degajat

Vorbesc

cu moldova şi tre
sar în jocul ăsta fantastic
discutăm aprins stins
cu vodcă la cap
eu om ea apă
ea trăieşte într-o salcie
trec peste ea degajat
un fel de minge aban
donată
totul stă în puterile mele
să spun ce trebuie să spun
vocea e un orăcăit de uşă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez

De când în blocuri ne-am mutat,
Oricine este deranjat
Iar omul "supraetajat"
De zgomote e afectat
Şi-al meu vecin n-a ezitat,
Insidios, dar degajat
Zi, noapte, nu m-a neglijat,
Spre a nu fi nicicând uitat
De-aceea, am un singur crez,
Ce-n viaţă-mi face strategia:
Mereu vecinul îmi stimez,
Şi simt în suflet bucuria
Că liniştea ce o păstrez,
Nu-i deranjează... gălăgia.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce, e păcat?

Azi băieţii poartă barbă,
Nu ştiu din ce raţiuni,
Brici era din vremea oarbă,
La bărbaţi făcea minuni!
Chiar şi la o întâlnire,
Poţi să mergi nebărbierit,
Cu plete sucite-n fire,
Pantaloni de necârpit,
Ţigara în colţul gurii,
Smartfonul ţinut în mână,
Vorbele ca-n fundul şurii,
Aruncate ca la stână.
Dar şi cea la cinʼte-ai dus,
Nu se lasă mai prejos,
Stă în blugi, crăpaţi mai sus,
Mişcând fundul curajos.
De-i întrebi din ce trăiesc,
Te înjură degajat,
Taţii noştri, e firesc,
Ne susţin, ce, e păcat?

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu fiinţele fii drept!

Prima zi din săptămână
Mă gândesc să merg la târg.
De prin sate, din comună
Şi de-aiurea, vin cu sârg
Gospodari ce se îndreaptă
Înspre piaţă de cu zori.

Oamenii fac parte dreaptă
Şi-s cinstiţi ca vânzători
Şi nerăbdători aşteaptă
Cât mai mulţi cumpărători.
Drumul principal răsună...
Zgomotele de la roţi

Parc-aşa ar vrea să spună:
"Piaţă bună pentru toţi!"
Calea ce conduce-n fine
Spre tarabele-ncărcate
S-a mai degajat, ce bine!
Ca să mai respiri, se poate.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Expert în tulburări mintale

a fost chemat acolo ca expert
se gândea să treacă întâi prin tunelul misterului
oamenii au decedat după ce au trecut pe acolo
coridorul cu pereţii de sticlă
făcea legătura între spital şi biroul său
lumina celor patru sori se revărsa
din toate părţile
era o după-amiază minunată
blos cel mare
cel auriu
se afla sus în est şi sub el
se înălţa blis cel mic
cel roşu
în direcţia opusă vedeai limpede
pe cerul purpuriu vestic
două puncte strălucitoare
ale lui peus şi cheus
câmpiile nordice erau luminate
auzise că alinierea celor patru sori
se face din zece în zece ani pământeni

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea

După lupte sângeroase pe linii consolidate
Care au durat mai mult de trei luni şi jumătate
În schimb de foc alternativ şi rare, ori simultan
Cu intenţii reciproce de-a nimici pe duşman,
A venit în sfârşit ordin să trecem şi noi la odihnă,
Adică să putem face războiul ceva mai în tihnă.
Schimbul a venit de seara, cum s-a-ntâmplat şi-alte ori,
Dar schimbarea se produce abia-n revărsat de zori
E atâta forfoteală, un nesfârşit vino-du-te
De parcă nu ne-am afla pe teribile redute.
E o figură de stil, dar nu-s decât simple gropi,
Numai c-avem în plus viaţa, şi-n minus făclii şi foc.
Inamicul, dacă-i treaz, este foarte cum se cade,
Pentru că-n aceste clipe nici un proiectil nu cade,
Nici un glonţ nu ne-spăimântă cu şuierul său sinistru
Ca şi cum ar priveghea pe un renumit ministru.

E frumos! Este sublim! Este peste-nchipuire!
Parc-a eclipsat de-odată orice gând de războire.
Aaaaa!... de-ar veni odată vremea noi şi ei să ne sculăm

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mergem şi noi spre Apus

Ne duserăm, ne-ntorserăm, făcurăm şi cotitura
Întocmai cum face brusc şi iepurele săritura
Când este gata ogarul să pună laba pe el,
Să-l apuce de opinci şi... să-l scarmine niţel.
Nu mă bag în treaba asta că nu e de nasul meu.
Dacă spun că este bine şi pe urmă iese rău!...
Dacă spun că este rău şi pe urmă iese bine!...
Să spun că e bine rău, n-a zis nimeni pân' la mine,
Aşa că mă dau deoparte şi fac tot pe spectatorul.
De altfel, n-aş mai avea cum să pot face pe actorul
Şi nici chiar pe figurantul, când piesa a fost jucată
În întregime-n culise, iar cortina ridicată
Spre a se vedea finalul... Antonescu în cătuşe,
Aliaţilor de ieri dându-li-se brânci pe uşe,
În timp ce spre lumina rampei păşeşte Mihai întâi
Ce-ar fi dat o lovitură de maestru-n bătălii
Se vorbeşte în surdină de nişte forţe oculte
Pe care regele a fost obligat să le asculte
Pentru că erau ştiute aliaţilor fidele.
Nu-i clar, dar nu peste mult vom vedea ce e cu ele

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!