate despre stele
- citate de Victor Anestin despre stele
- citate despre seară
- citate de Victor Anestin despre seară
- citate despre noapte
- citate de Victor Anestin despre noapte
- citate despre ceas
Vocea mării
În liniștea nopții de toamnă
Aud vocea mării în lagună,
În liniștea nopții de toamnă
Parc-ar vrea să-mi spună:
Ale mele-s vânturile de deasupra,
Ale mele-s peșterile de dedesupt
Ai mei sunt morții de ieri
Și morții de demult!
Și mă gândesc la flota** care-a plecat
Din Gloucester pe-o vreme minunată,
Mă gândesc la flota care-a plecat
Și care nu s-a mai întors niciodată!
Ai mei sunt ochii plini de lacrimi,
Iar sufletu,-mi împietrit de jale,-i mut:
Parcă toate s-au întâmplat mai ieri,
Dar s-au întâmplat demult, demult!
** Pescuitul în arealul Georges Bank a fost mereu o activitate periculoasă.
În anul 1879 și-au pierdut viețile pe mare 249 de pescari în zona Gloucester-Cape Ann,
iar o flotă de 14 nave de pescuit a dispărut numai în luna februarie a aceluiași an nefast.
poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pescuit, poezii despre timp, poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre speologie sau poezii despre pericole
Rugă de copil
Sunt o fetiță veselă, frumoasă
Ai mei părinți sunt medici renumiți
Într-un spital, însă, când vin acasă,
Mă iau în brațe foarte fericiți.
Deși sunt obosiți, că nu-i o joacă
Să vezi ce boală are fiecare,
Îs fermă-n ce vă spun și o să-mi placă
Să fiu tot doctor, când voi fi mai mare.
De ce-am decis să fiu tot doctoriță?
‒ dorința asta-n timp se înfiripă! ‒
Am printre jucării o veveriță,
Pe care-am vindecat-o de o gripă.
Părinții mei îmi povestesc mai multe,
- eu sunt din ce în ce mai curioasă! -
Că trebuie să scrie, să consulte...
Iar boala-i, uneori, contagioasă.
La început nu am știut ce-nseamnă,
Însă de-o vreme vin mai rar acasă,
Vorbim la telefon, iar ei mă-ndeamnă,
Să-ascult de buni și să stau la masă!
Am înțeles și-am fost mereu cuminte,
Iar mami s-a întors și stă cu mine,
Dar o-ntrebare mă frământă-n minte:
Pe tati la serviciu ce-l reține?
Eu cred că tati are mult de furcă,
La știri vorbesc mereu de-o pandemie...
E complicat și joaca mi-o încurcă,
Dar înțeleg și asta... Să se știe!
Mi-e foarte dor și-l port cu mine-n gânduri,
Mă rog la Domnul și-o să fie bine,
Iar dacă voi citiți aceste rânduri,
Rugați-vă cu toții lângă mine!
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre vorbire, poezii despre jocuri, poezii despre început, poezii despre știri, poezii despre veverițe sau poezii despre telefon
Caii sorții
Caii sorții -cai nebuni,
Cai de zbor hoinar,
Mai opriți-vă-n pășuni,
Că vom merge iar...
Caii sorții, cai de fum,
Cai de zbor sprințar,
Mai opriți-vă din drum,
Doar o zi măcar...
Ape limpezi de izvor,
Să nu stingă focul,
Vis de dragoste și dor,
Să ne-aprindă jocul...
Caii sorții, cai nebuni,
Aripi norocoase,
Poate veți fi fost mai buni,
Dar la alte oase...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre noroc, poezii despre nebunie, poezii despre iubire, poezii despre fum, poezii despre foc sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Șaizeci de secunde
Secunda zero-iată Abea de m-am născut!
Pe lungul drum al vieții mă aflu la-nceput
Nu știu a zice "mamă" și nu privesc la stele
Sunt alții care poartă de grijă vieții mele.
Secunda trei - mă strădui a scrie și-a citi
Și-alerg prin curte rațe și curci cu alți copii.
De-s programat din ceruri optzeci de ani s-apuc
Am patru ani acuma și mult o s-o mai duc.
Mustața-i încă mică, dar timpul trece, trece
La treișpe ani ș-o țâră sunt la secunda zece.
Cu încă cinci secunde ce-s transformate-n ani
Când ceasul bate sfertul am douăzeci de ani.
Și cum la vârsta asta prin toate vesel treci
Îmi pare că minutul nu se va scurge-n veci!
Nu mai privesc la ceasuri-oricum nu am deloc -
A mea e toată lumea și-n toate am noroc.
Când, după multă vreme și doar așa-ntr-o doară
Pe ceas mi-arunc privirea, văd limba cum coboară
Îmi intră-parcă-n ciudă-prin piele și prin oase
Și nu se mai oprește decât la cifra șase!
Și asta doar o clipă ce iată, s-a și dus!
Apoi, cu multă râvnă o ia din nou în sus!
Oricum, mai este vreme și încă-mi este bine
Deși se-ndreaptă-n grabă șaizeci de ani spre mine!
Până să bag de seamă cum vine "chestiunea"
Hop! Limba-i la trei-sferturi și-ncepe slăbiciunea!
Îmi intră frigu-n oase și parcă mult mai greu
Ca altădată umblu - și-i zloată mai mereu.
Iar rațele ce-odată le alergam prin curte
Acuma stau pe varză - iar mesele-s mai scurte!
Atent să nu alunec, fac pasul tot mai mic
Și capăt tot mai tare alură de bunic!
- Mai ții tu minte oare, de unde ai plecat?
De la secunda "zero" - o clipă unicat!
Big-Bang-ului de-atuncea, Big-Crunch să-i corespundă
Acum când ceasul bate și ultima secundă!
Trecut-au anii tineri, pierduți printre castani
Săgeata-i chiar la țintă - căci ai optzeci de ani!
Optzeci de ani și Stixul stă gata să-ți inunde
O viață comprimată în șaizeci de secunde!
poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre rațe, poezii despre minute, poezii despre ceas, poezii despre vârstă sau poezii despre tinerețe
Caii Mariei
Măria-i o femeie de la țară
Ce s-a ajuns, și știe-acum tot satul
C-o duce bine, chiar și cu bărbatul,
De când și-a tras în casă cârciumioară.
Dar simte, de o vreme,-o mare lipsă,
Că n-are și ea un Merțan la scară,
Iar gândul ăsta parcă o omoară,
E-un nod în gât, e o apocalipsă.
Așa nu se mai poate! C-o vecină,
O ia ușor-ușor să prindă rata,
Că, la oraș, deja, o-așteaptă fata,
Cu banii pregătiți, să ia mașină.
Salonu'- auto pare să-i ofere
Ce își dorea: ceva să strălucească;
Un tânăr vru să o ademenească
Spre un model vestit în cai putere.
-La prețul ăsta? Știi, mai bine lasă!
Ia nu mai fă, cu mine, pe nebunul!
Măgarul e mai bun, iar eu am unul.
E bun și ăla, iar de el... nu-mi pasă!
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre oraș, poezii despre măgari sau poezii despre gânduri
Amu, într-una din zile, flăcăul se scoală de noapte, face mămăligă îmbrânzită și ce-a mai dat Dumnezeu, pune mâncarea în traistă, înjugă boii la car, zice Doamne-ajută și se duce la pădure, să-și aducă un car de lemne. Și ajungând el în pădure pe când se mijea de ziuă, a tăiat lemne, a încărcat carul zdravăn și l-a cetluit bine, și pân-or mai mânca boii, s-a pus să mănânce și el ceva. Și după ce a mâncat cât a trebuit, i-a mai rămas o bucățică de mămăligă îmbrânzită și, făcând-o boț, a zis: "Ce s-o mai duc acasă? ia s-o pun ici pe teșitura asta, că poate-a găsi-o vreo lighioaie ceva, a mânca-o și ea ș-a zice-o bodaproste". Și punând mămăliga pe teșitură, înjugă boii, zice iar un Doamne-ajută și, pe la prânzișor, pornește spre casă. Și cum a pornit el din pădure, pe loc s-a și stârnit un vifor cumplit, cu lapoviță în două, de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. Mânia lui Dumnezeu ce era afară! să nu scoți câine din casă, dar încă om! Însă dracul nu caută mai bine; la așa vreme te face să pierzi răbdarea și, fără să vrei, te vâră în păcat.
Ion Creangă în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre mămăligă, citate despre zile, citate despre viscol, citate despre religie, citate despre păduri sau citate despre lemn
Chiar...
Eu sunt de-aici
și sunt de nicăieri
pitici
de mână vin cu zâna ieri
și-s galbeni toți
și mici
atât de mici.
Eu sunt de nicăieri
și sunt de-aici
trec licurici
ducând poveri
spre unde ce mai zici
chiar
ce mai zici?
Ce faci
ce ești
când taci
se-aud poveștile-n povești
și munții-mi toarnă vin în cești
ce vești mi-aduci
chiar
ce mai vești?
Pământu-i plat
și iernile sunt veri?
la porți îmi bat
tăcerile-n tăceri
iar visul s-a întors din flori în meri
și tu mai speri
chiar
ce mai speri?
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre vară, poezii despre mere, poezii despre licurici, poezii despre iarnă sau poezii despre galben
Fabulă cu pandemie
În codru, e o mare anarhie,
Căci a sosit un zvon îngrozitor:
Se-apropie o mare pandemie,
Că urșii-s agitați și spun că mor.
S-au interzis comerțul, contrabanda,
Iar fiarele-s blocate-n vizuină,
Căci virusul lansat de ursul Panda,
Din China, le-a băgat în carantină!
Cum atmosfera a-nceput să fiarbă
Și drumurile toate s-au închis,
S-a ordonat să se mănânce iarbă,
Fiindcă și vânatu-i interzis.
E în vigoare starea de urgență
Și pe pancarte mari s-a afișat,
Că vinovații nu mai au clemență
Și cel ce va fi prins, va fi mâncat!
Bătrânii-au fost închiși cu toții-n peșteri,
Să nu mai facă umbră-n bătătură,
Ba chiar au inventat un soi de meșteri,
Blănițe, să îi lege strâns la gură.
Chiar peștii ce-au crezut că or să scape,
Sunt obligați ca să se spele-atent,
Și le-au turnat cu multă grijă-n ape,
Canistre mari cu clor și detergent.
S-au anchetat mai multe zburătoare,
Ținute pe pământ cu burta goală,
Dar le-au permis cu chiu cu vai să zboare,
Păstrând normal, distanța socială!
Trecând vreo două luni de carantină,
Vulpoiul detectiv, printr-un discurs,
A denunțat că după o cantină,
A observat la tomberoane-un urs,
Ce ignorând că-i timp de pandemie,
Spunea că moare, ca și-n alte dăți,
În timp ce se-nfrupta cu lăcomie,
Grăbit, cu fel și fel de bunătăți.
Investigat de leu, în graba mare,
Bătut la tălpi cu bățul noduros,
Mărturisi, de fapt, că el nu moare...
Ci e voinic și foarte sănătos!
Morala 1
O pandemie, ce mai tura vura,
E folosită să-ți închidă gura!
Morala 2
Când nu sunt euroi și nici dolari
Toți vor să scape de pensionari!
Morala 3
O bufniță recent a stabilit
Că ursul e agent acoperit!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre moarte, poezii despre meșteri, poezii despre vinovăție sau poezii despre sănătate
Buturuga mică... răstoarnă carul mare
Cum zicea a mea bunică:
"Pe la noi, era în stare,
Buturuga a mai mică
Să răstoarne carul mare"
Măi, ce vorbă minunată!
Însă azi, am un regret,
Cum pădurea-i defrișată
Buturugi sunt berechet,
Dar nu stau pe căi bătute,
Sau pe-o uliță măcar,
Ci, apatice, tăcute,
Stau "ca lemnele" în car,
Și niciuna dintre toate,
Cum e caru-n van pierdut,
N-ar cădea, intrând sub roate,
Să-l răstoarne ca-n trecut,
Așteptând din cer să cadă
O surcică-n ajutor,
Ori să intre la obadă
Vreo codiță de topor,
Și cum râpa-i mai la vale,
M-aș mira, că-ai dracu' boi,
Chiar de-apare-un ciot în cale,
Caru-l trag... tot înapoi!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre văi sau poezii despre ajutor
Printre frâiele uzate
Roibul meu mănâncă jarul
Stelelor ce cad în hău,
Ovăzul ce dă în lapte
Fierbe sub ele din greu.
Îl încalec, el nechează,
Se-ndreaptă spre Carul Mare,
Unde cerul ți-a pus zestrea
Pentru nuntă, la păstrare.
Timpul curge peste spații,
Se văd coastele la cal,
Simt cum își închide ochii
Și devine ireal.
Să cobor încerc de-ndată,
Mă agăț de oiște,
Strigu-te, tu nu m-auzi,
Stelele sunt vraiște.
Nu te văd, dar parcă simt
Coaste noi, alt cal e mort,
Vom împinge Carul Mare
Printre stelele resort.
Noi suntem acuma umbre
Ce se-nvârt în Galaxii,
Două umbre. Moartea spune
Că suntem printre cei vii.
Ne mai mângâiem odată,
Carul Mare scârție,
Punem undelemn de soare
Unde este pârtie.
Două umbre însetate
Își caută frunzele
Printre frâiele uzate
Acum dorm iubirile!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre pârtie, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nuntă
Când doar ploaie sunt...
Nu s-au mai desprins de mine ploile cu frunze-n plete,
Curg, așa, ca o cascadă și nu-ncerc să mă ascund.
Poate, te-oi găsi prin ele, printre frunze violete-
Strigă-mă, iubite-n ploaie, chiar de-andante îți răspund!
Și dezbracă-mă de toamne, cât mai este timp de-o vrajă-
Uite, cum suspină cerul-mpovărat de nenuntiri!
Caută-mă-n nopți de veghe, unde mirii stau de strajă,
Numărându-și anii tineri amprentați de amintiri.
Și de-o fi să fie-o nuntă, nu uita să faci strigare
Până dincolo de toamne, să mă-mbraci în primăveri,
Să mă plimbi prin constelații, înhămat la Carul Mare,
Ca un Zburător, iubite, nemurirea să-mi oferi!
Poate-i doar un vis de noapte ce se naște din dorință-
(Eu să te inund cu cerul, ce se scaldă-n ochii mei),
De atâta așteptare și prea multă neputință,
Când doar ploaie sunt, iubite, și te chem ca să mă bei...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre păr
Iartă-mă iubito....
Iartă-mă iubito, de tăcerea mea
Am crezut mereu, în iubiri visate
Când în drumul meu până la o stea
Te purtam în gând peste zi sau noapte.
Iartă-mă iubito, că te știu demult
Doar a mea și înca-nimănui
Iar sărutul tău încă-l mai ascult
Fără să mă vrei, fără să îmi spui
Vorbe de ocară, vorbe de alint
Fără să te cred, fără să te mint.
Iartă-mă iubito, mâna mea e grea
Nu mai face semne de la o fereastră
Ochii mei acum sunt o simplă stea
Iar tăcerea vrea iar să se mai nască
Am plecat iubito, lacrima mă curmă
Am murit iubito, am rămas o umbră.
poezie de Alex Daniel din Lumea nebunilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre naștere, poezii despre mâini sau poezii despre minciună
Noi... ai cui suntem?
S-a mai stins o stea în Carul Mare
Carul șchiopătează în trei roți,
Pe Pământ e mare Sărbătoare
Pentru ghiftuiți și pentru hoți.
Restul rabdă foametea sub piele
Umiliți de-a nu fi, când ei sunt
Umbre, cărând crucile prea grele
Înspre domiciliul lor mărunt.
Țara lăcrimează prin coclauri
Ca o mamă pentru pruncii ei,
Cei vânați de lifte și balauri
Și ce triști sunt, Doamne, ochii ei!
Ochii ei albaștri de cicoare
Unde plouă-agonic, permanent.
Scâncetu-i se-aude-ntre hotare
Tot mai jalnic și mai insistent.
Se-ncovoaie brazii sub colinde,
Cerul nu le-aude-i tot mai sus
Iuda, negustorilor ne vinde
Și mai răstignește-nc-un Iisus.
E tăcere-n burgul de la mare,
Timpul își urmează cursul lui
Azi e România-n Sărbătoare
Noi, români, suntem ai nimănui...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vânătoare, poezii despre tristețe, poezii despre sărbători, poezii despre ochi albaștri sau poezii despre mamă
Carul epigramei
O să o ducem și mai rău,
Că-n aste vremuri de coșmar,
A fost ales, de la Buzău,
Să dreagă carul un Rotar!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre epigrame, epigrame despre coșmaruri sau epigrame despre Buzău
La carul Globalizării Lebăda, Racul și Știuca. Toți trag în direcții diferite, iar carul stă pe loc, ca în fabulă.
aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre știuci, aforisme despre raci sau aforisme despre lebede