Serioase/triste despre mare valuri
Rezultate pentru +mare +valuri în citate cu ton serios sau trist, în ordinea relevanței și a calității:
Uneori toamna venea dinspre mare adusă de înalte și înspumate valuri. Alteori dinspre miazănoapte pogora uturme de negri nori. Atunci, peste pământul straniu și străvechi se năpusteau vijelii cumplite și cădeau ploi năprasnice. Aurul Dobrogei își pierdea întreaga strălucire și se schimba peste noapte în aramă veche, coclită...
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre înălțime
- citate despre toamnă
- citate despre schimbare
- citate despre ploaie
- citate despre nori
- citate despre noapte
- citate despre negru
- citate despre aur
- citate despre Pământ
Sonetul 3
Ovidiu rătăcise peste mare,
În mantia regescului destin
Și-n valuri, răsărite din uitare,
Doinise ca un geniu carpatin..
Zadarnic mai cânta Titanu-acela
De multă măreție și frământ,
Baloanelor de vis, urzind nacela
Și aruncând-o-n sulițe de vânt...
Venise o scrisoare de la Roma,
S-a dat o grațiere cu ocnașii...
Lămâii și smochinii strâng aroma,
S-aline cu săruturi ucigașii...
Ovidiu mai știa și din-nainte,
Că binele trăiește n morminte...
sonet de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre smochine
- poezii despre scrisori
- poezii despre muzică
- poezii despre genialitate
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
La mareea înaltă
Cârlionți aurii și rochiță roșie, drăguță
O fetiță-atâta micuță
Bessie cutreieră în sus și-n jos
Prin castaniul ierbilor marine, mătăsos;
Ceva o preocupă peste poate,
Caută, vrea să afle, cercetează și socoate.
Acum, ce-ar putea căuta Bessie oare
Cu atâta insistență-n mare?
Așa că-întreb micuța știmă dintre valuri răsărită,
Iar ea-mi răspunde stingherită:
"Domnule, mareea vine, mareea pleacă de atâtea ori,
Dar unde-i păpușarul care trage toate-aceste sfori??"
poezie de Amos Russel Welles, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre teatrul de păpuși, poezii despre roșu, poezii despre rochii, poezii despre păr sau poezii despre cercetare
Fântâna mea
fântâna mea e adâncă
dulce și rece-i izvorul
a fost săpată în stâncă
cu sufletul și cu dorul.
fântâna e plină de stele
în ea se leagănă luna
noaptea-i păzită de iele
și cerul îi țese cununa.
lacrimi de rouă amare
picură întruna în ea
câteodată și carul mare
cade în apă stea după stea.
înecată pe veci în lumină
plutea pe valuri de vis
chipul iubitei, divină,
printre stele și paradis.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (31 martie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre stânci, poezii despre singurătate, poezii despre rouă, poezii despre rai, poezii despre lumină, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Asemeni unor acorduri simfonice puternice, profunde, îndelungi , țîșnind unul din altul tot mai sus, spre a culmina într-o torențială cunună de sunete, brusc șesul începe să urce din sine însuși, cum urcă oceanul sub furia unui ciclon. Mari valuri de piatră, al căror zbucium nu încetează decît atunci cînd din coastele lor zdrobite pornesc altele mai înalte, se adună, se întretaie și se întrec, trimițîndu-și clocotul tot mai sus, spre cerul uimit, sub care se împrăștie în spumoase jerbe de calcar.
Acest tumult simfonic al pămîntului este Hășmașul Mare. El izbucnește la orizont, dominînd întreg răsăritul Ardealului (...)
Geo Bogza în Cartea Oltului, Hășmașul Mare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Geo Bogza despre înălțime, citate despre sunet, citate despre ocean, citate de Geo Bogza despre ocean, citate despre furie, citate despre Transilvania sau citate de Geo Bogza despre Transilvania
Dezgust
- Sonet -
A viciului față cumplită mă chinuiește!
Să fug de-a lui vedere nu aflu o scăpare,
Căci urcă-n jurul nostru ca o turbată mare,
Ce urlă să ne-nghită în valuri, diavolește.
Indiferența rece, cu-a sa nerușinare,
L-acceptă și adesea cu dragoste-l primește;
Nici pentru crimă, jude cinstit nu se găsește:
Complicii-s mulți - iar alții-o privesc cu nepăsare.
De ce n-am fost născută în simpl-antichitate,
Torcându-mi lâna-n pacea porticelor curate
Și frumusețea-mi toată s-o-nchid în gineceu!
Acolo calmă, pură cu fapta și cu gândul,
Nu cunoșteam ce-i răul, decât îndepărtându-l;
Și nevăzându-i chipul, îl detestam mereu.
Paris
poezie celebră de Iulia Hasdeu din Opera poetică (1886)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre nerușinare, poezii despre naștere, poezii despre indiferență, poezii despre gânduri, poezii despre draci, poezii despre curățenie sau poezii despre Paris
Nocturnă
În noaptea-aceea luna părea un cap de mort
Tăiat de ghilotină și aruncat in Mare -
Un cap purtat de valuri și-n marșuri funerare
Rostogolit spre farul ce scânteia in port.
În noaptea-aceea luna părea un ghem de sfoară
Scăpat din mâna dreaptă a celui care-n viață
Te leagă, te dezleagă, te iartă și te-nvață
Cum poți ieși din iarnă, intrând în primăvară.
Și-n noaptea-aceea luna părea un chihlibar
Desprins din cingătoarea lui Crist, care murise
Ca să-nvieze iarăși din somnul fără vise,
Sanctificându-și crucea rămasă pe Calvar!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața literară, I, nr. 39 (24 septembrie 1906)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre primăvară, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre iertare
Cuvântul tău...
Cuvântul tău, iubite, are puteri astrale
Mă urcă spre înalturi deasupra unui nor
Și îngerii din ceruri, în aripi cu pocale,
Îmi toarnă mir pe tâmple, mă iau cu ei în zbor
Culeg din cer azurul și îl cufund în mare,
Nemărginiri albastre pot pune în priviri
Ca stânca de granit atât pot fi de tare
Și pot zidi în suflet, iubirii, mănăstiri
Mă întrec cu pescărușii când zboară peste valuri
Când spui că ți-este dor și te gândești la mine,
Croiesc din spuma mării o mantie... și-n voaluri
Eu te aștept să vii pe țărmuri euxine...
Se despletește valul, mi-am despletit și părul,
Pe țărmul de smarald vom sta o noapte întreagă
Și-n cântecele mării vom desluși misterul
Cuvântului ce-nalță,... iubirii ce ne leagă....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre cuvinte sau poezii despre îngeri
Unei fete
O, nu mă mai privi întrebătoare
Cu ochi-ți mari și plini de-atâta milă,
Căci niciodată n-o să poți, copilă,
Pătrunde jalea inimii ce moare.
Tu pari născută-n țara primăverii
Cu cer senin și mare de smarald
În valurile căreia își scald
Tremurătoare umbre palmierii.
Și nu cunoști posomorâte valuri
Bătute veșnic de ocean și vânturi
În preajma căror n-auzi alte cânturi
Decât eternul zbuciumat de valuri.
Întoarce-ți, dar, privirile spre soare
Spre orizonturi pururea senine
Și nu căta să renviezi în mine
Apusul vis ce încă tot mă doare.
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre ocean, poezii despre inimă, poezii despre cunoaștere sau poezii despre copilărie
Ultimul cântec marinăresc
"Iar marea n-a mai fost." Apocalipsa, 21-1
Astfel a vorbit Domnul în Bolta de deasupra Heruvimilor
Adresându-se Îngerilor și Sufletelor, conform cu rangul lor:
"Iată! Pământul, acel plin de rele mușuroi,
A dispărut în fumul Judecății de Apoi.
Ca să se împlinească spusa Mea, secăm și apa mărilor?"
Cântau cu glas puternic sufletele marinarilor voioși:
"Ciumate fie uraganele care ne-au biciuit spinarea!
Oricum, între noi luptele s-au dat și încheiat demult;
Fiindcă-n abisul mărilor Atotputernicul ne-a văzut,
Ne lăsăm baracudei oasele, iar Domnul poate seca marea."
Atunci a luat cuvântul sufletul lui Iuda, trădătorul lui Isus:
"Doamne,-ai uitat promisiunea de-ndurare?
Cum că o dată pe an am încuviințarea să merg
Și să mă răcoresc de-arșița iadului pe-un aisberg?
Fără mare,-unde-ar fi ziua clemenței Tale?"(1)
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre religie, poezii despre apă sau poezii despre Spania
<< < Pagina 1 >