Tu
Tu ești legătura cu rana
atunci când ne vorbim tăcerea
și faci din viața mea
o ceremonie atât de pură
Vocea ta
e cea care plouă-n tăcerea febrei
tu-mi dezlegi ochii
și te rog
să-mi vorbești mereu
Tu ești adierea trandafirului
ce-și flutură spinii
în tragedia vântului și-a inimii
tu ai făcut din viața mea o poveste
în care cuvintele
sunt veștmintele
unor fascinante iluzii...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre tragedie
- poezii despre ochi
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.