Am obosit
Am obosit să-mi plâng iubirea
În visuri așezate în poeme,
Căutând să-mi alung durerea
Ce-n suflet începe a-mi geme.
Dar toamna gându-mi cuprinde
Și-n nostalgii mă poartă de zor,
Ochii-mi plânși îmi surprinde
Și mi-i zvântă cu-al vântului dor.
Și-mi adie și prin păru-mi lins
A vremii necruțătoare trecere
Și dorința din cuvântu-mi stins
Se cuibărește-n mine în tăcere.
M-aș culca pe-o frunză ruginită
Căzută lin din ramura unui alun,
Dar inima mea e prea obosită
Și mi-e teamă că-n vis o s-apun.
Am obosit să mai scriu de iubire
Să visez la ce nu va fi nicicând,
Voi pleca cu toamna-n neștire
Să-mi odihnesc trupul în pământ.
poezie de Camelia Boț (13 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre plâns
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Dorul meu
Suspină-n adâncul meu dorul
Și-mi cuprinde fiecare gând,
Nu știu cât de-nvins mi-e zborul
Că-n suflet mi-e urgie și vânt.
Îmi înalț ochii și privesc zarea
Nici norii parcă nu-s la locul lor,
Furtuna mea cuprinde marea
Și valurile mă poartă de zor.
Plutesc către larg în voia sorții
Încercând să-înec dorul din mine,
Dar el răzbește și-n fața morții
Și mă readuce către mal cu bine.
Dorul înfuriat, urlând îmi spune:
Făr' de mine nu există iubire,
Soarele n-ar răsări, n-ar apune
Iar tu n-ai gusta a iubirii menire!
08.09.2020
poezie de Camelia Boț (8 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre moarte, poezii despre gânduri sau poezii despre furie
Ferecata-mi așteptare
mi-e pasul dor de umblet obosit
în care furii' sau trezit devreme,
și mi-au luat din suflet într-o zi
toată dorința care-n mine geme!
mi-e gândul dus departe pe sub cer
după parfumul de castan în floare,
și-n nebunia mea încă mai cer
nopți de dor în toamna ce mă doare.
mi-e zâmbetul petale-n crizanteme
în simfonia florilor perene,
când nopțile de ploi în mine geme
iubire mea rămasă-n gând și vreme.
mi-s toate ferecate-n așteptare
tumultul toamnelor, singure, ploioase,
când prin fereastră mi-se zbate zarea
și-mi fură iar apusul de pe case.
poezie de Silvia Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre flori, poezii despre zâmbet, poezii despre ploaie sau poezii despre nebunie
Prăpastia din mine
Simt cum se deschide-n mine
O prăpastie întunecată, profundă
Ș-ar vrea-ntre gheare să mă prindă
Să mă ducă, acolo, de unde vine.
Și-n negura ei, unde-i doar scrum
O iubire își plânge tăcuta durerea
Privind în gol, își dojenea vrerea
Privind tristă spre ultimul ei drum.
Dorul sau, tâmpla-n palme-și odihnea
Și cu trupu-i obosit și glasu-i stins
Avea mersu-i lent și părul nins
A moarte prin ochi, chiar duhnea.
Frica mă pune să-mi arunc privirea
Peste apa morții tulbure și rece
Privind spre sufletul ce nu trece
Prin sita vremii căutând uitarea.
poezie de Camelia Boț (5 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre întuneric, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre păr alb sau poezii despre păr
Un înger o să-mi coase rana
Îmi plâng zăpezile sub tălpi
și inima mi-e ca un miel
în calea lupilor
ce urlă a pustiu și frig...
Unde îmi e cărarea
cu iarba care mă-ndemna
să scriu poeme?
Zadarnic rup cu mâna
țurțurii din noapte,
mi-e tot mai greu să te zăresc
și-mi pare că lumina
nu ajunge până la mine.
Chiar dacă carnea
îmi va fi brăzdată,
un înger o să-mi coase rana
si zâmbetul pe buze
îmi va încolți din nou
la prima liturghie a dimineții.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre țurțuri, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă sau poezii despre oi
Melancolie de toamnă
Iubite, mai trece și-această toamnă,
Trec frunzele din nucul cel bătrân,
Iar sufletu-mi obosit mă îndeamnă
Să zidesc vise ce-n urmă ne rămân.
M-a cuprins melancolia dintr-odată
Privind culorile ce plutesc în vânt,
Nu mi-e bine fără tine niciodată,
Nici bine, mereu cu tine-n gând.
Iubite, iubirea ta n-are-un nume,
Este pustie ca și toamna târzie...
Mi-i gândul să fug departe în lume
Să uit, să mă ascund în poezie...
De sub gene-o lacrimă îmi curge
Și-n ea toamna aievea se-oglindește,
Iar nucul desfrunzit începe-a plânge
Văzând că timpul trece, nu se-oprește.
Iubite, pleacă și această toamnă,
Frunzele-mi sunt așternutul rece,
Ș-un dor cumplit la iubire mă-ndeamnă
Trecând cu tine prin toamna ce trece.
poezie de Camelia Boț (2 octombrie 2020)
Adăugat de Camelia Boț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre melancolie sau poezii despre timp
Răscolitorul dor
Mă răscolește acum un dor
Și-n suflet îmi urlă focul iubirii,
Pe cerul azuriu nu e niciun nor
Să-mi picure-n adâncul firii.
Până și tăcerea urlă-n mine,
Și prinde rădăcini prin gând,
Dar inima-mi fuge către tine
Pe aripa unei adieri de vânt.
Și se strecoară lin în noapte,
Se așează pe păru-ți argintiu,
Să te iubească iar în șoapte
Spulberându-ți gândul pustiu.
Tu, uiți, iubite, că timpul trece
Și vine toamna, tu nu observi
Iar iubirea devine tot mai rece,
Nici frunzele nu vor mai fi verzi.
Vino, iubite, stinge focul iubirii,
Și-alungă dorul din pieptul meu
Rupe tăcerea din adâncul firii,
Iubește-mă cum te iubesc și eu.
poezie de Camelia Boț (31 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre verde
Nu mai pleca! ...
Vrei lânga mine să rămâi,
Să-mi faci din pieptu-ți căpătâi?!
Să uit de al tristeții gând,
Nu mai pleca nicicând, nicicând!
Să-mi fie sufletul senin,
Nu doar o cupă cu venin.
Să mă trezesc sperând, dorind,
Să ard, cu patimă iubind.
Să mă privesc în ochii tăi,
În care tremură văpăi.
Să uit trecutu-mi făcut scrum,
Nu mai pleca nicicum, nicicum!
Spre tine să mă-ntorc râzând
Când ți-aud glasul implorând:
Eu voi rămane! Tu rămâi,
Să-mi fi iubirea mea dintâi?!
Și-am să îți spun cu glas domol,
Fără s-amân, fără ocol,
Cu ochii larg deschiși visând:
Nu mai pleca nicicând, nicicând!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cenușă
Iubire veșnică
(în memoria ta, Adriana, suflet drag și iubit de noi toți)
Tu poate crezi că vei pleca departe,
Că nu voi reuși să te găsesc,
Atâta timp cât inima îmi bate,
Eu nu voi înceta să te iubesc.
Te voi vedea în orice colț de zare,
În orice răsărit, orice apus,
Zâmbind în orice sunet sau culoare,
Sărut să-mi fii și pavăză de sus.
Te voi simți în orice adiere
Ce mângâieri pe față îmi va da,
Iubirea n-are limite, nu piere,
Mereu voi fi al tău, vei fi a mea.
Tu nici nu pleci de fapt, rămâi aproape,
În brațe să mă ții, atâta vreau,
O să zburăm, iubire, peste ape
La pieptul tău mă trage, am să stau.
Eu am să-ți scriu poeme de iubire,
Pe bolta înstelată să citești
Nu poți să-mi fi o simplă amintire,
Când veșnicie pentru mine ești.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sunet, poezii despre limite sau poezii despre lectură
Ora când...
E ora când se scutură castanii,
Când se trezesc dorințele târzii,
În ochii tăi să vii să-mi stâmpăr anii
Și dorul risipit în poezii.
E ora-n care sunt cuprins de teamă,
De nostalgii ce-s dureros de dulci,
Ascultă depărtarea cum te cheamă
La pieptul tău dorința să mi-o culci,
M-aș pierde-n tine așa... ca într-o vară,
Când timpul curge greu și obosit,
Un greiere ce scârțâie-o vioară
În grâul copt ce trebuie cosit.
Ca ochii umezi, blânzi, de caprioară
În adâncimea verde-a codrului,
Că te doresc, la fel ca prima oară,
Când mi-ai dat foc c-o șoaptă visului...
E ora când ademenește noaptea
Fantasmele ce-n mine trec râzând,
De după colț, atent, pândește moartea
Indiferent îi spun să stea la rând,
Mai am încă în mine-un dor ascuns,
Ce gându-mi chinuie la ora când
Chemări așteaptă doar să-mi răspuns
Hălăduind prin sufletul flămând...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre vioară, poezii despre păduri sau poezii despre ore
De ce scriu poeme?
scriu pentru că visez,
scriu pentru că, dacă n-aș face-o,
aș muri chiar astăzi,
scriu pentru prieteni și dușmani,
scriu pentru iubitele mele
a căror imagine o port pe retină,
scriu pentru mine
să-mi împrospătez memoria
cu fumul și cenușa
prin care am trecut,
închin un imn soarelui
și mă rog să rămână acolo
așa rotund și frumos
pentru că el îmi dă viață,
închin un imn lunii și mă rog
să rămână pe bolta nopții
atâta timp cât va exista iubire,
scriu să încălzesc lumea cu cuvintele mele,
scriu să mă audă mama
de acolo din ceruri
că fiul ei visează frumos
și are trupul din ramuri de frunze,
care foșnesc în razele primăverii,
mă rog să nu mă lovească
fulgerul zigurat al lui dumnezeu
care m-ar mumifica într-o cruce
la răspântii
cu mâinile întinse între răsărit și apus,
scriu să-mi acopăr toate rănile
cu fășii de cuvinte,
să-mi acopăr inima
care sare din țâțâni la fiecare emoție,
să-mi astupe urechile,
să nu mai aud toate neroziile timpului,
să-mi adoarmă ochii pe visele copilăriei,
care încă nu mi s-au împlinit,
mă rog pentru toți nenăscuții lumii,
pentru aura și nimbul lor,
mă rog ca locurile să nu devină pustii,
să triumfe iubirea
ca aripa pasării albastre
care se-mpreună cu azurul cerului
și mă mai rog
ca somnul să-mi fie lin
sub umbra de cetini.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 noiembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre cuvinte, poezii despre viață, poezii despre urechi, poezii despre religie sau poezii despre primăvară
Vama iubirii
Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?
Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce-n credințele lumești
din inima-mi privește viitorul?
Să-mi fie dor? Nu-mi e și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.
Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
să treacă de-a iubirii noastre vamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre viitor sau poezii despre promisiuni
Să-mi spui
Să-mi spui în fiecare zi că ești,
Să-mi murmuri cald că sunt și că ți-e dor.
Să-mi dărui pacea și să mă iubești,
Să mă înalți, să mă cobori ușor.
Să-ți iei tainul de frumos din flori,
Să strângi în brațe gându-mi fremătând,
Să-ți umpli inima cu mine-n zori,
Să-ți fie, ziua, sufletul flămând.
Să-mi faci, din seri, senine dimineți,
Să-mi fii lumină, dragoste să-mi fii!
Să fii tu sensul-ntregii mele vieți,
Să nu mai pleci nicicând, să vii, să vii...!
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre seară, poezii despre pace, poezii despre inimă sau poezii despre frumusețe
Magia cuvintelor
MAGIA CUVINTELOR
O magie de cuvinte
cu alai vine în minte
și-mi lasă gând încâlcit,
pe rânduri de-a fi-mpletit.
Eu mă rog cu-nțelepciune
Domnului, pentru minune,
să-mi descâlcească gândul,
de-a veșnicii cuvântul.
Dar cu ploaia lacrimilor
n-am stins focul cuvintelor,
ce fumegă-n urma lor
sentimente care dor.
În razele versurilor
pun jarul perseidelor,
de-a fi cititorilor,
poeme cu al meu dor.
În stihuri las dragostea
și vis din inima mea,
ca să-mi cânte menirea,
când voi fi spuză de stea.
Maria Filipoiu / Spiritul Poeziei
poezie de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre muzică
M-aș lepăda de tot
Tu mi-ai robit și inima și visul;
Nu-naintez, iar să mă-ntor nu pot,
Mă-nchid și tac... prieten mi-e doar plânsul,
Am obosit... m-aș lepăda de tot!
De tot, de toate, dar nu și de tine,
Căci tu rămâi, în mine, doar al meu,
Chiar dac-așa mi-e rău și când mi-e bine,
Te voi iubi, până la Dumnezeu!
Am să te-aștept, știu c-ai să vii la mine,
Lumină ai să faci la tine-n gând,
Numai tu te pricepi atât de bine
Să-mi ștergi o lacrimă, din când în când!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie sau poezii despre bine și rău
Limita durerii
.. Dar a apus încet și blând
Și nu voi ști nicicând
Ce ploaie mi te-a smuls din gând...
Se stinse-un cer curat
Și n-oi afla vreodat',
Ce vânt mi te-a furat
Și mi te-a luat
Iar eu, o frunză sunt,
Presus mai de cuvânt
Și ferecată-n gând,
Visând,
Dar până când?
Până atunci când nu mai am putere,
Puterea de a cere,
Dreptul la înviere,
În falnică tăcere,
Un drept al propriului nicicând,
Cât nu pot a-nvăța ceea ce sunt,
Căci simplă în micimea mea,
Caut să-mi aflu limita,
Puterii
Și limita durerii
Și ura și iubirea,
Tristețea, fericirea,
Dar fum sunt toate câte sunt
Iar eu, țărână din pământ
Și duh e totul ce respiră
Și duh e ceea ce mă miră
Și țip în neputința mea
De a-mi cuprinde limita, durerii
Și limita puterii
Și-a tot ceea ce simt si sunt,
A umbrei mele pe pământ
Și trec și trec fugind
De umbrele ce mă cuprind,
De limita durerii
A urii și puterii
Și-mi pierd și urma pe pământ,
Căci întrebare e ceea ce sunt
Și n-am răspuns,
Sunt doar răpus,
De limita durerii,
A urii și puterii.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fum sau poezii despre frunze
Mă-ntreb...
Pe căile gândului meu
Doar suspine curg mereu,
Nici dorul nu mai e dor,
Nici iubirea ta fior...
Nici toamna nu-i anotimp,
Frunza din crâng n-are timp
Să-mi lase verdele-n prag,
Pe-alei pașii celui drag.
Nici ceru-nalt nu-i senin,
Nimic nu miroase a crin,
Nopțile-s atât de reci...
Mă-ntreb, tu când o să treci?
De ce nu vii, de ce nu pleci?
Mă plimbi prin ploile-ți reci...
De ce toamna mi-e pustie,
Iubirea veșnic târzie?
Gândul mi-e un labirint
Plin cu frunzele-ți de argint,
Ce cad pe alei cu dor...
Toamna iubirile-mi mor.
poezie de Camelia Boț (11 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre crini
Un pic de feerie
N-am auzit vocea ta,
dar am auzit că inima ta
îmi sună sufletul....
Tu ești suflet bun ce-mi alungă visele moarte,
ca să-mi fie bine să pot pleca departe,
undeva la munte unde urechea să-mi audă,
un vuet plăcut din pădurea pierdută,
și renunțând la a mea nemurire
tu îmi vei dărui clipe de fericire
torcându-mi în fir de aur viața
din suflet să-mi dispară ceața.
poezie de Eugenia Calancea (5 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce sau poezii despre munți
Promite-mi
Promite-mi că-ntr-o bună zi,
În umbra șoaptelor târzii
Vei așeza cu grijă-n gând
Surâsul unui suflet blând.
Și de voi vrea să te opresc
Un vis frumos să-mi amintesc
Iubirea ce-o avem cândva
Promite-mi că tu vei pleca...
Promite-mi că -ntr-o bună zi
Pe calea străzilor pustii
Vom colinda printre amintiri
Ecoul vechilor trăiri
Cu brațul tău mă vei cuprinde
Și-n inimă vei reaprinde
O nebunie, dor nespus
Și-al sărutărilor apus.
De n-am să te pot alunga
Promite-mi că tu vei pleca...
Promite-mi că de-ți va fi dor
De al meu suflet călător
Vei reciti în gand, cu drag
Povestea unui vis pribeag
Iubirea ce ne mângaia
Promite-mi că n-o vei uita...
poezie de Andreea Palasescu (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
pășesc pe drum
prin gunoaie și scrum
creat de voi, oameni de soi
cum Doamne ai ales doar neghina și buruieni otrăvite
eu, nu, nu sunt eu
sunt biată umbră a unui vis frumos
cioplit de tineri, tot nebuni
al unui gând, curat și sfânt
despre umilință și iubire pe ăst pământ
mă impiedic de mine
plecat să-mi caut al meu trup
mi-e teamă de ziua ce vine
sărmane suflet chinuit
mânjit de voi, cu zoaie și noroi
eu nu's ca voi
ce pot să fac, să dorm sau să visez
aici e drum spre nicăieri...
acolo sus
ha-ha-ha
voi nu ajungeți niciodată sus
deși v-ați cățărat spre cer
iadul vă așteaptă acolo, jos
voi farisei, ai zilei de azi
mâine va fi, o nouă zi, dar nu pentru voi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
O lacrimă
Mă scol dimineața și strig
Și plâng pentru ziua ce vine
Mă strâng dintre lacrimi, mi-e frig
Și lacrima doarme cu mine.
Plângând Te visez, Dumnezeu,
O mare de lacrimi mă-neacă
Și plâng până nu știu nici eu
De poate odată să-mi treacă.
Cu lacrima-n suflet Ți-ascult
Cuvântul și plâng înainte
Mă doare de plânsul cel mult
Și inima asta cuminte.
Și plâng când mă culc și mă scol,
Cu plânsul pe drumuri mi-e somnul
Vin îngeri să-mi deie ocol
Și-n plâns sunt o lacrimă-n Domnul...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață