Eliberări

Visele silabisite în haosul imensităţii
(pleoapele peste ochii descreieraţi
ai lumii
/
o facultate a vorbirii în van despre necunoscuţi)
în negeneraţia asta de nefiinţe bipede care elogiază nimicul,
un fel de seminţe ale reflexului condiţionat interogator;
umbrite de dorul semnului de întrebare în elementele lui
sforăie într-o cameră întunecată din fiinţa leneşă
dezrobită de orice tiranie a oricărui instinct de conservare
în neant, o formă de curgere a virgulei dintre noapte şi zi...

Visele acelea trag în sacul vieţii gloate

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!