Ferecata-mi așteptare
mi-e pasul dor de umblet obosit
în care furii' sau trezit devreme,
și mi-au luat din suflet într-o zi
toată dorința care-n mine geme!
mi-e gândul dus departe pe sub cer
după parfumul de castan în floare,
și-n nebunia mea încă mai cer
nopți de dor în toamna ce mă doare.
mi-e zâmbetul petale-n crizanteme
în simfonia florilor perene,
când nopțile de ploi în mine geme
iubire mea rămasă-n gând și vreme.
mi-s toate ferecate-n așteptare
tumultul toamnelor, singure, ploioase,
când prin fereastră mi-se zbate zarea
și-mi fură iar apusul de pe case.
poezie de Silvia Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre noapte
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- poezii despre zâmbet
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.