Villonească
Culori borțoase, deșuchete.
(din frunză cursă și rachiu)
alb îl purta în trup pe verde,
rosu mișca-n potrocaliu.
culori strivite de sărutul
orașului de-un veac surpat
îmi amintiți de începutul
unui amor nerușinat.
El, fruntea își târa să-și culce
în degetele-evantai
cu unghii de zăpadă dulce,
dar nesolubile în ceai,
și. nu e nimeni să-l disculpe.
ani, șaisprezece, tăinuia
în arcul unor groase pulpe
ca în părăginiri de stea.
Îmbrățișări usturoiate,
mișcau un sânge vechi în trunchi,
stârnind făpturile culcate
în uriașii ei genunchi.
Trupul mai leneș ca nisipul.
ca roșu în portocaliu,
purta sub pielea roasă, chipul
frumoaselor de mai târziu.
Femeia le ivea, sculate,
din măștile de fum și fard
în vreme ce abandonate
culorile nășteau sub gard.
(O, cum știa să mai dezmierde
gura femeii-țintirim!)
Alb îl năștea, pe verde. Verde
alt alb năștea, nelegitim.
Galben copil cădea din galben,
albastru, smuls din violet,
ca între fire de păianjen
în negru se topea, secret.
Pâine. altoită cu caisă
sânii-i știa, tremurători,
cu pleoapa mâinilor deschisă
cel nărăvit întru culori,
și încerca să se ridice
din veșnic pângărita stea,
dar carnea coapselor complice
pân' la surâs îl îngropa...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre culori
- poezii despre început
- poezii despre zăpadă
- poezii despre verde
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre secrete
- poezii despre roșu
Citate similare
Alb de noapte
Valuri concentrice de parfum
Simfonie de petale aurii
E tot galben,
Dar nu de-ajuns.
Am închis sărutul fără pecete.
Prin mâini străine,
E verde,
Dar nu de-ajuns.
Cald, gust metalic,
Durere halucinogenă,
E roșu,
Dar nu de-ajuns.
Umbriți de gene ondulate
În lacrimi de sare
Tot albastru,
Dar nu de-ajuns.
Speranța, viitorul,
Visul alb din zori...
Prea negru.
poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre noapte, poezii despre negru, poezii despre mâini sau poezii despre galben
Cutia cu acuarele [The paint box]
Am avut o cutie
Cu acuarele vii, desfătătoare.
Am avut o cutie
Cu culori calde, reci, strălucitoare.
N-am avut roșu pentru răni și sânge,
Nici negru pentru orfanul care plânge.
N-am avut alb pentru al morților chip,
Nici galben pentru arzătorul nisip.
Dar am avut o cutie
Cu acuarele vii, desfătătoare.
Am avut o cutie
Cu culori calde, reci, strălucitoare.
Portocaliu, pentru viață și-ai bucuriei fiori,
Verde, pentru mugurii ce dau în flori,
Albastru, pentru cerul senin și luminos,
Și roz pentru odihnă, vis frumos.
Am avut o cutie
Cu acuarele vii, desfătătoare,
Și-am pictat pacea pe o pânză mare.
poezie de Tali Shurek, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre roz, poezii despre plâns, poezii despre pictură sau poezii despre pace
Culori
Albastrul mă ucide,
și verdele,
și albul,
toate mor...
dar, ce sunt eu?
eu sunt culoare,
și verde,
și albastru,
e tot ce simt,
și verde,
și albastru,
e tot ce sunt...
Unde ești, iubito?
mai toarnă ceva răcoare
în vinul acesta fără culoare!
Viața e un joc,
ne prefacem că trăim,
ne prefacem că iubim,
ne prefacem că murim,
doar nașterea are ceva
din chipul albastru
al sincerității.
Vine o vreme când
ridicăm mâinile sus,
și-n semn de predare
ne prefacem, docil,
că existăm.
Cum te împaci, iubito,
cu ideea
unei false vieți,
cum te împaci, tată,
cu ideea
fiului inexistent?
cum te împaci, tu,
care ești culoare,
cu sensul invers
al culorilor?
Tu, care ești albastru,
și verde,
și alb,
și ucis...
poezie de Ion Țoanță din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre albastru
- poezii despre alb
- poezii despre vin
- poezii despre tată
- poezii despre sinceritate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Calcul
Iarna
este o
poliță
ce avem
de plătit
în rate
la început
alb pe
verde
sau alb
pe ramuri
apoi alb
pe alb
pâna la
scadență
când
dispare
tot
ce-i alb.
și reapare
un alt
verde
pe plai.
poezie de David Boia (3 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre iarnă, poezii despre crengi sau poezii despre calcule
Buchet...
picături de timp strâng
în mici flori de tristețe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez și în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roșu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
să scalde chipul tău
în câmpuri de lumină
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arte plastice, poezii despre tristețe, poezii despre seară, poezii despre sculptură sau poezii despre păduri
Feude
Roz
Galben
Alb
Verde
Cenușiu
Covoare
Peisagii din zări:
Împăratul alb,
Împăratul negru,
Bogății grase
Într-un ascuns departe,
Utopii
Miragii
După urbane ziduri:
Făuriri mintale.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de George Bacovia despre roz, poezii despre oraș, citate de George Bacovia despre oraș, citate de George Bacovia despre negru, citate de George Bacovia despre galben, poezii despre bogăție sau citate de George Bacovia despre alb
Labirintul morții
Alb însingurat
Cădere în gol
Prelumesc păcat
Cum să nu mor?!
Verde însângerat
Trup trădător
Dor orb de Înalt
Visul sieși prădător!
Alb însingurat
Cădere în gol
Prelumesc păcat
Cum să nu mor?!
Albastru moale sinucis
Inimă grea destrămată
Sângele negru închis
Într-o plutindă șoaptă!
Alb însingurat
Cădere în gol
Prelumesc păcat
Cum să nu mor?!
Galben șubred și vast
Pajiște umedă moartă
Peste cruce balast
Golul din umbră: artă?!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre trădare sau poezii despre inimă
Amicului Minulescu, marelui poet al Romanțelor pentru mai târziu, cu prilejul romanului său: Roșu, galben și albastru
Da, roșu, galben și albastru
Erau culori naționale,
Dar, după tragicul dezastru
Stârnit de cartea d-tale,
Schimbate-au fost, să nu știrbească
Ceva din faima românească!
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre țări, epigrame despre tragedie, epigrame despre roșu, epigrame despre prietenie, epigrame despre poezie, epigrame despre galben, epigrame despre cărți, epigrame despre culori sau epigrame despre celebritate
Culori stem
Ce simplu-i peisajul lumii;
doar câteva culori perene
de-albastru, verde, cafeniu
și gri, că-n rest liliachiu
e doar frugal în flori, petunii,
cum roșu-i când se sparg din vene
și vinețiu e nor năvalnic...
cum goldu-i aurul, de falnic.
Ce simplu, e făcut din tonuri
de nuanțe sacre, demodate,
ce doar subtil... melanj se fac
în floare, fructul din copac,
înmiresmând de gust palate
le parfumând 'n extazic, drog
din flori ce în amor se rog
reginele să-și facă tronuri
de miere... sângele din must.
Natura-i liniște, în simbol
ne pictând mintea-n acuarele;
spectral ușor în game largi
lăsând labili, vicleni fiori
de roșu, galben semn de rele,
sau suav etericul din fragi...
Ne-a lăsat oare să fim sol
de-amestec, mâzgălind culori?
Negrul îi e doar o închipuire,
ascuns făcut ca să ascundă;
pare-un final nedeslușit,
maia din care naște fire
făcută numai ca să plângă
ecranul ultim, de sfârșit
... ce în natură-i doar o dungă
între minus, plus infinit...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre flori, poezii despre simbolistică, poezii despre petunii sau poezii despre peisaje
A fost odată
A fost o dată
o rază de soare
Și o sărutare
S-au întâlnit pe o floare
albastră, de cicoare.
A fost de-ajuns
Să se nască o culoare
Nu-i alb sau albastru
Nici măcar culoare de astru
E poate sânge de verde
Nu scrie dar merge.
Nici roșu nu-i
că e al macului.
Sau poate galben...
Și roșu și verde și albastru...
Stai!
Continuarea...
Raza a iubit sărutarea
și așa s-a născut culoarea....
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre naștere
Culori
Am intrebat ghioceii de ce sunt asa albi,
mi-a raspuns vantul pe dupa inima,
am intrebat vantul de ce suiera sperantele,
mi-a raspuns movul din stele cazut peste vise,
apoi nelinistit am intrebat stelele de ce lucesc
si mi-a raspuns o bufnita prividu-mi ochii mirati
ca-i lumina din dragoste pentru sufletele singure,
ca-i mangaiere de sus pentru oameni rataciti.
Am mai intrebat campurile de ce-s verzi
si mi-a raspuns sangele albastru de rac,
ca-s albe, nu verzi cum le crezi
si totu-i lucitor pe-al sufletului lin ogor
ca alb si mov sau rosu si galben, albastru si verde
in magicul taram al inimii se pierde
caci totu-i iubire sosita de sus sa aline...
poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre lumină, poezii despre raci sau poezii despre ochi
Curcubeul scrisului
În curcubeul acesta nu există culori!
Nu! Nu!
Nu există culori într-un curcubeu
scris.
Există curbă! Da există o curbă
a curcubeului scris
dar fără culori. Fără!
În curcubeul acesta
roșul e înlocuit de cearcăne
Iar oranjul de stridii.
Galbenul! Ah! Galbenul
de un sărut sub coloana infinitului
de pahare murdare din chiuvetă.
Ce verde? Ce verde să căutăm
în curcubeul scrisului?
Poate o funie de care să putrezească
spânzurătoarea
și ce albastru mai frumos
este un cuțit în pumnul unui marinar înecat!
Vai Doamne
Ce indigo îți sunt dinții din care curge
un molar de poet
și ce violet voi deveni la atingerea
gurii cu sânii fecioarei morminte.
Ce curcubeu frumos mi-ai dat Doamne
păcat că flegma mea nu se regăsește
în el...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre virginitate, poezii despre sâni, poezii despre poezie, poezii despre marină sau poezii despre infinit
Culori
Pe ramuri verzi
picur albastru
din bucăți de oglindă.
Ochii mei de sticlă
văd unduirea firelor de iarbă
și-mi desenează
modele vii,
perfect geometrice
pe-un disc albastru.
Lumina ce-mi cade în poală,
călduță,
se-mparte-n atingeri de verde
și sunete de-albastru
și-mi lasă un vid de culoare
pe care să-l acopăr
cu gânduri,
nici verzi, nici albastre,
ci de un galben mat
ca de-o suflare stinsă.
Verde crud,
Albastru nemărginit,
Toate se-ntorc în lumină.
poezie de Anca Adriana Arbune
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre perfecțiune, poezii despre gânduri sau poezii despre geometrie
Cromatică universală
Din motive de policromie severă,
Pământenii s-au aliat cu albastru
În proporție riguros competitivă,
O cortină stă să cadă în infraroșu,
În plan intermitent apar iluzii stridente
Țiue pe ecran semnale ultraviolete,
Apar semafoare, depășite pe roșu,
Unele speranțe se pretează in galben,
Peste barieră plutește vag transparență
La cheremul unei atitudini confuze,
Alte culori privesc din dos printre fante
Într-o armonie de vis fără complexe,
În geam bate o nuanță albă, anemică
Mult potențial se disipă pe negru,
Prea multă energie se pierde pe maro,
Un curcubeu cu extensii, mistuie zarea
Domină, clar rețeaua craiului de verde,
Culori intră și ies în spectru de-a valma
Sporadic, apar noi interferențe bizare,
Din cauze intriseci culorile evoluează,
Oricâte nuanțe se divulgă mai apar încă,
In prezent predomină cele cu tentă violentă,
Plus altele sumbre chiar belicoase între ele
Fericiți, cei care percep nuanțe pozitive,
Fericiți, cei care disting culori divine.
poezie de David Boia (21 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență, poezii despre semnale, poezii despre semafor sau poezii despre prezent
Alb
Un vers alb,
o îmbrățișare albă,
o floare albă,
catarg alb,
răsturnat în mare albă,
răscruce de privire albă,
curcubeu alb,
un zâmbet alb
dintr-o inimă roșie,
doar ea culoare
mai roșie ca albul,
mai albă ca roșul...
și din nou alb...
mână albă,
flacără albă azi,
flacără albă mâine,
zi albă,
alb azi,
zile albe,
mâine alb,
obsedant alb,
alb...
alb...
alb...
și din nou,
îmbrățișări albe,
amurg alb
într-o privire albastră
și apoi
răsărit albastru
într-o privire albă...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile sau poezii despre versuri
Așa cum se miră copiii că vaca mănâncă iarbă verde, dar dă lapte alb, eu n-o să înțeleg în ruptul capului cum din calupurile de plumb întunecat se scoate aurul galben.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre întuneric, aforisme despre verde, aforisme despre vaci, aforisme despre plumb, aforisme despre mâncare, aforisme despre lactate, aforisme despre galben, aforisme despre copilărie sau aforisme despre aur
Fără alb
încep un tablou - arunc
culori pe pânză -
și umbrele
pun stăpânire pe iubita
mea din arizona
nu mai am alb în atelier
bunele intenții m-au făcut să arunc
nuanțele deschise și albul
îmi lipsește iubita mea blondă
din ari
zona aia cu scaieți și praf de pușcă
o fac mai ciocolatie
un pic de maro
roșu puțin mai mult
linia sânilor e neagră
șerpuiesc culorile închise pe la șolduri
coapse și zone intime (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr blond sau poezii despre arat
Alb și negru
În mine totul s-a frânt
Ca într-o clepsidră spartă
Și curge durerea ca nisipul în vânt
Și viața mea e moartă...
Și plouă des din ochii mei
Iar lacrima mă doare
Și stropii-s mari și ochii grei
Și ziua soare n-are...
Nopțile-s albe tot mereu
Iar visele nu au culoare
Somnul cel lin devine greu
Dorința apăsătoare...
Din viața mea dispar culori
Dispare încet albastru
Și chiar petalele de flori
Se-mbracă-n alb și negru...
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre somn, poezii despre ploaie sau poezii despre nisip
Ce e roșu, galben, albastru, verde, roz și portocaliu?
Un italian îmbrăcat...
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre roșu, citate despre roz, citate despre galben, citate despre albastru sau citate despre Italia
Vis nocturn
Stau... privesc și te ador,
Sunt pictor... penelul meu simt cum vibrează,
Mii de culori pe un tablou de amor,
Iar tu stai... goală... trează!
Privesc la păruți despletit...
Ce lin ți -alunecă pe umeri...
Un sân ascuns, e pedepsit,
Nu încerca să-l numeri.
A tresărit... e doar un sfârc...
Nu ii găseam culoarea,
Am obosit, sau ochiul stâng
Nu-mi înțelegea chemarea.
Amestecam, culori nebune
Ba roșu... grii, verde, grena...
Unde doamne le voi pune
Ești goală, cum te voi picta?
Și-am coborât, pe burtă în jos,
Șirag de perle albe, aurii...
Pielea... un galben catifelat, sfios,
Iar eu... vroiam tu să nu știi.
Un negru... egoist... vopsea
Striga... am locul meu, pictează -mă
odată!
Și am răspuns, munte grăbi... e rea,
Ea... nu-și întoarce fața... niciodată.
Doar trupul ei prindea contur,
Tablou pictat în miez de noapte
Culori de un albastru pur...
În jur... le-aș presăra pe toate.
Și... m-ai privit... pe-ascuns bag seamă...
Că trupul tot l-ai dezvelit,
Mantia albă, te înconjoară
Doar pubisul ți l-ai acoperit.
Pictam ca un nebun... culori fatale,
Sudoarea de pe frunte îmi cădea.
Și îmi spuneam în gând, sunt lacrimile tale,
Căzute dintr-un chip, ce abia acuma îl pictam, durea!
Am desenat în jurul tău... pădurea, cerul,
Și... patul pe care tu stăteai.
Și nu-mi găseam doamne penelul
Cu care trupul gol pe pânză îl pictam.!
Atunci... cu măna înmuiată în vopsele,
Repar tabloul nu prea reușit.
Te-am mângâiat vopsindu- ți părul,
Și sânul drept ascuns,... cel alintat.
Tabloul meu... prinsese viață,
Și gura... mea ai sărutat.
Un trup pictat, pictat pe ceață
Dintr-un sărut, a înviat...!
Am adormit... cu șevaletul lăngă mine,
Când m-am trezit m-am speriat.
Erai în pat, aevia... ce minune?
N-a fost un vis... tabloul ce-am pictat.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!