Sonetul 3
Ovidiu rătăcise peste mare,
În mantia regescului destin
Și-n valuri, răsărite din uitare,
Doinise ca un geniu carpatin..
Zadarnic mai cânta Titanu-acela
De multă măreție și frământ,
Baloanelor de vis, urzind nacela
Și aruncând-o-n sulițe de vânt...
Venise o scrisoare de la Roma,
S-a dat o grațiere cu ocnașii...
Lămâii și smochinii strâng aroma,
S-aline cu săruturi ucigașii...
Ovidiu mai știa și din-nainte,
Că binele trăiește n morminte...
sonet de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gheorghe Ion Păun. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre smochine
- poezii despre scrisori
- poezii despre muzică
- poezii despre genialitate
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.