E atata pace...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deși mă-nconjoară furtuna
și norii sunt tot mai grei,
Te privesc... și flori de tei
îmi ningi printre pleoape...
ești tot mai aproape...
sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
și-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!
și știu că se poate...
cu Tine pășesc
pe întinderea de ape,
deși vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ții de mână...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Atingeri
Ating vârful degetelor tale
Și simt căldura lor în jurul meu,
Iar vârful degetelor mele
Mai reci sunt ca un suflet de ateu.
Dar palmele sunt parcă umede,
O fi emoția vinovată,
Iar palma mea și palma ta
Sunt doar o umbră-ntruchipată.
Nu pot să te privesc mai mult de-atât
Și nici nu pot privi spre tine
Căci tu nu ești precum sunt eu,
Tu ești căldura, ești sângele din mine.
Privesc în ochii tăi de flăcări
Pătrunzându-le căldura cu greu,
Căci tu ești Dumnezeul mare,
Iar eu ateul în luptă cu tine mereu.
poezie de Carmen Comloșan din Viața printre moarte (16 aprilie 2000)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atingeri
Ating vârful degetelor tale
Și simt căldura lor în jurul meu,
Iar vârful degetelor mele
Mai reci sunt ca un suflet de ateu.
Dar palmele sunt parcă umede,
O fi emoția vinovată,
Iar palma mea și palma ta
Sunt doar o umbră-ntruchipată.
Nu pot să te privesc mai mult de-atât
Și nici nu pot privi spre tine
Căci tu nu ești precum sunt eu,
Tu ești căldura, ești sângele din mine.
Privesc în ochii tăi de flăcări
Pătrunzându-le căldura cu greu,
Căci tu ești Dumnezeul mare,
Iar eu ateul în luptă cu tine mereu.
poezie de Carmen Comloșan
Adăugat de Carmen Comloșan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când dorul de tine...
Când dorul de tine mă doare, întind o mână spre un vis,
Dar numai vântul îmi răspunde, să te ting nu mi-e permis,
Eu te alint, atunci, cu gândul, ești numai dor, ești stigăt mut,
S-a stins în taină soarele meu și nu mai luminează ca la-nceput.
Când dorul de tine mă arde iar sufletul îmi este pârjolit,
Te caut printre stele căzătoare, să readuc la viață ce-am iubit,
Dar ce e stea ca steaua piere, se stinge pirdută în depărtata zare,
Eu o privesc neputincioasă, cu ochii plini de lacrimi și inima mă doare.
Când dorul de tine mă strigă ca un ecou de gals sfâșietor,
Eu mă arunc în valuri să te caut și nu mi-e teamă c-am să mor,
Pe brațul tău m-aș odihni și nu m-aș sătura, în veșnicie, să te privesc,
Nici infinitul nu mi-ar fi de-ajuns, de-ar trebui să-ți spun cât te iubesc.
Când dorul de tine mă poartă, de mână, prin amintirile vii,
Eu vreau să cred, c-ai fost plecat pentru o vreme și-ai să revii
Și iarăși vom trăi clipe de fericire, în casa noastră, pe-acest pământ,
Dar înțeleg, târziu, că nu se mai poate și-adorm plângând, cu tine-n gând.
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privesc la fratele ce tace
Privesc la fratele ce tace
când mulți îi spun în față: tu!
El poate îndura ocara,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce nu se plânge
când i se fură tot ce-avu.
El poate duce nedreptatea,
el poate dar eu încă nu.
Privesc la cel ce nu întoarce
cu rău, cui răul i-l făcu.
El poate iertător să rabde,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce are milă
de blestematul ce-l bătu.
El poate, pașnic, să se roage,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce moare-n pace
spre slava care și-o ceru.
El poate, Doamne, să Te vadă,
el poate dar eu încă nu!
Isuse, Doamne, mi-e rușine
când mă gândesc la ce-ai spus Tu.
De ce eu nu privesc la Tine,
de ce el poate și eu nu!?
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi - sorii mei
Când te privesc, altfel vorbesc,
Când îți vorbesc, altfel privesc,
Când mă gândesc la tine... cresc
Și te-ndrăgesc de înfloresc,
Deși, afară și-n viața mea,
Începe toamna; O, cât aș vrea
Ca bătrânețea să ne mai stea
Întemnițată, de s-ar putea...
S-apuc să îți sărut-privesc
Picioarele când ostenesc
Și ochii-sorii când sunt triști,
Ca mulțumire că exiști.
poezie de Marius Robu (20 septembrie 2022)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am indrăgostit
E zi de april astazi în calendar.
Singur merg pe drum și te zăresc
Pasul tău încet, catifelat și clar
Mă inundă în vis. M-opresc.
Vai!
Și zâmbetul tău cald,
Și ochii tăi ce ard,
Privesc nedumeriți la mine.
Eu
Te privesc cu dor,
În taina te ador,
Căci m-am îndrăgostit de tine.
Gingaș mă privești cu ochi de catifea
Și pășești zburând cu dor nebun.
Mi-ai rămas în gând și nu te pot uita.
Te iubesc, dar nu pot să-ți spun.
Vai!
Și zâmbetul tău cald,
Și ochii tăi ce ard,
Privesc nedumeriți la mine.
Eu
Te privesc cu dor,
În taină te ador,
Căci m-am îndrăgostit de tine.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi (Tatalui meu - in memoriam)
Cu ochii in lacrimi privesc inspre cer,
Dar totu-i neant si vesnic mister.
Nu pot printre stele sa vad, cat as vrea,
O lumina s-apara in viata mea.
Cu ochii in lacrimi atunci spre Pamant
Astept in zadar o adiere de vant,
Sa-mi mangaie sufletul cel pustiit
In aprige ceturi invaluit.
Cu ochii in lacrimi, cu privirea arzand,
Spre mare ma-ntorc, s-astept un cuvant,
Dar valuri de gheata a moarte izbesc
Sa fie moartea un lucru firesc?
Cu ochii in lacrimi, cu moartea in gand,
Cu inima grea, cobor in mormant.
poezie de Alex Dospian (2007)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis
Un vis, un farmec m-a cuprins
Și doar de Ea îmi amintește,
În inima un foc mi s-a aprins,
E dragostea ce ma încalzește.
De dorul tău acum iubire
Spre tine vin, spre tine zbor
De parcă-i prima întilnire,
Eu simt acum acel fior.
Și iata Tu îmi ești aproape,
Ochii tăi dulci mă ademenesc...
Te privesc și-ți spun în șoaptă
Micuțo, scumpo, te iubesc!
poezie de Viktor Cernomorcenco (2011)
Adăugat de Viktor Cernomorcenco

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești dulce, ești minunată
Când în ochii tăi privesc
Sufletul mi-l răcoresc.
Îmi simt inima cum bate,
Te cheamă să-mi fii aproape.
Chipul tău m-a fermecat.
De tine mă simt legat.
Ești dulce, ești minunată.
Frumusețea-întruchipată.
În genunchi mă plec la tine.
Te rog, vino lângă mine!
Singurătăți să unim,
Fericiți mereu să fim.
Frumusețea ta-i lumină,
Flori de iubire-n grădină.
Să ne parfumăm cu toate,
Să ne ferească de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (5 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutându-mă
Căutând în tine un drum spre mine,
Căutând în tine un drum spre tine,
Căutând în tine un loc unde să-mi odihnesc sufletul,
Căutând în tine locul unde este sufletul tău,
Căutând în tine ochii mei,
Căutând în tine ochii tăi
Mă căutam pe mine în tine,
Te căutam pe tine în tine,
Căutam în tine un vis al meu pe care să-l visăm,
Căutam în tine un vis al tău pe care să-l visăm,
Căutam în tine primăvara mea,
Căutam în tine primăvara ta.
Căutând în tine drumul spre mine,
Căutând în tine drumul spre tine,
M-am rătăcit și s-a întamplat ceva,
Nu știu ce s-a întâmplat,
Dar sufletul tău s-a închis.
Și am rămas afară căutându-mă...
poezie de Victor Rechițian
Adăugat de Victor Rechițian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea-n dulce șoapte
Când luna e pe cer
Și visele mă poartă
Dincolo de-al vremii ger,
Inima-mi pentru tine vrea să bată
Tu îmi ești poezie
Iar eu un scriitor.
Tu a mea pentru vecie
Eu, un simplu muritor.
Sub lună, sub cer
Stau două stele.
Una e un cavaler,
Și tu ești una dintre ele.
Privesc sub ramuri de măslin
Și te văd pe tine.
Cu glasul tău frumos, blajin.
Și zâmbesc, căci nu mă pot abține.
Chipul tău duios, de zână,
Îl visez în toi de noapte.
Și privesc cum a ta mână,
Mă atinge-n dulce șoapte.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (3 noiembrie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc

Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide ochii iubito
Deschide ochii iubito.
Și uită-te în ochii mei cât sunt de triști,
Când nu-i văd macar pe o clipă pe ai tăi!
Deschide ochii iubito
Și privește părul meu,
Alb ca neaua care se așterne pe câmpii.
Tu ești ca soarele care răsare
În zorii dimineții azurii.
Deschideți sufletul iubito,
Căci sufletul meu e mereu deschis.
Dar când nu ești lângă mine.
Nu se mai satură de plâns.
Deschide ochii iubito
Și privește brațele mele puternice de bărbat,
Care vrea să-ți cuprindă trupul,
Frumos și ca lacrima de curat.
Deschideți palmele iubito și ține inima mea,
Căci fără tine plânge în hohote și ea.
poezie de Vladimir Potlog (29 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
... Și sufletul meu aleargă spre Tine.
Odihnă, iertare și pace doresc.
O, Doamne, Cuvântul Tău Sfânt zidește-L în mine,
Să pot înspre ceruri curat să privesc.
catren de Ligia-Gabriela Janik (27 mai 2013)
Adăugat de Ligia-Gabriela Janik

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună, iubire
In fiecare seară,
închid măsura timpului sub pleoape
Și cât aș vrea ca să îmi fii aproape...
Să te privesc, să te sărut,
să te răsfăț cu șoapte...
Tu poate dormi acum
Și gândul meu gonind în tropot,
se-ndreaptă către tine!
Și-ar vrea să-ti fie scut
durerii ce o simte -n tine!
Somn ușor, iubire!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise
Încerc să zbor,
Să te privesc de sus,
Dar gust din realitate și cobor,
Aș vrea să mai vorbim dar nu-i nimic de spus...
Mă culc pe-un nor,
Visez un câmp de flori,
Pe care lângă tine mor,
Pe care lângă mine mori...
Încerc din nou să zbor,
Dar nu mai reușesc,
Aripile-mi sunt grele și mă dor,
Spre cer în lacrimi tot privesc...
Să te iubesc n-a fost usor,
Și să te uit mai greu a fost,
Dar chiar și-acest sfârșit mă prinde visător,
Și-aș vrea iar să iubesc, dacă mai are rost..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu sufletul spre cer
Cu sufletul spre cer, am cerut iubire,
apoi ți-am zărit ochii înlacrimați
ascunși printre zâmbete dureroase...
Cu sufletul spre cer, am cerut frumusețe,
apoi ți-am sărutat fiecare tresărire
de pe chipul îmbujorat...
Cu sufletul spre cer, te-am cerut pe tine,
apoi ți-am îmbrățisat ființa
pitită la umbra inimii mele...
Cu sufletul spre cer, ți-am cerut nemurirea,
apoi ți-au îngenunchiat toate stelele
venerându-ți urmele pașilor...
Cu sufletul spre cer, am cerut încă un răsărit,
apoi ți-am mângâiat genunchii zdreliți
de atâta neliniște...
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea îndepărtată
În Carul Mare e o stea
Pe care noaptea o privesc,
Acolo-mi este dragostea
Pe care atâta mi-o doresc.
Ca orice stea din depărtare
Ea rămâne mereu rece,
Am obosit în căutare
De la mine vrea să plece.
De ce steluța mea iubită
Te-ascunzi în nori de fum?
Mi-e inima atât de obosită
Căci nu avem același drum.
Fără tine mi-este greu
Nu știu cât o să rezist?
Te port în suflet mereu
Care este tot mai trist.
Nu am iubit nicicând tăcerea
Voiam să fiu tot optimist,
Dar m-a cotropit durerea
Fără tine parcă nu exist.
poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
eu te imaginez întruna
ca o vioară, ca un cânt,
căci tu îmi ești pe veci stăpâna,
cu tine simt și eu că sunt.
ridic palate de albastru,
plutesc adeseori pe nori,
privesc la tine ca la astru,
când râzi, mereu îmi dai fiori.
s-așterne peste văzul meu
un văl frumos de nebunie
m- ascund adesea-n sânul tău
ca spiridușu-n colivie.
mi-aș pune, zău, capul pe el
să-i ascult durerea-n sânge,
să văd zvâcnetul rebel
și să văd dorul cum plânge.
eu sunt ochiul tău ce vede
zeu alergător prin timp,
vise dulci în risipire
ce mă poartă prin olimp.
bolnav de vini imaginare,
adeseori te văd plutind,
ca o sirenă-n marea mare
și printre valuri vălurind.
să nu mă mângâi niciodată,
să nu-mi pui mâna ta pe frunte
căci mâna ta ce mă atinge
îmi face pletele cărunte.
este în mine atâta vis
ce îl strivesc mereu sub pleoape,
și în albastrul meu iris,
aș vrea să te culeg din ape.
te stingi din ce în ce, te ștergi,
de peste ochiul meu, făptură,
a fost iubire, nebunie?
sau între noi a fost doar ură?
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (1 iulie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Si stele cad din ochii mei
Luna de pe cer aș vrea
Să strige acum în locul meu
Ce dor îmi e de chipul tău
Și te iubesc "suflet al meu"
Și-n seara asta-s fără tine
Și stele cad din ochii mei
Dar tot mai sper la nopți senine
Că reapar prin norii grei
Sunt tristă iar că tu nu poți
Să te cobori acum pe-o rază
Și să veghezi la chipul meu
Cum ai facut o viață-ntreagă
Speranta-n suflet nu dispare
Că în curând vei apărea
Să ne iubim o viață-ntreagă
Așa cum sufletul o vrea.
poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan

Comentează! | Votează! | Copiază!
O pleoapă peste lumea mea
Păstrează pleoapa-nchisă peste lumea mea,
nu vreau nicicum s-o văd cum moare,
aș vrea pe toate, eu, să ți le pot ierta,
chiar dacă știu, că sufletul, mă doare!
Închide ușa-ncet, s-acopere cărările spre tine,
n-aș vrea acum, în pribegie să pornesc,
nu vreau să văd cum înserearea vine,
ori cum lumina zilei, stelele-mi strivesc!
Din ploaie, picuri grei au început să cearnă
și-n ochi-mi triști, s-au strecurat ușor,
în timp ce genele timide, de dor se înfioară,
privesc visele mele și văd, cum ele mor!
Păstrează pleoapa-nchisă peste lumea mea
și poate, doar așa vor înflori iar nuferi
și-n albul pur, eu, să-mi sădesc o stea,
să nu mă văd, să nu te văd, cum suferi!
poezie de Rodica Cernea (30 august 2011)
Adăugat de Rodica Cernea

Comentează! | Votează! | Copiază!