Crez

De când în blocuri ne-am mutat,
Oricine este deranjat
Iar omul "supraetajat"
De zgomote e afectat
Şi-al meu vecin n-a ezitat,
Insidios, dar degajat
Zi, noapte, nu m-a neglijat,
Spre a nu fi nicicând uitat
De-aceea, am un singur crez,
Ce-n viaţă-mi face strategia:
Mereu vecinul îmi stimez,
Şi simt în suflet bucuria
Că liniştea ce o păstrez,
Nu-i deranjează... gălăgia.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e un crez

Oricând femeia o stimez
Că ea îmi ţine loc de crez...
Nicicând nu-i trec pe dinainte,
Când are-n mâini ceva fierbinte.

epigramă de Grigore Drăgan din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chefliile muze

O muză este cunoscut,
Că te ajută cu măsură
Dar de-i oferi o băutură,
Eşti scriitorul de temut
De-aceea, grijă n-au avut,
Aceia ce literatură
Făcut-au fără tevatură,
Având şi sponsori la băut.
N-a fost şi nu-i "încetineală",
Carenţe nu sunt în cultură
Precum se vede, nu-i scorneală:
Se face azi literatură
Cu pârâiaşe de cerneală
Şi fluvii mari de băutură.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Litigiu

Nu-i sunt datoare vieţii! Ea îmi este,
Căci m-a târât în lumea asta rea,
Când condamnările nu sunt oneste
Îmi cere să ţin fruntea sus spre ea,

Eu aş împinge-o-ncolo cu piciorul
Şi mi-aş vedea de drum altundeva,
Căci nu-i cum să o iei cu binişorul,
Mai rău decât mi-a dat, ce-mi poate da?

Nu-i sunt datoare vieţii; ea îmi este,
Spre mine-ndreaptă pumnul ei calic,
Încearcă şi iubirea să-mi conteste,
Iar trupul meu e pentru ea nimic.

De-aceea am tristeţea ca redută
Şi dragostea din versuri absolută.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale veşniciei

Prevăzător ca om, Ilie,
Se antrenează de pe-acum,
Gândind la ultimul său drum,
Şi se-aburcă pe năsălie
Că nu-i uşor, în veşnicie,
Să intri orişicând, oricum,
Ci pomădat, dat cu parfum,
Să fii şi mort, o pildă vie.
Privea de sus, insidios,
Să vadă de-s invidios.
Nicicând nu fost-a mai presus,
Să-l laud nu aveam cuvinte...
El mă sfida fălos, de sus,
Că iar mi-a luat-o înainte.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porţi de piatră

Nebună caut drumul spre iubire
bătând la porţi închise, în neştire
mă împiedic, cad, îngenunchez
în faţa ta eu am alt crez.

Împleticit din spini şi patimi,
ne-am ridicat podul de lacrimi
crezând că dorul meu îl învingi,
sufletul mi-ai strâns în chingi.

Mi-ai trimis fiori şi friguri,
m-au ars în piept mii de focuri
aud mereu a tale şoapte
răsună în pustiul din noapte.

În suflet simt furtuni dezlănţuite,
urlând în mine dureri nebănuite
din când în când pun lacrimi sub tipar,
scriind scrisori fără destinatar.

Câtă tristeţe ne-nconjoară,
ne face sufletul să piară
mă simt o Ana prinsă-n zid,
porţi de piatră mă închid.

poezie de Mariana Petrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De rădăcini

Când am plecat, nu m-am uitat în urmă,
Oricum, nu mai vedeam nimic,
Aveam ceaţă în ochi, să mă ridic
Speram prea mult, orbit după căldură...

Lăsam iubiri, regrete îngropate,
Prieteni, vecini, fraţi, câţiva duşmani,
Atunci, eu nu ştiam că peste ani
Îi voi iubi, de-acolo, de departe.

Plecam, un El Dorado căutând
Către comoara ce-o doream demult,
Dar n-am putut al inimii tumult
Să mi-l opresc, de al meu drag pământ.

Iar noaptea, când adorm, un rai visez,
Cu munţi şi dealuri, râuri, câmpuri, mare,
Când mă trezesc, febril privesc în zare
Spre ce-am lăsat în urmă, şi-al meu crez

Se revelează brusc, din nonculoare:
Acolo-i curcubeul meu, lângă izvoare...!

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am primit iertare

Mă simt singur
rămas în noapte,
văd întunericul,
îmi este frig,
îmi este foame.
Un păcatos aşa de mare
c-un suflet întunecat.
Spun o rugăciune,
evocând pe Domnul
şi cer să mă ierte.
Simt cum respir
un aer curat
şi văd o lumină,
ea vine spre mine,
iar sufletul mi se-ncălzeşte.
Acum Îl simt pe Dumnezeu
aproape de mine,
devin alt om,
iertarea mi-a dat iubire.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NE DERANJEAZĂ... (Son-Su)

Ne deranjează sonaţii, când le suntem victime, dar pe niciunul că el e sonat...
Ne deranjează sperjurii, când le suntem victime, dar pe niciunul că el e sperjur...
Ne deranjează stângăcia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează strâmbătatea altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează stupiditatea altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează subiectivitatea altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează oamenii subumani, când le suntem victime, dar pe niciunul când el e subuman...
Ne deranjează sudălmile altora, când le suntem victime; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Ne deranjează suferinţele pe care ni le produc alţii, dar pe niciunul cele pe care el le produce altora...
Ne deranjează suficienţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează oamenii lipsiţi de suflet, când le suntem victime, dar pe niciunul când el e lipsit de suflet...
Ne deranjează supărăcioşii, când le suntem victime, dar pe niciunul că el e supărăcios...
Ne deranjează cei care fac pe surzii, când le suntem victime, dar pe niciunul că el face pe surdul...
Ne deranjează suspiciunile altora, când le suntem victime; cu ale noastre ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiatorilor...

Voi mi-aţi dat trupul spre vânzare,
Dar mi-aţi lăsat sufletu-nchis
În universul meu de vis,
Samsari cu sufletele goale.

Voi mi-aţi dat trupul spre vânzare!
Nu v-aţi hrănit din carnea mea...
Hulpave păsări, nu era
În voi, atât de roditoare...

În ochiul meu voi n-aţi văzut
Celest tablou spre transcendent
Aveaţi un singur dor - ardent -
Acela de-a mă fi avut.

Câmpii de sângeri n-aţi văzut
Pe cerul existenţei mele,
De-aceea cerul plin de stele
Mi-e astăzi acoperământ.

Eraţi de mine prea departe
Neştiind că-n lacrima ocean,
Se naşte-n mine, an de an,
Alt timp în drumul către moarte...

Din mine iar am renăscut,
Voi mi-aţi uitat închis trecutul
Şi-având acelaşi, începutul,
Aceleaşi vise am avut.

Chiar în deşertice poeme,
Oh, talpa voastră n-a descris
Urma vreunui tainic vis...
Nici n-a lăsat vreodată semne...

Voi n-aţi ştiut că veşnicia
Nu-i literă, nu-i nici cuvânt,
Ci doliul pentru care-n gând
Eu îmi păstrez mărinimia.

Gustaţi din mine, lupi flămânzi,
Eu iarăşi mă voi recompune...
Celor ce vor să mă adune,
Îi chem, căci nu pot să m-ascund!

Nu-mi daţi şi sufletul vânzării!
Eu v-am pus sufletul pe masă,
Voi, diavoli care plagiază!
Dar nu v-am dat dreptul visării!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU-I DERANJEAZĂ..., DIMPOTRIVĂ... (D-H)

Pe demagogi nu-i deranjează că alţii nu sunt demagogi, dimpotrivă...
Pe cei lipsiţi de demnitate nu-i deranjează că alţii au demnitate, dimpotrivă...
Pe depravaţi nu-i deranjează depravarea altora, dimpotrivă...
Pe desfrânaţi nu-i deranjează desfrânarea altora, dimpotrivă...
Pe cei deştepţi nu-i deranjează prostia/neghiobia altora, dimpotrivă...
Pe duplicitari nu-i deranjează sinceritate altora, dimpotrivă...
Pe egoişti nu-i deranjează altruismul altora, dimpotrivă...
Pe escroci nu-i deranjează naivitatea altora, dimpotrivă...
Pe escroci nu-i deranjează existenţa fraierilor, dimpotrivă...
Pe oamenii falşi nu-i deranjează sinceritatea altora, dimpotrivă...
Pe fanfaroni nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...
Pe farisei nu-i deranjează că alţii nu sunt farisei, dimpotrivă...
Pe făţarnici nu-i deranjează sinceritatea altora, dimpotrivă...
Pe fricoşi nu-i deranjează curajul altora, dimpotrivă...
Pe oamenii fuduli nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...
Pe grandomani nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...
Pe grobieni nu-i deranjează că alţii sunt bine-crescuţi, dimpotrivă...
Pe grosolani nu-i deranjează politeţea altora, dimpotrivă...
Pe guralivi nu-i deranjează tăcerea altora, dimpotrivă...
Pe hahalere nu le deranjează că alţii sunt oameni de caracter, dimpotrivă...
Pe hoţi nu-i deranjează cinstea altora, dimpotrivă...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet-oglindă

Eu cred în magica poveste
scrisă în stele, undeva
că-n lumea asta sigur este
(dar îl voi întâlni cândva?)
un suflet ce îmi e pereche,
identic, tocmai cu al meu...
Povestea asta e străveche,
dar mă încred în ea mereu...

Tot ce gândesc şi El gândeşte
şi ştie când îmi este greu,
iubesc atunci când El iubeşte,
chiar dacă nu-i iubitul meu...
Noi nu avem aceeaşi soartă
ci fiecare-n lumea sa
iubeşte, suferă şi iartă
altfel sau pe altcineva.

Aceasta e doar o poveste?
Orice mi-ar spune cineva,
uneori simt că îmi vorbeşte
şi că există undeva...
Discut cu El câteodată,
privind în gol, spre curcubeu...
Te voi cunoaşte vreodată,
Oglinda sufletului meu?

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU-I DERANJEAZĂ..., DIMPOTRIVĂ... (N-O)

Pe cei necinstiţi nu-i deranjează cinstea altora, dimpotrivă...
Pe cei necivilizaţi nu-i deranjează că alţii sunt civilizaţi, dimpotrivă...
Pe cei necuviincioşi nu-i deranjează că alţii sunt cuviincioşi, dimpotrivă...
Pe nedemni nu-i deranjează demnitatea altora, dimpotrivă...
Pe cei nedrepţi nu-i deranjează dreptatea altora, dimpotrivă...
Pe nelegiuiţi nu-i deranjează că alţii nu sunt nelegiuiţi, dimpotrivă...
Pe nemernici nu-i deranjează că alţii nu sunt nemernici, dimpotrivă...
Pe neobrăzaţi nu-i deranjează că alţii au obraz, dimpotrivă...
Pe nepoliticoşi nu-i deranjează politeţea altora, dimpotrivă...
Pe nerecunoscători nu-i deranjează recunoştinţa altora, dimpotrivă...
Pe cei nerespectuoşi nu-i deranjează că alţii sunt respectuoşi, dimpotrivă...
Pe neruşinaţi nu-i deranjează buna-cuviinţă a altora, dimpotrivă...
Pe cei neserioşi nu-i deranjează seriozitatea altora, dimpotrivă...
Pe cei nesimţiţi nu-i deranjează bunul-simţ al altora, dimpotrivă...
Pe cei nesinceri nu-i deranjează sinceritatea altora, dimpotrivă...
Pe cei nestatornici nu-i deranjează statornicia partenerilor lor, dimpotrivă...
Pe netrebnici nu-i deranjează că alţii nu sunt netrebnici, dimpotrivă...
Pe obraznici nu-i deranjează buna-cuviinţă a altora, dimpotrivă...
Pe cei lipsiţi de onoare nu-i deranjează că alţii au onoare, dimpotrivă...
Pe cei orgolioşi nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Francofonie"

Aşa drăguţ, "merci" îmi spui,
Eşti francofonă şi nu-i rău,
De mult aştept să îmi zici "oui",
Că m-a vrăjit "pardonul" tău.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

De câte ori am încercat,
Atâtea şanse-am spulberat.
Încerc mereu, sunt disperat
Să-i amintesc ce a uitat.

N-a mai vrut şi a plecat,
Într-un minut ea m-a lăsat.
Nimic frumos n-a mai durat
Şi-am rămas îndurerat.

După ea să fug am ezitat,
N-am putut, am îngheţat,
Oricat de mult m-aş fi luptat,
N-am putut, eram blocat.

"Ce să fac?" m-am întrebat,
Ce am vrut n-am realizat,
Am rămas neajutorat
Şi de durere torturat.

De câte ori am încercat
Să ma ierte, m-am rugat,
Dar n-a vrut, nu m-a iertat,
Nici măcar nu i-a păsat.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am dat seama

Ne-am dat seama de la prima întâlnire
Că tot ce ai grăit a fost de Sus adus
De-aceea n-am mai vrut o altă stăpânire
Ci doar a-mpărăţiei ce nu are apus.

În fiinţele predate pătruns-au revelaţii
Când auzeam cuvinte cu sens transcendental
Şi n-am mai vrut reclame, terestre decoraţii
Şi nici remunerări transmise prin Nabal.

În timp ce ne priveai Te-am acceptat, Isuse
Căci ne-ai deschis privirea spre zorii vieţii noi
Ai dat divin avânt speranţelor distruse
Să-nvingem încercarea, potopul de nevoi.

Convingerea primită, venită din Scriptură
S-a adâncit în noi, s-a înrădăcinat
Şi nu ne-am mai bazat pe-a omului bravură
Ci pe puterea sfântă a Celui ce-a-nviat.

Un crez format în lupta cu forţe pământene
Ne dă imbold spre farul cu un distinct semnal
Şi astfel bucuria în suflet se aşterne
Să mergem cu cântare spre mult-doritul Mal.

Ne-am dat seama pe parcursul pribegiei
Că nu-i nimic mai scump ca sacrul Legământ
C-acesta ne susţine în orele urgiei
Să trecem cu-ndrăzneală dincolo de mormânt.

Că ştim ce ne aşteaptă în Ţara Frumuseţii
E darul minunat de la Stăpân primit
De-aceea acceptăm tot ce ne-au scris profeţii
Şi tot ce Tu ne spui, Isuse preaiubit.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (17 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiri ascunse

Îndrăgostit lulea de-o profesoară,
Am suferit în taină oful meu,
Dar viaţă-mi deveni şi mai amară
Când s-a mutat copilul la liceu.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU-I DERANJEAZĂ..., DIMPOTRIVĂ... (I)

Pe imorali nu-i deranjează că alţii sunt morali, dimpotrivă...
Pe impertinenţi nu-i deranjează buna-cuviinţă a altora, dimpotrivă...
Pe impostori nu-i deranjează că alţii nu sunt impostori, dimpotrivă...
Pe oamenii incorecţi nu-i deranjează că alţii sunt corecţi, dimpotrivă...
Pe infami nu-i deranjează că alţii nu sunt infami, dimpotrivă...
Pe infatuaţi nu-i deranjează modestia altora, dimpotrivă...
Pe infideli nu-i deranjează dacă partenerii lor sunt fideli, dimpotrivă...
Pe infractori nu-i deranjează că alţii nu încalcă legile, dimpotrivă...
Pe ingraţi nu-i deranjează recunoştinţa altora, dimpotrivă...
Pe cei insolenţi nu-i deranjează că alţii sunt politicoşi, dimpotrivă...
Pe cei care insultă nu-i deranjează că alţii nu insultă, dimpotrivă...
Pe interlopi nu-i deranjează că alţii respectă legea, dimpotrivă...
Pe cei inteligenţi nu-i deranjează prostia/neghiobia altora, dimpotrivă...
Pe cei intoleranţi nu-i deranjează toleranţa altora, dimpotrivă...
Pe intriganţi nu-i deranjează că alţii nu sunt intriganţi, dimpotrivă...
Pe invidioşi nu-i deranjează că alţii nu sunt invidioşi, dimpotrivă...
Pe ipocriţi nu-i deranjează sinceritatea altora, dimpotrivă...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (8 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul meu violonist

Am un vecin violonist,
Dar eu cred că e terorist,
Căci, vai, vecinul mă omoară,
Dar nu cu parul, cu-o vioară!

epigramă de George Budoi din Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 62

Amorul propriu pus-a stăpânire
Pe ochi, pe suflet şi pe trupul meu
Acest păcat nu are lecuire
Că-n inimă îmi stă ascuns mereu.
Eu cred c-am chip frumos cum nimeni n-are
Şi-al meu contur se-arată a fi plăcut
Îmi definesc precis a mea valoare,
Căci la aspect pe toţi i-am întrecut.
Dar când oglinda adevăru-mi spune
Că sunt bătrân şi chipul mi-e ridat
Încep să mă privesc cu suspiciune
Şi ştiu c-amorul propriu m-a înşelat.

Dar tu eşti eu, şi-atunci când mă fălesc
Cu chipul tău, pe loc întineresc.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostituata de lux

O groază de dolari i-am dat,
Dar nu m-a mulţumit perfida...
Cu frumuseţea m-a sfidat
Şi n-a avut măcar nici SIDA...

epigramă de Dan Căpruciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!