Deces provizoriu
în căruntul hârtiei sunt uneori emanații finite de grai,
cuvinte cioplite-n vorbă
îți făceai cruce pe bustul tău muntos din pricină de țâțe
timpurile unei clipe inițiau un zeu absurd
în apele lui se scălda cerul tavanului de fum,
acel molcomind din luleaua bunicului în odaie,
broderie sacră de-amintire
acolo, în aducere aminte, sunt un copil cu joaca atârnată de gât
femeie, nu te-aș fi recunoscut de te vedeam pe-atunci
uzi de păcat azi
ne întâmplăm cunoașterea în formele de relief ale umbrelor noastre
cuvintele ne trimit scrisori din pustiu de celuloză
întru ele cucerim teritorii de alb
oșteni de cerneală mor, pavând cu trupul propriu
drumul către învierea-n interiorul următoarei missive
zeul absurd dănțuiește în apele lui,
din ele ies ochii ce vor imerge-n lectură
trudiți de prăbușire-n cuvintele rămase-n casa părintească
luăm forma pernelor sub năvălirea viselor curând
pielea de sidef a hârtiei a căpătat tatuaje arborescente
pasărea-n ram de esență surâde în cântec
noi udăm imnul la rădăcină
înainte de-a adormi scoatem din scorbură păcatul
el ne linge rănile demiurgiei
în decesul provizoriu al umanității noastre
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre cuvinte
- poezii despre visare
- poezii despre sâni
- poezii despre somn
- poezii despre scrisori
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre muzică
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Citate similare
M-ai căutat cum își caută păsările hrana
într-un ochi de lumină
puteai să strângi pleoapele cu putere
și să mă chemi
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluzie
sau o femeie cu brațe lungi
o femeie care-ți atinge fruntea
și spune că arzi
m-ai căutat cum își caută păsările cuibul
în ziua de ieri când cuvintele dulci
au țâșnit din carnea ta ca scânteile din foc
și am ars amândoi pe același rug
puteai să-nchizi ochii
și să mă chemi
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluizie
sau o femeie cu brațele-n flăcări
m-ai căutat și mă vei căuta mereu
pentru că din carnea ta vor curge cuvintele
ca dintr-un râu ieșit din matcă
și toate câmpiile din priviririle noastre
vor sta sub apele limpezi
ale iubirii
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluzie
sau o femeie care îți trăiește povestea
în fiecare zi
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre râuri
- poezii despre păsări
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cuvintele înzăpezite
Cuvintele știi,
Au propria lor existență
Nimicite, ele nu pot fi
Cel mult pot fi,
Cum poetul ar spune,
criogenate,
prăfuite,
Îngălbenite de timp,
Înlănțuite,
În gând ferecate,
Înzăpezite,
De zăpada vieților noastre,
În eter și în om aruncate
Învolburate-n simțiri
Cântate în psalmi
Și-n cântece deocheate
Cuvintele sunt începutul lumii
Ele sunt anotimpurile noastre
Sunt mânuite de limba
ce nu e tractor
Foc sunt,
ca în ziua Cincizecimii,
Sunt Alpha și Omega,
Dumnezeul trăirilor noastre efemere
Cărămida, mortarul, mistria
Compasul și geometria
Sunt temelia
arhitecturii poemului.
Cuvintele înzăpezite
În timp vor rămâne ca stâncile
După ce, zăpada odată topită
va curge în râuri și destine
Adunate din munți
De cuvinte
Ce-au fost cândva troienite!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre poezie, poezii despre început, poezii despre tractoare, poezii despre timp sau poezii despre stânci
Pe fața albă a hârtiei
Caut ca silabele să fie în același număr
într-o clasică cadență,
mă scot din minți tehnicile depășite
de subiectul care lipsește.
Pe fața albă a hârtiei
cuvintele sunt răstignite întâmplător,
mă strecor printre ele
să le număr și măsor pașii.
Gândesc totul într-un creuzet
în care amestec silogistic ideile
până la conservarea înțelesului abstract
în buclele viitorului apropiat.
Afinitatea, chiar plăcerea lecturii
îmi aprind imaginația mai departe
și lumina pe care o arunc întru iubire
vine din adâncul memoriei reale.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viitor, poezii despre plăcere, poezii despre numere, poezii despre minciună, poezii despre imaginație, poezii despre idei sau poezii despre hârtie
Cuvintele nu trebuie să moară niciodată
Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în lacrimi de iubire.
Pentru acel care are inima curată
Și crede cu adevărat în fericire.
Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în lacrimi de durere.
Pentru acel care nu iubește viața
Și nu ia de la ea nici o plăcere.
Cuvintele nu mor niciodată
Ele se preschimbă în flori și miere.
Pentru acel care are grijă de natură
Și are de la ea plăcere.
Cuvintele nu trebuie se moară niciodată
Chiar dacă uneori sunt ușoare sau grele.
Ele trebuie preschimbate în artă,
Căci arta e adevărata putere.
poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre artă, poezii despre natură, poezii despre miere, poezii despre inimă sau poezii despre flori
Gândurile noastre sunt de două feluri și anume: unele sunt acțiunile sufletului, altele sunt pasiunile sale. Acelea pe care le numesc acțiunile sale sunt toate voințele noastre, fiindcă noi experimentăm că ele vin de-a dreptul din sufletul nostru și par a nu depinde decât de el. Dimpotrivă, se pot în general numi pasiuni, toate felurile de percepții sau cunoașteri care se află în noi, din pricină că adesea, nu sufletul nostru le face ceea ce sunt și pentru că întotdeauna el le primește de la lucrurile care sunt reprezentate de ele.
Descartes în Pasiunile
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate de Descartes despre suflet, citate despre gânduri sau citate de Descartes despre gânduri
Cuvintele
iei cuvintele, un mit,
le semeni pe foaia albă
faci din ele bici și salbă
și le-arunci în infinit.
și așa te joci mereu,
faci din ele curcubeu,
pui o lună, semeni stele,
și-ți petrteci vremea cu ele.
mai pui iarbă pe tăpșan,
nori pe cerul plumburiu,
la viață încă un an,
la necazuri, un pustiu.
din cuvinte faci morminte
și mai faci săbii de foc,
dacă vei avea noroc
faci roiala unei chinte.
câteodată faci iubire,
vise năruite-n vânt,
rar de tot si fericire,
când faci aur din cuvânt.
din cuvinte faci de toate,
faci și viață, faci și moarte
și, când noaptea întârzie,
faci și câte-o poezie.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2009)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre stele, poezii despre poker sau poezii despre noroc
Cuvintele tăcerii sunt foarte rare; negăsindu-le în cărți, ele rămân timp îndelungat ascunse într-un colțișor al pieptului, ajung uneori până în gât si se opresc acolo. Cuvintele tăcerii nu sunt făcute pentru a fi auzite, ele pot fi murmurate făcând cele mai mici gesturi sau o mimică aproape imperceptibilă; ele se citesc cu ochii închiși, se ascultă cu inima, păstrându-se astfel în profunzimea sufletului...
Jacques Salome în Contes d'errances, contes d'espérance
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre timp, citate despre superlative, citate despre ochi, citate despre lectură, citate despre inimă, citate despre cărți sau citate despre cuvinte
Literele sunt finite, cuvintele formate din ele sunt infinite...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre cuvinte
Absurd de toamnă
Fântâna-n sete graiul tău mi-aduce
Din taina gurii, învelită-n apă
Și tot aștept venirea ta să-nceapă
În perne stând, fiindu-mi lenea cruce.
Să-mi urci în văz sosirea ta mioapă
Ce la absurd de toamnă se reduce
Pășind mirări de stih și flori caduce
Nimicuri, Dumnezeu să le priceapă.
Grădini în mine plumb deschid corolă
Și a metale curg în temple voci
Iar cugetul cu visul se ancolă.
Pe-altarul de cerneală mă invoci,
Plutesc suit în liniștii gondolă,
Avem în inimi psalmii reciproci...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre versuri, poezii despre toamnă, poezii despre religie, poezii despre reciprocitate, poezii despre plumb sau poezii despre oftalmologie
Alt sonet cu tine
absurd de clipe beznele îi vrură
sisifului din teama mijlocie
și-n dans de ploi e-a mea ucenicie
de între cer și tine-n uvertură...
amorul nostru în nimic se scrie,
în sânge stihuri rele se-abătură,
tot urci o piatră de cuvânt la gură
mireasă-n nunta de zădărnicie...
în teatrul nopții șarpelui actriță
eu în păcat joc scenă-n măr căit
și e un cântec șoapta ta în iță...
iar carnea-ți este dulce la grăit,
iubirea-n drum din haos în peniță
plutind pe alb puțin mucegăit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Terpsihora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre teatru, poezii despre sânge, poezii despre ploaie, poezii despre nuntă sau poezii despre noapte
Sonet
Spre mâine-n întrebărilor cocoașă
Erau de umbre jocuri, teatru-n clipe
Era prin sânge-a fi, în glii să țipe
Și o beție-n pietre, uriașă.
Grădini în minți ivind de gând tulipe,
Tu strigi tăceri hârtiei, pe cămașă...
Așa, la vorbă miez în rost te-nfașă
Să-mi tălmăcești în fum de rugă-n pipe.
Fierbinte taină te ducea alături
De nunta cu inel de plumb topit
Și-n liniștea cuvântului cioplit
De celuloză iar vuiau omături.
Grăind neauzit în albe locuri
Enigme duci în șa de echivocuri...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre lalele, poezii despre jocuri, poezii despre gânduri sau poezii despre fumat
Astigmatism ideatic
[spunere albă]
În coaja mormântului crește floarea unei singure clipe,
tu ești o culegătoare de taine cu buzele, acelea vorbind întuneric,
la fântâna cu lumină Domnul decojește sicrie
până la absența cărnii din poemul neființă
în sacrul tău e o tăcere de diamant, lucitoare în văzul sângelui,
cel ce în patimi răstignit e pe crucea lui Eros
Nu mă numi încă văduv,
pot face dragoste cu tine și-n inexistența ta,
când voi muri Cenușa va plânge,
resuscitarea nu mi se poate grăi în ființă
doar tu, Pasăre, femeie
vei urca din scrum și vei face dragoste cu mine
într-o necrofilie puerilă...
așchia nu sare departe de trunchi, pruncul se va naște mort
***
Dumnezeu, amorezat de sine,
citind missive de rugă, Duhul i se umflă în pene
Hristos redevine Omul cu frunza,
Șarpele râde, i se vede dantura, mușcă și-și bea veninul propriu
Joint cu iarbă verde a tinerețe
construiește tavan de fum în odaie,
afumat, umblu călare pe gânduri sparte,
din cioburile rațiunii zidesc în mine copilul
Adio, cuget de bătrânețe, adio
drogul prunciei îmi răsucește stiletul visului la țâța stupefiantă
și iarăși nu mor, mormântul așteaptă-n singurătate
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre râs, poezii despre cenușă, poezii despre întuneric sau poezii despre văduvie
Clipește!
Închide ochii, să-ți aduci aminte
de ziua-n care cerul căutai
și inima îți făurea cuvinte
din care făceai cheie pentru Rai.
Pe alb de suflet ne-așterneam IUBIREA,
ne-o dăruiam prin legea ei nescrisă,
niciunul neștiind ce-i fericirea,
că niciodată nu ne-a fost permisă.
Deschide ochii, să vezi adevărul!
Suntem tot noi, aceeași, dar altfel!
În doi am învățat ce dulce-i zborul,
punând tot Infinitu-ntr-un inel.
Când ne-mbrăcăm amurgu-n curcubee,
clipește cu priviri de smarald verde!
Ești zeul meu și eu sunt a ta zee...
Clipește fără teama de-a ne pierde!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre suflet, poezii despre rai sau poezii despre legi
Cuvintele hibernale
Poetul nu scrie!
Poetul INSPIRĂ!
Eu nu pot
și nici nu îmi dă voie
respirația să folosesc în ceea ce scriu
cuvinte ca "oval" "curcubeu" "corb,"
"lacustre""somnoroase".....
Toate cuvintele pe care le-au folosit
respirațiile noastre
sunt indicii către cuvintele noi
către cuvinte hibernale!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă sau poezii despre curcubeu
Cuvintele cresc uneori în noi și ne ard pustietor, atunci când ochii ne sunt umezi, ca o fântână ce soarbe răcoarea din adâncul ei, în verile cu arșiță. Ele sunt setea sufletului.
Viorel Muha (decembrie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vară sau citate despre creștere
Flacăra
e taină-n rugăciune cât e-albastrul
din apele luminii de la soare;
cu umbre leneșe mai fac prinsoare
furiș de nor de-acoperă iar astrul.
din lacrimă pe-obraz îți curge sare,
din ochiul tău în amintiri sihastrul
mai plouă-n inimi uneori dezastrul
minciuna dacă între noi răsare.
ades privirea-n tine mi se-nfige
și duhul meu acolo-i ca-n oglinzi
dar frigul nemuririi tale frige.
când adevăruri de tăceri colinzi
în piept ai aer moale, să te strige
o flacără-n cuvinte să aprinzi.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lene
Binecuvântând navele
Fie ca mareea
care chiar și acum mai trece
pragul înțelegerii noastre
să te ducă
dincolo de fețele fricii
fie-ți dat să săruți
vântul și apoi să te întorci din fața lui
sigur că îți
va veghea spatele fie ca tu
să ai ochii deschiși către ape
apele vălurind întru eternitate
și fie ca plin de inocență
să navighezi prin aceasta spre aceea.
poezie de Lucille Clifton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre sărut, poezii despre inocență sau poezii despre frică
Nu chema nemurirea căci te vei stinge din clipă
cuptor de astăzi mâine-n stea îl coace
și ieri era pitit în aur ușii
pe unde-n diamant spre veci supușii
intrând, se convertesc la sacră pace...
mai zboară Pasărea din jar cenușii
dar ploi îl sting și-i scrum de-o clipă-ncoace
ca dintr-o țigaretă, ce-n găoace
de gură cuvântează fum cu dușii...
acolo,-n Punte care priveghează
un sânge de-ntuneric astupat
mi-e adormirea în crepuscul trează...
femeie, umbra ta o am la pat,
păcatul către tine se păstrează,
un Înger din icoane decupat...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre pace
În locul acela
în locul acela
țigara îmi stătea de vorbă cu sărutul
ce mai faci? îi zicea din fumul de pe carnea ta,
eternitatea unei clipe-n zidiri de lene,
ceața de pe fruntea omului
și puțin din ochii lui Dumnezeu
tu ești un joint de femeie,
Amor îmi injectează lacrima
din drogul de trist
izgonit de pe cruce
exist într-un stih gunoier,
inserția fiindului
în poezia de ploaie cu piatră Sisif
țigara mi-a ajuns la filtru
prăjindu-ți sărutul
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre fum
Luna deplină
până la urmă
ne vor strânge cu una
cu două setări
apele din comprese și pigmentul din sânge
ne vor salva
poate pauzele prelungi dintre spații (?!) mult afectate...
ne vor salva
poezia va sta
pe picioarele noastre, firave, până va exersa
forma de capră pansată. de ochii
lunii depline
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare