Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Narcisul lucrului nou

mirajul strigătului
de libertate, aripile
unui ceas alb
lipite printre zori...

Dar parcă liniștea
umbrelor aurii de zi
nu seamănă de fel
cu vreo nepăsătoare
absență

Doar atunci din ei
negenerația va negândi
către malul unei trestii,
cum e să privești
cerul în oglindă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Pasărea confident

Dintre pereții casei, o simt căutându-și
cuibul pe umerii tăi.
Doar tu-cel fără de nume
o vezi cum se înalță sub mirajul
ninsorilor încremenite.
E pasărea confident!
Mă caută doar în zbor, neînduplecată
arcuindu-se lângă trupul meu zvelt.
Zilnic, îi auzi rugăciunea,
o asculți cum se tânguie
după ferestrele cerului,
într-o tăcere ce mă revoltă.
Privește-o cum se hrănește
cu argintăria cuvintelor,
cum își deschide aripile
către vânătorul din oglindă
ce nu-i vorbește despre o măsură
a dragostei...

Pasăre-Cuvânt,
la ceas înalt
sărută-mi sufletul încătușat
de-atâta așteptare.

poezie de din Pasărea confident (noiembrie 2004)
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adam versus Voinești

versul alb, inexpresiv, indiferent,
sau șarpele&Eva dând mere
către haos, plictisiți;
&Twain era plictisit când își imagina,
etc. erau plictisiți
de liniștea celui
acrit cu mere sau obligat,
încât dacă ar trece prin Voinești
ar mângâia neștiința fluturilor,
le-ar da apă crească
în abisul unei lumi (șarpele&Eva
întingând povestea prin Iov
până la amărâți plecați
pe drum prin mare, prin frontiere)
unde se poate simți umbra
versului difractat printre zăbrele
și ar jubila sub cerul curat
plin de stele și meteoriți
neștiutori de carte, doar scriitori
de amintiri pe fața...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plec pe barca mea cu vise

Pe luciul lacului stau desculță și tristă
privind printre trestii maronii cerul senin
și vad vrăbiile zgribulite ce zboară în vântul puternic,
iar ochii mei căprui întâlnesc privirea ta pătrunzătoare
din ochii tăi verzi ce aprind luna în noapte
și mă-nfioară cu puterea lor, iar atunci barca se leagănă ușor
alunecând pe lac în asfințitul colorat al soarelui,
mi-e frică de întuneric și de răcoarea apei,
dar tu îmi furi sărutul mătăsos ș-apoi mă privești duios.
Ajungem la malul rece și barca albă se leagănă ușor,
între trestii și stuf cu apă verde și aurie,
iar tu cu brațele mă cuprinzi într-o-mbrățișare caldă
apoi ușor obrazul mi-l săruți iar buzele-mi ard de iubire,
simțind inima ta cum mă iubește în neștire
că-mi era mult, mult dor de tine.

poezie de (24 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Flux de posibilități

Dacă ar fi
scriu durerea lumii
acesteia într-o poezie
dau o replică
Creatorului indiferent
mă văicăresc
cât baloții de ani
legați în secole
urlu dramă
și durere în forme fixe
sonetele ori rondelurile
unui fel de nostru
undeva amintind copilăria
socialismul de gașcă
pogromul stafiilor păcii
sau calea cerului din noi
stelele care sclipim
când viața lor afară de planetă
ne vizitează în izvoare scrise
cum cântăm pe bulevarde
spargem cești în cafenele
uscăm tutun în grădina publică
apoi un șoarece
alb și sfios
ne strecurăm în văgăună
redevenim mobilă de apartament
acelea seducătoare
necunoscute nouă
ultimele popasuri pe lună
ale umbrei vieții
apoi aș încerca trag linii
corectez de balast
de excesul gurii mele interioare
până la vreo două trei cuvinte
atât de expresive
atât de neînțelese
îmbrăcate în pelerine nonsens
ultimii fantomas ascunși
în operă camuflați în unul
pe care-l căutați
de tot îl prindeți și tot evadează
atunci când negenerația
vede întruna nevisul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Enigma zorilor

ăst site nu merită un poem
cânt de imn nu-i demn de-al descrie
din sufletele alienate gem
distanțele omului de lemn

azi când dinți de ceas
mușcă din scâncetul poetic
când revoluția cheamă
ca o lichea izgonită-n suburbie
sub cerul inert
parcă necăzut cum ne era blestemul
toate popoarele se caută-n cupole

departe de noi
lumea se trezește
visul a renunțat s-o fure
-i paralizeze sufletul
deși totul e să simți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dramele unei limbi mici

de fapt limba română e o capcană
pentru poeți mari
contractați în piele mică
[doar 24 de milioane]x a posibilității
de a vorbi despre Om

o minciună de țintă
[gândește la un cal potcovit
cu potcoave calde
nechezând către soare și la
spaima potcovarului]2x

Așa am apărut noi pe lume
printre multiple iluzii
de a fi Graiul Umanității
încă naufragiați
aici ne-au înghețat picioarele
aci prin pielea pasului
năduf sub 3x[imperii]
&oftat de #exist

Așa de muți printre zebre
curbați în hore
nuntași cu Europa
ne bucurăm de Armăsarul inimii
de Profetul eliberării
prin (marea trecere)x

Finalul e o formă de bricolaj
printre florile din vază
depășit de lacrimă&râs
ieșind din umbră
către oricevoi
ne-epuizat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O relație e ca suptul... burții... nu-ți mai place ce-a devenit, dar te minți singur sugând-o atunci când te privești în oglindă.

aforism de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Un om pentru o nălucă

Mirajul unui om pentru
Fata morgana privind globul
rece selenar și nisipul

Ulmii ăia roșii cu scoarță
de mesteceni întineriți
prin pădure cu dalmațianul
fricos de umbra noastră

Orice control la poeți
Ne va găsi bolnavi de tutun
și resemnare printre stele

Oricine poate fi o nălucă
Cântând prin orga gurii noastre
nostalgii difuze de trib

Doar un călător vrea o casă
Lacul nu poate înțelege chipul
gândul și emoția umbrelei

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Camera obscură

prima a fost virgula
o frunză bătută de soartă
apoi a fost punctul
un pom plin de frunze vii
deabia atunci negenerația
adică acei oameni care n-au timp
s-a ofilit în moalele capătului
și m-a lăsat -i văd moartea

camera obscură în care se fixează memoria

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acvilin

La
unele aripi
te seduce puful,
la
altele
elasticitatea,
de parcă
vreo aripă e mai bună
decât alta,
când de fapt toate
te ademenesc
pentru a-ți ridica
poftele
până la nori,
și mai sus,
unde
marele cioc sanitar
se umple
cu neghiobi
transformați
în planoare,
și abia atunci
țipi în van
din înțelepții
pe care-i ignori...
Of, vânătorule!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sătul în decembrie

Avea 47 de ani, trăia...
Departe de bar era o lume pentru cei vii.
Undele europei libere de prejudecăți...
umbrele norilor și ninsoarea...
Prin vitraliile subsolului licărea credința,
bucățele de cer în sticlă,
cioburi colorate și imagini de sfinți...
catedrala celulei neputincioșilor.
O pensulă care coboară prin destin
îl ștergea de praf,
cerceta izvorul arheologic,
muțenia umbrei unei tinereți
de parcă fuga ar fi
un tablou cinematic cu destine
deși a fi poet acolo
nu mai înseamnă decât a răbda.
O pană/o criză de nesomn
printre cornute-carnasiere
sau cei care vorbesc și vorbesc
de parcă neputința
ar fi aripile unor adolescenți
sătui în decembrie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Soarele apare in zori

Ascult ecou ce mă cheamă
Răsună n valuri glasul tău
Picură apă din cer pe rană
Pictură divină surâsul său

Mă rog la stanca nemișcată
Mă cheamă valul imspumat
Eu te iubesc la fel ca altădată
Nu voi uita clipa ce a zburat

Si malul stă acum îngîndurat
Cerul mă priveste printre nori
Dăruiește iubirea neconditionat
Maine soarele aparea în zori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ivan Alexeievici Bunin

Acum când ora coboară în amurg

Acum când ora coboară-n amurg
Libere pe șesurile cerului, rând pe rând,
Către mare stoluri de păsări curg
Fluviu, umbra unei săgeți înaintând.

Crepusculul e limpede, stepa tăcută,
Roșu, asfințitul își arde la foc mic cărbunii...
Cerul e periat de stoluri în alunecare mută,
Delicate, aripile păsărilor pasc stelele pășunii.

Cât de departe zboară și cât de sus!
Tu privești – albastrul devine tot mai intens,
Pe când hăul cerului de toamnă, de nepătruns,
Deasupra ta se evaporă dilatându-se imens.

Această distanță își extinde-îmbrățișarea –
Sufletul pe sine însuși vrea se dea-n dar,
El eliberează din lut o urmă, cum ar fi chemarea
Unei noi angoase iradiind lumina unui gând, a unui har.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimbulval

Pescărușii-halo, kairos
în tonou printre oameni.

Faleza de nimb...
mimi - gesturi indiferente,
pescărușii kairos în stelele zâmbetelor
călcând providențial
prin laptele acestui univers
la malul de valuri,
trudă și gravitație
cu țipătul estival din mare

se coboară cu albirea părului,
cu privirea în adânc...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Soarele apare în zori

Ascult ecoul ce mă cheamă
Răsună-n valuri glasul tău
Picură apă din cer pe rană
Pictură divină surâsul său

Mă rog la stanca nemișcată
Mă cheamă valul imspumat
Eu te iubesc la fel ca altădată
Nu voi uita clipa ce-a zburat

Si malul stă acum îngîndurat
Cerul mă priveste printre nori
Dăruiește iubirea neconditionat
Maine soarele aparea în zori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sorin George Vidoe

Zăpezi eterne plâng

Privesc cum soarele sărută pământul
și mugurii pocnesc în ramuri
cum lacul își cântă anii
din flaut subțire de trestii.

Mă-ntreb de-i vis sau aievea
verdele ce-mbracă copacii
strania lumină parcă cântă
prin iarna secretă a timpului meu.

Văd râuri la vale curgând
spre fluvii grăbite spre mare
și-n liniștea nopții ascult
zăpezile eterne cum plâng.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Tudor Gheorghe Calotescu

Nu semnez niciodată condicile de absență

plec pur și simplu precum un soldat necunoscut
nu-mi las nici umbra facă contra-apelul
doar îmi sărut iarba aceasta verde care se înclină
la trecerea mea prin viață
de parcă mi-ar ști pasul
de parcă mi-ar ierta coasa
de parcă mi-ar fi ascultat visele din vis
și atunci când îmbrățișam cerul
dar și atunci când mă înveleam cu pământul
și când te țineam în brațe
dar și când îl căutam pe dumnezeu
alergând după fluturi alergând după licurici
între două suflări de păpădie și o floarea soarelui
chiar dacă ar putea părea o copilărie în lumea asta
parcă într-o veșnică așteptare a unei și mai veșnice luminițe de la un și mai veșnic capăt de tunel
nimic nu mă poate convinge că dumnezeu are nevoie de intermediari ca -mi lumineze inima
nici de taxe și construcții megalictice ca -mi ierte păcatele
așa că nu voi da ortul niciunui popă
nu voi semna nicio condică de plecare din lume
doar așa ca -mi pot vedea de moarte simplu
și să nu rămân dator pământului cu o groapă
îmi doresc doar un rug
așa cum mi-a fost și viața
așa cum poate îmi va fi și veșnicia

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Semn și însemnat

cratima și junghiu
unei negenerații care se scurge
prin canalul culorilor
culoarelor...

adormiți, doi craci
vorbesc în pași
către toate mâinile goale

visul lor de unire
e bun doar în tablouri...

e o simeză siameză...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maya Angelou

Pasărea din colivie

Pasărea liberă dansează
pe aripile vântului
până ce suflul se oprește
și își înmoaie aripile
în razele aurii de soare
și-ndrăznește revendice întreg cerul.

Dar pasărea ce-o iscodește
din strâmta-i colivie
abia de vede printre
zăbrele de furie
aripile-i sunt tăiate și
picioarele legate
așa că deschide ciocul larg cânte.

Pasărea captivă cântă
un tril sfâșietor
despre doruri ascunse
dar mult râvnite
și cântu-i se aude
departe peste deal
pentru că ea cântă
despre libertate.

Pasărea liberă visează la o altă boare
de vânturi calde suspinând prin
ramuri
și larve grase așteptând-o pe răzor
și ea stăpână pe cerul întreg.

Dar pasărea din colivie e țintuită pe-o tombă de vise
umbra ei țipă speriată ca după un îngrozitor coșmar
aripile-i sunt tăiate și
picioarele legate
așa că deschide ciocul larg cânte.

Pasărea captivă cântă
un tril sfâșietor
despre doruri ascunse
dar mult râvnite
și cântu-i se aude
departe peste deal
pentru că ea cântă
despre libertate.

poezie celebră de (1994), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiSunt disponibile și textele în engleză și spaniolă.
cumpărăturiCartea "Rainbow in the Cloud: The Wisdom and Spirit of Maya Angelou Hardcover" de Maya Angelou este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -82.99- 49.99 lei.

De dunărime

De acolo,
din ascunsele-ți taine,
de unde drumurile ți se despart
către răsărit, către libertate,
apele ți se amestecă
cu sufletele oamenilor.
Multe cânturi
porți în culcușul tău,
multe zări speli,
multe vieți plutesc între tine
și cer.
Babilonul acestor triburi
pe care apele tale le-au alăptat
cu mult înainte decât ele
mai știu,
a rămas legenda lor
ascunsă
la pescuit.
Ți-au dăruit flori
și bombe,
crescând din tine
un fel de dunărime
de oameni aspri,
care se mistuie
prin gările porturilor,
știind că orice graniță
curge...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook