Plângând în parcul plin de frunze...
Îndrăznesc să te caut mai târziu în seară,
când am obosit plângând
în parcul plin de frunze multicolore,
ce-și luau zborul în adierea vântului,
în toamna care-a-nflorit ca o splendoare
și sper să nu te superi că te deranjez cu-n telefon,
venit din inima mea surpată
de durere cu asfințitul în suflet,
care dispare încet în orizontul cărămiziu,
și noaptea-și flutură năframa neagră,
care mă sperie puțin,
dar tu-mi răspunzi ușor tulburat de somn,
și-mi alungi chipurile întunecate
din calea mea ș-apoi prind puțin curaj,
pană la sosirea neașteptată a ta,
simțind din nou trupul tău curajos,
ce-mi alungă toată noaptea înfricoșătoare
și-mi cuprinde mijlocul duios,
cu dragoste aprinsă, iar lacrimile dispar,
în așternutul moale al frunzelor.
poezie de Eugenia Calancea (20 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre curaj
- poezii despre întuneric
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre toamnă
- poezii despre telefon
- poezii despre supărare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Plângând în parcul plin de frunze...
Îndrăznesc să te caut mai târziu în seară,
când am obosit plângând
în parcul plin de frunze multicolore,
ce-și luau zborul în adierea vântului,
în toamna care-a-nflorit ca o floare mare
și sper să nu te superi că te deranjez cu-n telefon,
venit din inima mea surpată
de durere cu asfințitul în suflet,
care dispare încet în orizontul cărămiziu,
și noaptea-și flutură năframa neagră,
care mă sperie puțin,
dar tu-mi răspunzi ușor tulburat de somn,
și-mi alungi chipurile întunecate
din calea mea ș-apoi prind puțin curaj,
pană la sosirea neașteptată a ta,
simtind din nou trupul tău curajos,
ce-mi alungă toată noaptea înfricoșătoare
și-mi cuprinde mijlocul duios,
cu dragoste aprinsă, iar lacrimile dispar,
în așternutul moale al frunzelor.
poezie de Eugenia Calancea (21 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbesc la noua toamnă ce a venit
Stând într-o grădină, mă uit la natură.
Ca un pictor cu paleta în mână.
Natura pictează tonuri calde ca o rochie nouă
Făcută din frunze care cad încet în rouă.
Aici sunt fluturi din frunze, care zboară spre cer,
Cu culori maronii gălbui sau roșu cărămiziu.
Dansează, colorând cu o mie de nuanțe în aer
Și se fugăresc în vântul duios și străveziu.
Mă uit la ele fericită cu ochii de copil,
Inima mea valsează în acel dans improvizat,
Cred că muzica și cu mine creează ceva adorabil
Și frunzele pozează pe pământ un tablou amorezat.
Și așa dezbrăcându-se încet ramurile crengilor
Apar nudurile copacilor aplecați de vânt
Legănându-se până la pământ între culorile frunzelor,
Iar eu zâmbesc la noua toamnă ce a venit și sunt fericită.
poezie de Eugenia Calancea (21 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dans, poezii despre pictură, poezii despre natură, poezii despre culori, poezii despre crengi, poezii despre arte plastice sau poezii despre zâmbet
Un gram de speranță
De multe ori greșesc ș-apoi vine teama de-a vorbi,
Dar nu vreau cuvinte rele ce-n suflet te pot răni.
Alții înlocuiesc adevărul cu minciuni în cuvinte îmbrăcate
Și durerea este mare când se vede ca-i dreptate.
Trebuie încet, încet și treptat să cred în tine,
Cu ale tale mustrări și vorbe ce mă-nbie către bine,
Să cred în a ta iubire și a noastră răbdare,
Iar dacă tu mai ai în suflet un gram de speranță,
Vino și-mi dă-mi o-mbrățișare și vino de mă iartă.
Pot să-ți cer de azi din nou să crezi în mine,
Să mergem împreună spre ale noastre vise.
Privește apoi duios și simte al meu suflet
Ș-apoi sper să merit de la tine un nou zâmbet.
Să simți că mă iubești și să fii de-acum cu mine,
Să m-ajuți ca împreună să mergem din nou spre bine.
Că mult am căutat și ca tine în lume nu găsesc,
Vreau împreună să luptăm și multe-n viață am să reușesc.
poezie de Eugenia Calancea (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre prezent
- poezii despre minciună
- poezii despre metrologie
Secretele îngerului
Un înger bun a venit în noaptea asta,
iar eu priveam la fereastră stelele
și îngerul a venit pe pământ
din lumea lui albastră și întunecată
să-și întindă aripile peste noi,
care eram prinși în vraja tăcerii.
În visul tău de demon sfânt
cauți să-mi aperi rațiunea mea cea vastă,
în noaptea cu multă durere și suspin,
apoi vreau să mă strângi la pieptul tău
să uit de durere și din nou să prind putere,
farmece și vraji să dispară la lumina lunii
ce apare cu limbi de foc și cercuri aurii
la o distanță mică de șoaptele tale
cu umbre secrete și vise iubite,
peste tristetea mea o stea se ridică
și luna apare și ea împlinită cu lacrimi de foc
luminând fața ta înmărmurită
de multă dragoste împlinită.
poezie de Eugenia Calancea (8 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre timp, poezii despre secrete, poezii despre lumină, poezii despre tăcere sau poezii despre sfinți
Privind luna...
Încerc din nou să privesc la ea,
dar cerul e-norat și eu nu mă satur,
stau în frig și privesc ca la o stea,
dar ea nu a alta, e luna mea.
Inima mea își croiește o dorință
pe care aș vrea să o șlefuiesc
gândul la tine îl am pe conștiință
și nu aș vrea pe nimeni să rănesc.
În ochii mei văd acum orizontul
ș-acolo e cerul cuprins de răsărit,
dar cred că nu e acum momentul
se vede luna roșie ș-apoi iar cerul acoperit.
Afară ninge, zăpada pufoasă ma-nveselit,
chipul tău se vede din nou în răsărit
plin de zăpadă este învelit
și gândul mă duce la locul unde am copilărit.
poezie de Eugenia Calancea (21 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre roșu, poezii despre ochi, poezii despre ninsoare, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe sau poezii despre copilărie
Iubire-n noapte
Privesc în noapte la cerul înnorat,
A ta iubire mi-o închipui privindu-l
Și parcă timpul trece mai treptat,
Că norii albi pe lângă lună trec singuri.
Privesc cum inima mea e tăcută
Și caută un strop de vis pierdut,
Iar eu îmi închipui că sunt iar cu tine,
Ținându-mă la pieptul tău tăcut
Și parcă universul se oprește
Și-apoi o ia din nou de la-nceput,
Iar cerul parcă râde și-mi vorbește tandru,
Norii și vântul au dispărut
Și tu-mi zâmbești și-mi dai un sărut.
poezie de Eugenia Calancea (22 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre nori sau poezii despre sărut
Să-ți văd din nou chipul
Am adormit iar în gândurile mele,
Lăsând în urmă un suflet drag
Și ajung din nou să privesc la stele
Și nu m-așteaptă nimeni în prag.
Încerc să găsesc în mintea mea,
Cum arăta a ta ultimă privire
Și uneori noaptea e atât de grea,
Dar cred că am încă o mare amăgire.
Caut apoi umbra ta, a pașilor pierduți,
Și vreau să țin mintea mea trează,
Dar noaptea e plină de năluci
Și merg la geam unde inima mea oftează.
Se vede apoi o stea căzătoare
Și o dorință încă aș mai avea,
Ca în lumina ei să-ți văd chipul tău oare,
Și să rămâi mereu în mintea mea.
poezie de Eugenia Calancea (6 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare, poezii despre somn sau poezii despre noapte
Inimă neagră
Cocoșii sparg liniștea nopții,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Zorile îmi bat în fereastră,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Amiaza e bălaie,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Se apropie asfințitul roșu,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Singur, în miezul nopții, vorbesc,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Cocoșii sparg liniștea nopții,
N-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Zorile îmi râd în fereastră.
N-am foame, n-am sete, n-am somn.
Inima mea e neagră, neagră.
Inima mea e mereu neagră, neagră.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr blond, poezii despre negru sau poezii despre miezul zilei
Tu
Tu ești legătura cu rana
atunci când ne vorbim tăcerea
și faci din viața mea
o ceremonie atât de pură
Vocea ta
e cea care plouă-n tăcerea febrei
tu-mi dezlegi ochii
și te rog
să-mi vorbești mereu
Tu ești adierea trandafirului
ce-și flutură spinii
în tragedia vântului și-a inimii
tu ai făcut din viața mea o poveste
în care cuvintele
sunt veștmintele
unor fascinante iluzii...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre trandafiri sau poezii despre tragedie
Am obosit
Am obosit să-mi plâng iubirea
În visuri așezate în poeme,
Căutând să-mi alung durerea
Ce-n suflet începe a-mi geme.
Dar toamna gându-mi cuprinde
Și-n nostalgii mă poartă de zor,
Ochii-mi plânși îmi surprinde
Și mi-i zvântă cu-al vântului dor.
Și-mi adie și prin păru-mi lins
A vremii necruțătoare trecere
Și dorința din cuvântu-mi stins
Se cuibărește-n mine în tăcere.
M-aș culca pe-o frunză ruginită
Căzută lin din ramura unui alun,
Dar inima mea e prea obosită
Și mi-e teamă că-n vis o s-apun.
Am obosit să mai scriu de iubire
Să visez la ce nu va fi nicicând,
Voi pleca cu toamna-n neștire
Să-mi odihnesc trupul în pământ.
poezie de Camelia Boț (13 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre poezie
* * *
Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!
Mai am puțin, mă duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!
Mai am puțin, și de am să te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!
Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!
Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!
Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut să-mi fie, nici el nici Tu!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde
Plec pe barca mea cu vise
Pe luciul lacului stau desculță și tristă
privind printre trestii maronii cerul senin
și vad vrăbiile zgribulite ce zboară în vântul puternic,
iar ochii mei căprui întâlnesc privirea ta pătrunzătoare
din ochii tăi verzi ce aprind luna în noapte
și mă-nfioară cu puterea lor, iar atunci barca se leagănă ușor
alunecând pe lac în asfințitul colorat al soarelui,
mi-e frică de întuneric și de răcoarea apei,
dar tu îmi furi sărutul mătăsos ș-apoi mă privești duios.
Ajungem la malul rece și barca albă se leagănă ușor,
între trestii și stuf cu apă verde și aurie,
iar tu cu brațele mă cuprinzi într-o-mbrățișare caldă
apoi ușor obrazul mi-l săruți iar buzele-mi ard de iubire,
simțind inima ta cum mă iubește în neștire
că-mi era mult, mult dor de tine.
poezie de Eugenia Calancea (24 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre vrăbii
Toamna
O mare de culoare se-ntinde-n fața mea:
E toamna ce-a venit și-mi scaldă inima.
Văd roșu, verde, galben și chiar portocaliu
Mă uit în sus: până și ceru-i auriu.
Pe jos covor de frunze vopsite tare mândru
Că-ți vine să te duci, să intri-adânc în codru
Acolo unde lumea din jur toată dispare
Pentru-a-ți lăsa simțirea în valuri de visare.
poezie de Nadia-Cosmina Prigoană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre promisiuni, poezii despre mândrie sau poezii despre galben
Îngerul domnului salvator
Visez la îngerul domnului salvator,
Ce are-un zâmbet pătrunzător,
Iar ochii îi are ca doi aștri,
Culoarea lor e a norilor albaștri.
Sper ca în zori e clipa-n care
Îngerul domnului din nou apare,
Sănătate-n trup și suflet să-mi ofere,
Căci pentru el nu este o avere.
Gânduri multe și speranță-n suflet
Când de durere scapi din nou un urlet,
Vreau să mai stau pe acest pământ,
Nu vreau flori și liniște ca în mormânt.
Să treacă zile noi și nopți cu vise,
Pe cer din nou vreau stelele aprinse,
Îngerul domnului lângă fereastră se așează
Și viața mea o are din nou în pază.
poezie de Eugenia Calancea (12 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre stele
Tu vrei să-mi dăruiești
Mă plimb prin roua florilor din zori,
Alung durerea dintre noi doi,
Tu vii lângă mine și mă cuprinzi cu drag,
Și-mi spui să vin din nou la tine-n prag.
Ne plimbăm apoi ținându-ne de mână,
Printre florile ce parfum emană,
Acum mi-ai dărui și cerul dacă ai putea,
Ș-ai face covor de flori-n calea mea
Și tot din flori mi-ai împleti cunună,
Iar luna ai prinde-o într-o mână.
Nu știi ce să-mi mai dăruiești,
Eu vreau liniște și sper că și tu asta îți dorești.
Sper că toate se vor înfăptui,
Când noi împreună vom fi.
poezie de Eugenia Calancea (2 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre plimbare, poezii despre cadouri, poezii despre rouă sau poezii despre durere
Aș vrea să fiu la mare...
Sunt bună cu el și i-am cucerit inima,
Dar cred că ușor așa s-a îndrăgostit de mine,
Acum am zile pline și senine,
Așa cum eram în copilărie cu mama.
Vreau să merg la mare unde valurile mă-nconjoară,
Un sentiment din trecut vine spre seară,
Când apusul are multe culori aurii,
Pescărușii prind aproape de apă peștii vii,
Iar noi vrem să prindem valul fioros
Și credem că această aventură ne este de prisos.
El pentru mine e un suflet bun,
Iar eu il iubesc și-mi umfu penele ca un păun.
poezie de Eugenia Calancea (22 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre seară, poezii despre păuni, poezii despre pești sau poezii despre mamă
* * *
Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!
Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!
Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!
Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!
Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte
Speranță pentru mâine...
Gândul meu zboară din nou la tine,
Că tu ești prezenta mea iubire,
Dar cine ar fi crezut,
Că e drum lung de străbătut.
În fiecare parte a sufletului meu,
Există o amărăciune și nu mai sunt eu,
Îți spun că te iubesc, dar tu nu ești prezent,
Iar când îți spun în față tu nu ești atent.
Ar trebui să mă îmbrac în flori,
Că tu să mă mai vezi uneori,
Aș vrea să-mi răspunzi cu tăcere,
Cu mângâieri s-alungi a mea durere.
Să nu-mi mai pese de ce mă-nconjoară
Și inima ta nu vreau să te doară,
Să simt ușor cum vântul lin mai bate,
Dar la noi să nu mai poată străbate.
Vreau s-aruncăm amintirile de ieri,
S-avem mai multe apropieri,
S-avem speranță pentru mâine
Și-n fiecare zi amintirea să rămâie.
Aș vrea să iubești sufletul meu,
Că și eu il voi iubi pe-al tău,
Aștept cu mare dragoste să revii
Și cel de dinainte să nu mai fii...
poezie de Eugenia Calancea (23 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri sau poezii despre viitor
Atunci când dormi...
Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înțeles,
Și-o clipă aș vrea ca tu să-mi dăruiești,
Un vis frumos din care să nu te trezești.
Tu să m-aștepți să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopții îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.
Voi veni încet și pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniștea să-ți necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.
Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou plutești,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi șoptești.
Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Și visul tău ușor se va-mplini.
poezie de Eugenia Calancea (24 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții sau poezii despre frumusețe
Nu mă lăsa
Cu fruntea mea sprijinită în degetele tale
Alungi tristețea mea și lacrimile mele.
În ochii tăi tu aduni multă melancolie
Cântând îmbrățișarea ta c-o vagă melodie...
În jurul meu s-așterne singurătatea,
Dar văd cerul ș-aș vrea să-mi aleg o stea.
Chear singură de-aș fi pe a mea baricadă
Când alții vor capul să-mi cadă.
Și-acum, când cade seara din cerul luminos
Tu mă strângi lângă tine, urzind un vis frumos.
Îți spun, nu mă lăsa așează-mi-te-alături
Și ține-mi capul strâns ș-apoi să m-acoperi.
poezie de Eugenia Calancea (20 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre singurătate, poezii despre muzică sau poezii despre melancolie