Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihai Marica

* * *

Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!

Mai am puțin, mă duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!

Mai am puțin, și de am să te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!

Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!

Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!

Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut să-mi fie, nici el nici Tu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihai Marica

* * *

Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!

Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Pentru Tine

Dorul e aerul tot mai puțin,
Pe care îl respir când mă abțin
La glasu-ți sfânt cu ochii-nchiși să vin,
Ca o călugăriță să mă-nchin.

La trupul tău frumos ca o icoană
Fără de care trupul mi-e o rană,
Privind cu ochii ficși precum o stană
Care se simte-n ochii tăi o pană.

Respir, de dorul tău, parcă revin
m-adumbresc la glasul tău puțin,
Ca un văzduh de plâns la un suspin;
Dorul e aerul tot mai puțin.

poezie de din Suflet la troc (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Nu...

Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!

Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!

Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!

Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Crâșmaru

Mai rămâi...

Mai rămâi puțin în gândul meu
Tu vis frumos de primăvară,
Sărută-mă acum, apoi mereu
Te rog, topește urma de zăpadă.

Mai rămâi puțin în tâmpla mea
Pentru o clipă să te port în gând
Vom fi un ultim fulg de nea
Poemul iernii, Iubirea pe Pământ.

Mai rămâi puțin în ochi-mi verzi
Să-mi cânte inima duios de tine
Eu sunt aici, deși nu vezi
Că iarna te aduce iar la mine.

Mai rămâi puțin în al meu piept
Să-mi fii inima unui gând timid
Vei știi atunci că te aștept
O viață și-ncă una lăcrimând.

Mai rămâi și adu-mi primăvara
Uitată-n gândul tău verzui
Când tu dispari iar vine iarna
A inimii regină, al lacrimii etui.

Mai rămâi puțin să-mi fii poem
te rescriu în piept cu lacrime de sânge
Ba vii, ba pleci, al inimii boem
Te rog rămâi, nu vezi că inima îmi plânge?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastră
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sărut divin
Să plouă...

Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtună
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
Prefer tac. Nici nu-mi mai pasă ce va fi acum
Cu mine
Trecut-au ani prea mulți peste ce am crezut c-a fost
Iubire
Am să mă nasc din nou și-am să te-mbrac în munți
De fericire...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Voi fi fericirea ta

Te-am îmbrăcat cu flori și te-am ascuns în viața mea
Pustie
Am luat un vis și l-am păstrat în noaptea noastrã
Târzie
M-a mângâiat un răsărit pe buzele-mi prea triste
Cu rouă
Și mi-am dorit atunci, de sus, cu-al tău sã rut divin
Să plouă...

Doar gheața se-odihnea în pieptul tău născând
Furtunã
În frigul tău dorm lacrimi ce au cuprins iubirea mea
Nebună
Cu flori te-am îmbrăcat crezând cã frigul va pleca
Din șoapte
Căldura mea te-a înghețat mai rău și te-am pierdut din nou
În noapte...

Secunde trec și doar atunci m-apucă dorul iar
De tine
Prefer tac. Nici nu-mi mai pasă ce va fi acum
Cu mine
Trecut-au ani prea mulți peste ce am crezut c-a fost
Iubire
Am să mă nasc din nou și-am să te-mbrac în munți
De fericire...

poezie de din Sărutul unui înger
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihai Marica

* * *

Viața asta (a mea) pare un fulger în infinitul ce va urma,
O cruce plină de spini la căpătâi, cruce a ta, Eu pironit pe ea,
Timpul nici nu mai curge, doar sânge dintr-un trup golit de tine,
Pământul, doar pământul mai mă ține legat de ziua de mâine!

Chipul tău, icoană pictată în sufletul meu fără de culoare,
Mă închin la ea, durerea mea în dimineața ce refuză a mă părăsi,
O lacrimă îmi arde printre pleoape, îmi bate în clipe cât în nenumărate vieți,
Refuzi pleci, refuz plec, ne-am pierdut orizontul și locul de întâlnire!

Cu greu îndrept spre ziua de mâine, cu greu ridic privirea fără tine,
Îmi pare a păcat, zbat între clipele ce vor urma,
Încă mai doare urma ta, încă mai curge lacrima arzând totul în calea sa,
Încă simt cerșind, un cerșetor condamnat la temniță grea!

E atâta greu în umbra ta, nici soarele nu obturează strălucirea ta,
Nici verdele de primăvară nu anulează verdele din ochii tăi,
E atâta Soare, atât de primăvară, în mine e doar toamnă,
Toamna ce precede încă o iarnă, încă o zăpadă ce mă îneacă!

Mă înec în lacrimi, în regrete, în umilința dorinței de a-mi fi,
Mi-e sufletul umil, de umilință plin, mi-e ruga fără de auz,
Mi-e glasul tot mai slab, se pierde în depărtări de timp,
Mi-e timpul tot mai nul, o zbatere într-un ceas de disperare!

Mi-e teamă, teama de a nu mai fi nici Om, mi-e greu, mi-e sufletul pământ,
Pașii îmi rătăcesc în urma ta, simt pierdut fără iubirea ta,
Mi-e teamă chiar și de cuvânt, cuvântul tău un trăznet în amurg,
Îmi ești un fulger de o clipă, îmi ești o picătură între vieți!

Mă dezarmezi, dezgolești chiar și de ultima clipă,
Mă arunci în infinit fără de vină, condamni la nemurire,
Mi-e teamă cum nu mi-a fost vreodată, deja simt fără de mine,
Deja am trecut în altă lume, deja rup de timp dar nu și de tine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Vise promise

De vei veni, în somnul tău, la mine,
să-mi tulburi visele și somnul meu,
te voi primi și voi dansa cu tine,
vom fi: tu - flacără, eu - Prometeu.

Te voi purta, în brațe, printre ceruri
și îți voi stinge focul pe vreo stea,
cu sărutări, dorite giuvaeruri,
te voi acoperi, iubita mea.

Iar de va fi ca visul tău să plece,
îl voi urma, în visul meu de zi
sau voi trimite gândul să se-aplece
asupra ta, și doar al tău va fi.

În gândurile mele și în vise,
te-aștept, iubirea mea, te-aștept vii,
și-atunci, îmbrățișările promise
vor fi cum doar în vis, acum, le știi.

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Nu exist!

Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut ca să mai ies din ea
Am vrut doar să m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu mă dorea...

Am înțeles ce-am refuzat cred
C-ai fost făcut doar să împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..

Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...

Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
să mă ridic...

Dar să nu crezi eu voi fi pierdută
Doar am să plâng puțin și... am să plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am să trec...

Ce milă-mi este când mă uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai să ai nicicând curaj destul
păstrezi așa
cum eu m-adun...

Ce liniște soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut să fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Frunze de iubire

Ai fost tu,
Singura roză
Din grădina mea,
Care a înflorit
În toate
Primăverile.
II
Ai fost tu,
Singura frunză,
Care primăvara
Ai strălucit mai frumos
Decât celelalte
Ca fii atât de frumoasă.
III
Ești strălucire
Veusiană
Și încântătoare.
Pentru florile
Din grădina mea,
Numai ele văd
Fața ta frumoasă.
IV
Ochii tăi frumoși,
Și profilul smead;
Atunci când
Te privesc
Lângă mine,
Nu-mi pot imagina
Că tu ești visul meu.
V
Nu sunt flori
În a mea grădină,
Nu sunt garoafe
În grădina mea,
Care întreacă
Ochii tăi frumoși,
Privirea-ți delicată
Și măgulitoare,
Care-i cea mai frumosă
Și nu mai puțin
Privirea și zâmbetul tău.


P

poezie de (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Daniela Achim Harabagiu

Copacul cu flori sărate

A prins rădăcini al meu sărut
Ce se înfig până în inima ta
De pe umărul tău drept
Din sărutul meu, un copac s-a-nălțat

Ca-ntr-o târzie desprimăvărare
Un copac cu ramuri de sare
Și flori sărate pe umărul tău a-nflorit

Tu ești bărbatul acel,
Care poartă și duce cu el
Copacul-sărat pe umărul său,

Din al meu sărut, crescut,
Pe umărul tău drept sădit,
Cu lacrima mea udat

Ca o tăcută stalagmită
Ce crește mereu din lacrima mea,
Pe umărul tău mereu va-nălța
Iar tu-i vei căra, sărata povară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

La nuntă

În noaptea aceasta stelele se aprind
Pe cer pentru tine, iubita mea
Și lacul înverzește în liniștea lui,
Lumina se pierde în ochii tăi suavi,
Te rog mai lăsa-mă puțin să te sărut pe pleoape,
În liniștea noastră se scrie iubirea
La nunta frumoasă vor fi licurici de dragoste
Pe covorul de flori îți scriu cu inima mea
Un dulce și miraculos " La mulți ani, iubita mea soție!"
Te voi urma în viața mea...
Iar tu să-mi dăruiești un fiu preaiubit,
Viața ne fie luminată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-am căutat

Te-am căutat atât de mult și am sperat că n-ai să pleci,
Mi-ai lăsat sufletul mut și pe obraz doar lacrimi reci.
Nu întreba dacă mai plâng, nu am să-ți spun tot ce mă doare,
Chiar dacă răni în suflet strâng, tot ce-ți ofer azi e UITARE.

Din ziua în care ai plecat, nicicând n-am mai zâmbit,
Și aș vrea stii că în urma ta, pe nimeni n-am iubit,
Mi-e cerul fără stele, mi-e cerul fără soare,
Și inima din piept, iubito, iar doare.

Rămas în urma ta, tot strâng la piept iluzii,
În noaptea fără stele, amintiri, îmi sunt perfuzii,
În toate, doar pe tine mereu te regăsesc,
Stau singur și adorm, în lacrimi mă trezesc.

Te-am așteptat în gară pe un peron pustiu,
Știam vii la mine, cu tine urma să fiu,
Ți-am pregătit în grabă, un imens buchet de flori,
Când ai sosit, iubito, ne-am sărutat de mii de ori.

N-aș fi crezut soarta e atât de nemiloasă,
Erai în fața mea, fericită și frumoasă,
Tu îmi zâmbeai continuu, iar timpul tot trecea,
Eram iubitul tău, iar tu prințesa mea.

Te voi iubi o viață, mereu ai fost confuză,
Mai pot simți și acum aroma ta pe buză,
Parfumul tău de firmă și chipul tău angelic,
În camera noastră, dragă, noi ne iubeam feeric.

Mi-e dor de glasul tău și dorul ma doboară,
Dar poate într-o zi te aștept din nou la gară,
Ne așteaptă banca noastră din parcul părăsit,
Eu știu și știi și tu, noi doi chiar ne-am iubit.

poezie de
Adăugat de Daniel ScripcaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rândul tău

Ești aer si îmi ești si gând,
Ești versul asternut pe rând,
Ești curgator în vena mea,
Nemuritor in lumea ta...

Și ce păcat că nu gândești...
Că alungându- greșesti...
Te va durea desi nu crezi...
Tu esti stapan si-acum nu vezi.

O să te doară gândul meu!
Ai să îmi spui cât ți-e de greu...
Și ai sa plângi cum eu am plâns,
Atunci când toate m-au străpuns.

Nu mai striga ca nu te-aud!
Tu m-ai facut sa fiu om surd!
Din inima ai facut piatră!
Nu pot să mai iubesc vreodată!

Nu pot vad durerea ta.
Ai înghețat privirea mea!
Ai dispărut din gândul meu!
Acum a venit rândul tău!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

M-am ascuns în gândurile tale

M-am ascuns în gândurile tale,
De nimeni să nu fiu găsit.
Să simt îmbrățișări fatale...
Să mor din dragoste rănit.

Privesc de aici... tot cerul meu,
De este nor sau de e înstelat.
În gândul tău... sunt prinzioner mereu,
Și tot în gândul tău... simt eliberat.

Rămas fără un timp al meu
E timp pierdut ce nu îl mai găsesc.
Dispare gândul meu în gândul tău,
Și-apoi... în tine... topesc!

De-i frunza veștedă pe ram
Și n-am căzut jos la pământ.
E că în mintea mea te am,
Și-adorm mereu cu tine-n gând.

Și m-aș ascunde-n infinit.
Să pot beau al tău nectar.
Nectarul vieții fără de sfârșit,
doar pe tine în suflet te mai am.

Tulburător... dar parcă prea real,
Îți simt sărutul dulce pătimaș.
O clipă să visez... și-apoi dispar
Din gândul tău cel mai gingaș.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând pătimaș

Îmi ești și lacrimi și plăcere,
îmi ești o stare de demult
și de-mi aduci a ta durere
eu aplec ca frunza - n vânt.

Te lași furată de - orice veste
sau de-o minciună spusă cult
și iar trăiești într-o poveste
scrisă mărunt cu pufi de fum.

Dar ești un soare pentru mine,
o floare rară pe-al meu câmp
și-atunci când mă revăd cu tine
inspir din vântul tău nebun.

Îmi ești lumina-ngândurată
și-n câte versuri eu te-am scris,
cum te gândes, îmbujorată
de al tău zâmbet spus furiș.

Îmi ești frumoasa mea crăiasă
din dorul meu și e lumesc
și mi-e rămas și nu mă lasă
dorm șoptindu-ți ștrengăresc.

Ți-aș da o floare, ești departe
și inima cu tot cu piept,
lumina mea din a mea noapte,
ofilesc de gând te-aștept.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-aud umbra...

dintr-o parte într-o parte
caut un loc să mă așez,
să-mi frâng dorurile toate,
să adorm și să visez

visez că nu mai plouă,
visez doar răsărit,
visez doar stropi de rouă
peste cimpul înflorit

visez ca altă dată
florile în jurul meu,
visez ochii-ți de fată,
genele și părul tău

dintr-o noapte într-o noapte
îmi trec zilele grăbit,
ți-aud șoaptele plecate,
prea mult ele m-au iubit

ți-aud umbra vinovată,
vinovat mi-e gândul meu
împreună dintr-o dată,
ne privim dar sunt doar eu

dintr-un gând care te caută
storc atâtea amintiri,
lăcrămioarele te iartă
când mi-apar pe sub priviri

dintr-o clipă într-o clipă
iernile îmi bat la geam,
toamnele ce-mi stau pe prispă
mai fac flori două pe-un ram

una este pentru tine,
una este viața mea,
ofilită se mai ține
agățată de-a ta stea

se deschide doar în noapte
când te vede strălucind,
soarbe razele vărsate
și visează gungurind

dintr-o parte înc-o noapte,
dintr-o clipă într-un gând,
te mai caut rostindu-ți șoapte,
eu le-aud, eu îmi răspund

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă iubirii promise

Ți-aș da, iubito, de-ai să-mi dai
Ofrandă, dulcele sărut,
Soarele-amiezii, al nopții crai,
Ți-aș da dac-aș putea, mai mult...
Privirea mea ți-ar fi altar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Însă te rog să-mi lași în dar
Al florilor, de tei, parfum.

Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai
Sufletul tău și inima,
Sărutul cast, un colț de rai...
Ți-aș da iubito viața mea!
Dar timpul tău e trecător,
Izvor de vis și vis de stea,
Va ninge floare de cais
De-acum, peste iubirea mea.

Ofrandă dulcele sărut
Să-l port în gând, ca talisman,
te iubesc mai mult, mai mult!
O veșnicie să te am...
Să fi cu mine zi de zi,
O viață să te pot avea,
O viață să te pot iubi
Și să te pot îmbrățișa.

Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Să strălucească-n părul tău,
Mireasmă nopților de mai...
Vreau să te strâng la pieptul meu!
În zbor un puf de păpădii
Și glas de susur de izvor,
Te chem iubito-n orice zi...
De dorul tău poate-am să mor!

Ți-aș da, dac-am să pot, mai mult
Cerul întreg, pământul tot.
Iubirea-n mine s-a născut
De dorul tău, de-acum, socot.
În fluturi vei înălța,
Mă vei zidi în stânci de vis,
Nici verbe nu vei mai avea,
Dar vezi, eu prea puțin ți-am scris.

Privirea mea ți-ar fi altar
De ne-am uni prin jurământ...
Vulcani pe coapsele de jar
Vom fii, în timpuri erupând.
Mireasă, sângeri voi purta
Pe brațele-mi rănite-acum,
Căci nu te pot îmbrățișa.
Arată-mi al iubirii drum!

Genunchiul am să-mi plec acum...
Dă-mi brațul tău și să pornim
Noi doi, doar noi, pe-al vieții drum.
Sincer, etern ne iubim!
Tu pură rochie de nea,
Sub voaluri fine de mătasă
Vreau să te-ntorci, iubita mea,
Căci îmi doresc fii mireasă.

Însă te rog să-mi lași în dar
Iubirea ta! Am -ți slujesc
În fața sfântului altar,
Cu tine-alături pornesc,
Promit. Și toată viața mea
Va fi un râu e flori de tei,
Dar dă-mi, oh, dă-i iubirea ta
Și hai cu mine dacă vrei!

Al florilor, de tei, parfum,
Sub ochi brumați, într-un târziu,
Când voi pleca pe-al morții drum,
Când rătăcind, n-am să mai fiu,
Decât o umbră-n gândul tău
Oh, risipindu-se cu greu,
Eu tot te voi iubi mereu,
Izvor a sufletului meu!

Al florilor, de tei, parfum...
Însă te rog să-mi lași în dar!
Genunchiul am să-mi plec acum,
Privirea mea ți-ar fi altar.
Ți-aș da, dac-aș putea, mai mult,
Soarele-amiezii,-al nopții crai,
Ofrandă, dulcele sărut
Ți-aș da iubito, de-ai să-mi dai...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 92

Tu fă cum crezi, și du-te dacă vrei,
Dar te-ai legat pe viață vei sta
Și viața mea când pleci o să mi-o iei,
Căci ea depinde de iubirea ta.
Așa că nu mă tem de clipa grea,
viața mea s-a stins din mai puțin,
Mai multe lucruri bune voi avea,
Capriciul tău mi-a devenit un chin.
N-ai cum să mă jignești că ești hoinar
Trădarea ta îmi este de-ajutor
Ce minunat că te-am primit în dar,
Exult că mă iubești, exult mor!

Ce om frumos mai este nepătat?
Dar că ai fi perfid, nu am aflat.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
Vladimir Potlog

Sărutul tău

E noapte și plouă încet, plouă mărunt
Și eu stau singur ca un obiect
Uitat de cineva, demult.

Numai sărutul tău pe buze îl mai simt,
O, tu lumina veții mele
Care îmi luminezi sufletul și întunecatul meu gând.

Te aștept din nou vii,
În mez de noapte sau în zori de zi,
Să-mi mai dai odată sărutul tău cel dulce
Apoi fie ori ce-ar fi.

Căci de nimic nu mă tem,
Chiar nici de moarte, de ea păzesc,
Dar fără tine, draga mea,
Simt că nu pot să mai trăiesc.

poezie de (28 iunie 2010)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook