Iubire albă
Atunci când te rugam să ningi,
Săruturile tale să mă-ngroape,
Ai început, de drag, să plângi...
Cu lacrimi de iubire de sub pleoape.
Când îți ceream să ningi săruturi,
Să mă acoperi cu un strat curat,
Din lacrimile tale ieșeau fluturi,
Emoții de bărbat adevărat!
Și dac-afară este primăvară
Și primprejur mustesc noi începuturi,
Noi parcă am iubi întâia oară,
Și vreau să ningi spre mine cu săruturi!
Și ca iubirea ta să nu mă frigă,
Să nu mă ardă cu căldura ei dogoritoare,
Doresc săruturi care să mă ningă,
Dar se topesc pe pielea-mi arzătoare.
Iubirea mea e pentru tine, nouă,
Am înțeles din felu-n care plângi,
Iar toamna-n care trebuia să plouă
Ai transformat-o-n sărutări și... ningi!
Să ningi mai tare, să mă răcorești,
Să ningi săruturi care să mă-ngroape,
Să ningi mereu, să ningi, să nu te-oprești,
Să simt răcoarea buzelor, aproape!
Nu-mi pasă cine o să vadă
Când buzele pe corp le treci,
Fulgi se topesc, căci eu sunt caldă
Iar tu săruți, ningând, pe veci...
Săruturile tale s-au prelins
Năvalnice, nebune, în cascadă!
Așa cum mi-am dorit a nins,
Cu o iubire albă, pură, de zăpadă!
Ai nins așa, cu sărutări nebune,
Și m-am pierdut în alba-ți reverie!
Ce simt? Aș vrea să pot a spune!
Este ceva, așa..., precum o poezie...
poezie de Florentina Mitrică (25 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre iubire
- poezii despre început
- poezii despre dorințe
- poezii despre zăpadă
- poezii despre reverie
- poezii despre primăvară
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iubire albă
Atunci când te rugam să ningi,
Săruturile tale să mă-ngroape,
Ai început, de drag, să plângi...,
Cu lacrimi de iubire, de sub pleoape.
Când îți ceream să ningi săruturi,
Să mă acoperi cu un strat curat,
Din lacrimile tale țâșneau fluturi,
Emoții de bărbat adevărat!
Și dac-afară este primăvară
Și primprejur mustesc noi începuturi,
Noi parcă am iubi întâia oară,
Și vreau să ningi spre mine cu săruturi!
Și ca iubirea ta să nu mă frigă,
Să nu mă ardă cu căldura ei dogoritoare,
Doresc săruturi care să mă ningă,
Dar se topesc pe pielea-mi arzătoare.
Iubirea mea e pentru tine, nouă,
Am înțeles din felu-n care plângi,
Iar toamna-n care trebuia să plouă
Ai transformat-o-n sărutări și... ningi!
Să ningi mai tare, să mă răcorești,
Să ningi săruturi care să mă-ngroape,
Să ningi mereu, să ningi, să nu te-oprești,
Să simt răcoarea buzelor, aproape!
Nu-mi pasă cine o să vadă
Când buzele pe corp le treci,
Fulgi se topesc, căci eu sunt caldă
Iar tu săruți, ningând, pe veci...
Săruturile tale s-au prelins
Năvalnice, nebune, în cascadă!
Așa cum mi-am dorit a nins,
Iubire albă, pură, de zăpadă!
Ai nins așa, cu sărutări nebune,
Și m-am pierdut în alba-ți reverie!
Ce simt? Aș vrea să pot a spune!
Este ceva, așa..., precum o poezie...
poezie de Florentina Mitrică (25 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ningă!
Să ningă peste mine cu săruturi
Necontenit și să mă troienească,
Ca-ntr-o poiană albă, mii de fluturi,
Iubirea ta, pe mine, strălucească.
Să ningă peste mine cu iubire,
În puritatea-i să mă-nzăpezesc,
Să mă trezească iarăși în simțire
În primăvara când mă dezmorțesc.
Pe trupul meu, zăpada să se-așeze
În straturi-straturi, pură și cuminte,
Neantul alb să mă îmbrățișeze,
Dac-o putea, fiindcă sunt fierbinte.
Ce tare arde dragostea în mine!
Simt jarul care mi-a hrănit amorul,
Din trupul meu curg aburi către tine,
Iar tu-mi respiri emoția și dorul.
Fiindcă mi-e dor să tot îmi ningi săruturi,
Las trupul meu încet să mi-l albești,
Din buze desenează-mi flori și fluturi,
Lăsându-mi urme, ningi și mă iubești!
Când dorm în brațe albe, argintate,
Săruturi să tot ningă dinspre tine,
Îmbrățișările-ți să-mi fie cazemate
Iar tu să-mi ningi, cu sărutări, pe mine...
Flori M. Flori )Florentina Mitrică)
poezie de Florentina Mitrică (21 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre alb, poezii despre somn, poezii despre fluturi, poezii despre flori sau poezii despre dor

Poeme de nea...
Să nu plângi, poezie, că te-am lăsat orfană,
Să-ți cauți o poveste, să-ți sprijine tăcerea!
Un zâmbet de prieten să îți așezi pe rană,
Să-ți mângâie tristețea și lacrimi și durerea!
Eu am rămas acasă și te aștept cuminte,
Doar gândul e cu tine și parcă nu-i prea mult,
Că nu pot, poezie, să te ascund în brațe
Și scâncetul albastru nu pot să ți-l ascult.
Să ningi frumos acolo, în luna vieții mele,
Așa cum ningi în mine, în fiecare vară,
Când te adun din ceruri, pierdută printre stele!
Eu am rămas acasă cu vara mea amară,
Să mă mai nasc o dată-n clepsidra nemiloasă,
Un fir de sare gemă, topindu-se de teamă.
Să nu fii, poezie, pe noaptea mea, geloasă!
E noaptea-n care versul în lacrimă-o să geamă.
Voi da noroc cu cerul, voi aștepta lumina,
Să îmi deschidă ochii, ca se te pot vedea.
Ninsoarea mea albastră, sărutu-ți rădăcina
Din care urcă-n mine poemele de nea!
poezie de Violetta Petre din Ninsori albastre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre albastru
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp

Incandescentă refulare
Ca un țipăt de durere te ascult, când mă atingi
Ca o lavă din străfunduri te adun, când vise stingi.
Și te simt ca pe-o durere, ce își face loc spre cer
Când de-atâta dor, explozii, printre gemete, iar pier.
Roșu mă pictezi obraznic și m-aștepți la cotituri,
Să-mi aprinzi nedumerirea și săruturi să îmi furi.
Și cenușă să rămână când fierbine mă-nvelești!
Hai, mai cântă-mă în vise, și trezește-mă-n povești!
Cu furie, drumul vieții, ca un fluviu ți-l croiești
Pe un mal te-aștept cuminte, soarta să mi-o drămuiești.
Și de mână-n zorii vineți de atâtâtea așteptări
Să mă prinzi, să nu mă-ncumet, să mă sting în alte mări.
În incandescența asta, ce te fierbe ca în iad
Tu m-atragi ca pe-o ofrandă și ca jertfă am să cad
Pe altarul nemuririi, unde noapte am să-ți fiu,
Să-ți răsar cândva în ceruri, să nu fie prea târziu!
Și vulcan nestins, nebune, să mă ningi pe-un colț de stea
Și mă rog s-ajungi la mine... cu un strop din iarna ta.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vulcani, poezii despre visare, poezii despre roșu, poezii despre pictură, poezii despre obrăznicie, poezii despre noapte sau poezii despre jertfă

* * *
Să te privești într-un fluture mort
să îți izbești pulsul zborului pe spate
să ningi în sauna dinților
și să te împingi în iad cu raiul din coate
spre zâmbetul sfinților
cu un ochi
cu doi
cu câți se vor
poate...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sfinți, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre puls, poezii despre moarte sau poezii despre dinți

ARMURA
M-agăț de clipă, visul
nechează,
noapte-șopârlă,
coadă de rază...
Nori mă ajung,
gri mă străpung,
raza mi-o fură,
unde e, Doamne,
promisa armură?
-În cerul pe care
încerci să-l atingi,
în nourii care
te-nvață să ningi.
poezie de N. Petrescu-Redi din Prin jar și brumă (2017)
Adăugat de N. Petrescu-Redi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre cai

Capcana
Prin labirintul gândurilor tale
M-ai rătăcit
Apoi, în zadar mă ningi cu petale
Căci m-ai rănit
O pânză de păianjen ți-e iubirea
Capcana mea
Tu mi-ești și fericirea și-nrobirea
Și nor și stea
Cu ochi vicleni și vorbe măsluite
Îmi țeși un basm
Și îmi aduci, cu rugi pecetluite,
Entuziasm
Dau să mă smulg din magice chemări
Dar mă înmoi,
Cu chingi elastice de-mbrățișări
M-aduci-napoi
Să pui pe inima mea monopol
Ai reușit,
Sunt hamsterul ce se-nvârtește-n gol
Dar fericit!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre păianjeni, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri

Margine a uitării
Ești atât de impersonală
în unele nopți
încât mă mir
că nu începi să ningi
mi-e teamă
de ochiul perfect
care vede tot
fără să se vadă pe sine
de pasărea
ce se naște
și moare în zbor
cimitirul
oare nu e o secție
a unui studiou de înregistrări
la care natura ne cheamă
pe rând
să ne șteargă banda memoriei.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre păsări, poezii despre perfecțiune, poezii despre ochi, poezii despre naștere sau poezii despre natură
E atata pace...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deși mă-nconjoară furtuna
și norii sunt tot mai grei,
Te privesc... și flori de tei
îmi ningi printre pleoape...
ești tot mai aproape...
sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
și-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!
și știu că se poate...
cu Tine pășesc
pe întinderea de ape,
deși vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ții de mână...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre suflet sau poezii despre pace

Întâia ninsoare
Ești întâia mea ninsoare
Ce mă ninge în tăcere,
Nu e viscol, vifor mare,
E-alinare, mângâiere.
Neaua ce-o așterni în cale
De tristeți m-a-ndepărtat,
În zăpada fină, moale,
Crește liniștea în strat.
Lin s-așază pe-al meu creștet
Fulgii calzi plini de speranță
Și-mi aduc în dulce umblet
Tihnă, pace, siguranță.
Geruri, viscole-n vâltoare,
Vor veni în iarna grea,
Cu ninsori, blânde, ușoare,
Tu, să ningi, iubita mea!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre viscol, poezii despre iarnă sau poezii despre ger

Întâia ninsoare
Ești întâia mea ninsoare
Ce mă ninge în tăcere,
Nu e viscol, vifor mare,
E-alinare, mângâiere.
Neaua ce-o așterni în cale
De tristeți m-a-ndepărtat,
În zăpada fină, moale,
Crește liniștea în strat.
Lin se-așază peste creștet
Fulgii calzi, plini de speranță
Și-mi aduc în dulce umblet
Tihnă, pace, siguranță.
Geruri, viscole-n vâltoare
Vor veni în iarna grea,
Cu ninsori blânde, ușoare,
Tu, să ningi, iubita mea!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea, balast de piatră
Eu tânjesc după iubire ca-nsetatul după apă,
Pește pe uscat mă aflu, când iubire nu găsesc.
Printre degete, ca ploaia, dragostea fuge și-mi scapă,
Se pornește-apocalipsa, când rostesc un ''te iubesc''.
Fug pădurile, copacii se dezbracă de-al lor verde
Și se scutură și macii, zdrențuindu-și roșul strai,
Cerul se îndepărtează și albastru-n munți și-l pierde,
Când ridic fruntea spre-nalturi și iubirii-i spun: mai stai!
Noaptea, când coboară vise, în iatacul dintre stele,
Pe sub gene se strecoară un coșmar cu neiubiri.
Eu, te chem, ca pe răcoare în căldura verii mele,
Dar tu ningi cu nepăsare și mă-nlături din priviri.
Eu voi arunca iubirea, ca pe un balast de piatră,
S-o adune cerșetorii și s-o vândă pe un ban.
De-o zărești printre gunoaie, sau de o auzi cum latră,
Pune-o într-o partitură, să o cânte un pian!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre vară, poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre pian sau poezii despre pești
Zăpezi resemnate
N-ar trebui să te aștept și totuși...
ador zăpezile adânci, cu fluturi goi,
din norii albi curg miile de lotuși,
lăsând parfumul liber peste noi.
N-ar trebui să te găsesc, dar încă...
aștept să ningi un singur manifest
pe foile de cer stau fulgi de stâncă
și în ninsori presimt un dor celest.
Ce-ar însemna să cer, dar altădată...
aveam nămeții-n pârg... îndatorați
ar trebui s-ascult ninsoarea înaltă
la care suntem singuri... resemnați.
poezie de Mihaela Gudană
Adăugat de Mihaela Gudană

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre stânci sau poezii despre lotuși

Săruturi de rouă
Pe flori am pictat săruturi de rouă...
Lumina a coborât în cascadă la tâmplele mele.
Mi-am împodobit privirea cu zâmbetul lor
Și curcubee mi-au adăpostit
Săruturile îndrăgostiților visători.
Jad, rubin sau opal,
Smarald ori ametsit, chihlimbar...
Cu toate s-au cuibărit la sânul inimii mele.
S-au divizat apoi în cuvinte de stele...
Pe aripi de fluturi
Am zburat alături de fericire,
În universul în care nu există
Limita verbului "a visa".
Fericirea este a tuturor,
A lor, a voastră, a mea...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre stele sau poezii despre rouă

Agățată de cuvinte
Eu rămân ca o mare de iarnă
Am mâini de apă pline de voci...
Îmi respiră tăcerea cuvintelor.
Dacă mă uit și mă schimb în ochii tăi
Îmi dau seama că te văd...
Dacă privesc din ochii tăi
Văd omul care nu vorbește
Dar care spune ceva:
Linia orizontului, aspectul tău peste zile
Sau nemulțumirea secretă
Sau chiar dezbrăcată.
Dacă privesc din ochii tăi
Văd cerul în perspectivă...
Norii ce judecă alb,
Văd mainile care deschid ninsoarea
Pe fruntea gândurilor.
Dacă te uiți la ochii tăi, în ochii tăi,
Vezi dragostea pe care
Nu o înțelegi niciodată,
Restul rămâne în tine și ningi.
Am fost un zâmbet în vocea ta
Și-o privire într-un strigăt
Agățat de cuvinte.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre cuvinte, poezii despre zile, poezii despre vorbire sau poezii despre schimbare

Gândurile tale
Gândurile tale
coboară spre mine,
pe pleoape zbatându-se
întrebările nespuse...
în ochi legănată ími este prezența,
buze tremurânde
nascānd săruturi
pline de iubire ce invadează
gândurile tale!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Penitență
Penitent în fiecare clipă,
Penitent în fiecare gând,
Astăzi când iubirea se-nfiripă
Mai puternic parcă, ca oricând,
Penitent în fiecare noapte,
Penitent în fiecare vis,
Când surâsuri, sărutări și șoapte
Să rămân cu tine m-au convins...
Să rămân cu tine-o veșnicie,
Penitentă sufletului tău,
Să croim o nouă armonie,
Să pictăm subtil, un alt tablou...
Pas cu pas, în cețuri de săruturi
Către veșnicie să pornim,
Penitenți în propriile-nceputuri,
Cu păcat și fast să ne iubim!
Și să ningă lacrimă de stele
Și de crini, pe patul nupțial,
Eu să fiu mireasa vieții tale
Și o veșnicie să te am!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre nuntă

Nu te iubesc
Nebun scăpat din ospiciu
dorul îmi ia viața de piept
și-o binecuvâtează cu biciul
să meargă pe drumul drept
Brusc îmi iau viața de piept
simțurile parcă vreo cinci
și mă-ntreabă ce aștept
în căciulă și opinci
Simțurile parcă vreo cinci
mă binecuvântează cu biciul
hai ce faci de ce nu ningi
nebun scăpat din ospiciu
Dorul îmi ia moartea de piept
cică-n ea pe cine aștept
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (9 februarie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre nebunie sau poezii despre declarații de dragoste
Iubirea zboară, Floare-nfloare
Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiți la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când ești lângă mine,
Chiar și când nu sunt îndrăgostit de tine.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Ești un înger pentru mine,
Aș vrea să te am lângă mine,
Să îți văd chipul zâmbind,
Când ești lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Și simt că am sa mor,
De dragostea și iubirea ta,
Care o porți mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Și simt că te doresc...
Și aș vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Și ești totul pentru mine...
Și nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când ești lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...
Și îți spun....
Că.... Te iubesc.....
poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apărare, poezii despre îngeri sau poezii despre frică
Nedumerire
Am auzit, cândva-ntr-o doară,
Cum că iubirea se măsoară!
De-atunci am o nedumerire:
Care e cuatificarea în iubire?
Știți vreo unitate de măsură
Pentru emoții, dragoste sau ură?
Iar dacă este vreunul care știe
Ar vrea să-mi spună într-o zi și mie?
Eu nu știu să se fi creat vreun for
Care măsoară gradul de amor
Și nici nu cred că este cineva ce poate
Să cuantifice iubirea în intensitate!
Cu siguranță nu s-a născut încă
Alt om care să știe cât e de adâncă
Emoția ce-o simte fiecare
Ca s-o măsoare-n metri, leghe sau picioare!
O fi nevoie de mai multă elocință
Să înțeleg că în iubire nu-i nicio o știință
Și că, deși s-au dat atâtea definiții,
Omul măsoară dragostea doar în emoții?
Poți să măsori intensitatea din privire
Ori scânteierile născute din iubire?
Se poate măsura roșeața din obraz
Născută din iubire sau, poate, din necaz?
S-a născocit oare numărătoarea
Pentru momentele ăn care-s visătoarea,
Ori a ajuns să știe cineva mai bine
Cât de intense sunt emoțiile-n mine?
Există undeva vreo mică șansă
Să mi se numere intrările în transă
Când în momentele de reverie
Nici eu nu știu dacă sunt moartă sau sunt vie?
Stă lângă mine cineva să ia aminte
Emoția ce o transmit eu prin cuvinte
Când strig în gura mare ori șoptesc
"Iubitul meu", "mi-e dor" sau "te iubesc!"?
Pentru căldura din cuvinte-o fi vreun termometru?
Emoția mi se analizează printr-un spectru?
Și dacă eu simt să mă port cu grație
Există pentru asta vreo gradație?
Am înțeles că poți să te școlești,
Dar nimeni nu te-nvață cât ai voie să iubești,
Atunci vin și întreb a nu știu cât-a oară:
Chiar credeți că iubirea se măsoară?
Flori Florentina
27.10.2015
poezie de Florentina Mitrică (27 octombrie 2015)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre picioare, poezii despre oratorie, poezii despre numere, poezii despre metrologie sau poezii despre lungime