La noi acasă
lăuntrul tău, fântâna cea din sete,
e-adăpostit în mine, tainei ovă
pe-nfățișarea ta lactee-i slovă
femeie întocmind spre har versete.
a noapte curge liniștea alcovă
misterioase cine-s incomplete,
ca salcia spre ape visu-n plete
aplec spre tine-n veșniciei provă.
e mult și dacă, în ființa larvă
pe la ferestre-o să mă recunoști
că pe înalt îs adâncimi de oști
asediind în stih a lumii zarvă.
îmi amintesc din vremea dulce prea
la noi acasă clipa când se-oprea...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Riley
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre versuri
- poezii despre păr
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre femei
- poezii despre armată
- poezii despre apă
- poezii despre acasă
Citate similare
Slovă despre mine
lumină-mi este liniștea întreagă
în mine chipul tău ce lin revarsă
femeie de vecia lirei arsă
nuntiri cu neființa ce îmi neagă.
cu viața către lacrimă întoarsă
duci gândul meu mirări să înțeleagă
penița-mi suie vise în desagă
și-n toate e tăcerea ta neștearsă.
și ar mai fi cuvinte fără zarvă
ce să ne spună pe un nimb nescris
portița de intrare-n paradis
ne-așteaptă-n coacerea de taine-n larvă.
privind oglinda însă tu ești doar
o slovă despre mine-n dicționar.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Balloo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre rai, poezii despre gânduri, poezii despre dicționare sau poezii despre cuvinte
Poete...
De vei purta în slovă jurăminte
Poete-al precuvintelor de ceară
Sunt dame-arzând în stihul tău de seară
Pe-alintul lor fiindu-te cuminte.
Privirea lor, precum de codru fiară
Ți-or bea pârâu de azi, adus aminte
Ți-or nemânca ce nu e spre-nainte
Când strigi grozav în taina clipei iară.
Să mult poftești la graiul arboricol
Ștergându-te pe talpă de micimi
Pe căi de fum a nepăși, tericol.
A zbor să taci spre sus, spre adâncimi
Din care cade versul tău floricol
Tu, nelumină-n văz de-ntunecimi...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre seară, poezii despre păduri, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent sau poezii despre fum
Pseudo flămând pe corabia serii
Îți povestește-n sânge clipa viul
Și-n vârf cu azi e-al vieții tale scondru
Iar gândul tău spre mâine, ipohondru
Din vise-n piept îți strică poeziul.
În rugăciune-s îngeri, tot norodu',
Iar Tatăl Om își recunoaște-n Fiul
Tu îmi înveți cu liniștea târziul
Femeie de iubit, de taine codru.
La mijloc eu și-n mine timpul zbiară
Ci spre mormânt mi-e veșnicie-n dinți
Tabloul tău, cel înrămat cu sfinți
În duh îmi dă merinde-n ceas de seară.
Că mult mai flămânzesc, doar Domnul știe,
În suflet alb ca-n patimi de hârtie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ganymede
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Altul la fel
spre sus zvârlind privirea ta cea castă,
spre cerul plâns, tenebre de robie
la temnița din lacrimă te-mbie
în imprecații venerând năpastă.
pe zări, în a zadarului fobie,
ți-e zborul tot o liniște fantastă,
morminte-n orizont îmi naști din coastă,
aceea ce ți-am dat sub stea zglobie.
acolo demiurg a smuls din mine
în sânge de cerneală să-mi exiști
femeie, către nunta care vine...
ci în peniță port, în hram de triști,
havuzul ochilor pe stih, în sine
doar pierdere de clipe să asiști...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sclavie, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre nuntă
Cea de a patra dimensiune dintre noi
înmormântând sărutul tău pe gură
în mine șoapta clipelor adie
părelnic mâine, bând din veșnicie
e-n vise ce din ieri se tot țesură.
spre amintire astăzi drumul știe
eresul stins din flacăra cea sură
de-atâta-nzăpezire sub arsură
a stihului pe sânul de hârtie.
și totuși căi mai am spre mine-acasă
pe unde e cuvânt să te mai scriu
acolo unde nu-i de-amor sicriu
și noaptea în iubire nu se lasă.
că drag mai am de împărțit cu tine
cât încă moartea nu îmi aparține...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre trecut sau poezii despre sărut
Povestea asta nu e nemaizisă
aceleași umbre-n taine mă cufundă
tăceri bețive-n clipelor izvoare
cuvânt rodește-n albul ce ne doare
în hram de veac ori numai de secundă.
ci chipul tău pe ochi mi-e sărutare
în mine strigi poeme, mă inundă
o sete spre divin vestind în undă
de nuntă siderală căutare.
povestea asta nu e nemaizisă
scriind de lut un stih cu vicleșug
dar îngeri încă-s har acolo-n clisă.
vedenii de lumină-n vis conjug
portița Raiului când e închisă
deși-n sorginte-mi nasc deschis coșciug...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde sau poezii despre religie
Ochi de ploaie
Statuie-i amintirea, timp îndeamnă
spre viitor, din ou de azi să iasă
ca umbra ce-n lumină e crăiasă
când frunza-n brâu îmi ruginește-a toamnă.
Imaculări sub vorbă numeroasă
pe tine-n stih de liniște condamnă...
În poezia neființei, Doamnă
eu nupțial duc lutu-n a ta Coasă.
Iar Dumnezeu, în sacrul domiciliu
pictat e-n a enigmelor pereți,
pătat de Om cu rugăciuni... Șireți
se-adună Șerpi cu Mere în sigiliu...
Ci tu, femeie ce-n păcat exiști,
ai ochi de ploaie, uzi de taine, triști...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi sau poezii despre toamnă
Clipa
(eventualitatea atelierului)
Clipa e o femeie de stradă și Timpul e pește,
Eternitate cuprinde neclintirea de seamăn...
unii or zice că țin doar truisme în perna albă de insomnii
și-n hârtie duc baliverne feților ce-n mâine
or lăcrima poate-n vorbele mele privirea
Clipa e o curvă plătită uneori în aurul de lumină,
din ea se nasc fiori de grădină, a floare
din flori emoții cât îi ajunge pleoapei să se așeze pe văz
ridicându-se iute să șoptească ochiul spre zare
tu știi toate acestea, cititorule din sevrajul de sânge de Clipă,
erotic drog al veșniciei în spații umane,
da' zic și eu, să-ți aduc aminte:
în vremea în loc Amor e-n sicrie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Cronos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre prostituție, poezii despre plată sau poezii despre naștere
Lene
[sub zodia rimei]
E viața noapte și zadar de vise
iar gândul cu nimicuri să se joace...
Tăcerea ta lumești enigme coace
și ochiul minții mele te privise.
Mi-e frig în sânge de un stih încoace,
poem spre mâine-n clipele ucise...
Sărutul tău în șoapte se-adâncise
și-i adevăr minciunii în găoace.
Că iar te vând mirării pe-o genune,
a întrebării nuntă de abis
deja pe unde-i preacuvântul zis
luminilor iubirii a te spune.
Și gura ta o lene grea grăindu-mi
spre zări de dulce nemaifost e jindu-mi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii
Coajă de enigmă
De te privesc în ochi am ploaie-nceată
Spre sărutare-alunecând spre buze
Acolo unde-i templul vorbei muze,
Tăceri de timp adorm în clipă, iată!
Că veșnicia are răni difuze,
Ne doare liniștea, de stih diată
Și umbra, ce ne-o fi din trup tăiată,
Ci poate vers ne va sui din spuze.
Că lebede în cântec ne sting lutul
Tot mai aproape, carne nimicind,
Ci-n încă astăzi ne zidim trecutul.
Și-n toate-a Domnului visăm cu jind
În duh să ne-mbrăcăm cu absolutul
Enigmei tegument din stea cojind...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre muzică
Fără stih
biserici triste-n haos ni se-arată
din hăul rugăciunilor bețive
ebrietate-n lumânări naive
pe-altarul cărnii, raiului erată.
mă șterg la gură de-alte-n ceas motive
și-n clipa ce aleargă, înserată,
spre dimineață-n duh, din lut a plată
zidim pe sânge patimi lenitive.
tăceri ne țes în vise taina-n straie
căzând în liniște ca într-un morb
dar chinul existenței ne-ncovoaie.
din strigăt de ființă-n cuget orb
la Dumnezeu, în sacra lui odaie
nu ne e stih, nimicuri gândul sorb...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovată
de alb sub stih ca-n morb hârtia zace
penița ta cu veșnicii de-alină
și fără-a fi-n fântâna cu ruină
cioplitul chip e-n vorbă care tace.
ești vinovată-acolo de lumină,
de plânsetul neauzit de pace
când sacră lăcrimare se desface
din ochi a râde-n dragoste deplină.
ivind în a privirilor lucarne
morminte-n vis etern zicându-mi rost
poeme-mi strigi, a liniști ploi să-mi toarne.
ci parcă de amurg venea din ost
și-n trupul tău, cel fără zvon de carne
nunteam un azi spre mâine din ce-a fost...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Uranus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre ploaie
Tottu
Deschisă e-n etern a ta corolă,
Ci ochii ți se scaldă la izvoare
De nu știu când și de pe unde oare
Și-n sânge-mi ești femeia benevolă.
Cuvânt de-ți zic în pacea ta-n paloare
Tu sub a demiurgului cupolă
La turla de credință urci frivolă
Că demoni vin tăcearea să-ți măsoare.
Spre tine-nalț un vis, așa, aiurea
Cu stih a celor van întemnițați
Fiind argat la slovă de-mpărați
Ce nimicesc zadarului pădurea.
Seninul tău de-mi plouă crucea-n strofă
e doar o mântuire limitrofă...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Totem
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace sau poezii despre mântuire
Apoi
sfârșitul lumii începuse deja când ne-am adus buzele împreună
spre sărutul vorbei,
bârfeam orice particulă din existențele noastre ciudate
în sensul că nu trăiam,
doar ne evaporam duhurile spre clipă,
din secundă țipa veșnicia
și iar carnalitatea ne împingea
spre a ne bea reciproc sângele,
în nupțialitatea nopții
de doi erau carnagii
în sensul că ne (a)mestecam în limbă
relieful trupurilor, vorbind
un grai de pace apoi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Becul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșitul lumii, poezii despre sfârșit, poezii despre reciprocitate sau poezii despre particule
Fluture de noapte
Sunt un fluture de noapte
care își arde mereu aripile de cântec
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete
Sunt eu...
cea care ucide apusul
cu umbre de vis...
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută...
Sunt adierea vântului prin părul tău...
Sunt liniștea care se cerne deasupra luminii...
Atinge-mi fața să afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui!
Atinge-mi căldura
să poți topi vorbele la flacăra
trupului meu!
Se cutremură amurgul în brațele mele
când te mângâi...
Calea Lactee își pierde urma în mine...
Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...
Eu sunt cea care întinde mâna spre tine
ca spre o oază de fericire...
Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău!
Dă-mi palmele să le adun
intr-o lacrimă de ploaie
care să spele toate nopțile plânse odată!
Modelează lutul meu
să poți face din el
chipul adevărat al omului din mine!
Scrijelește cu buzele tale urme de dor
atât de dureros încât
să nu-mi mai treacă nicicând!
Și nu te mai întreba ce se intamplă!
Suntem doar noi doi,
atât de puri
că albul e prea puțin alb
și cerul prea puțin înalt
ca să poată ajunge până la el
ceea ce simțim:
infinitul fiecăruia dintre noi...
poezie de Lelia Mossora (6 martie 2004)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre vânt sau poezii despre trup și suflet
Fără alte cuvinte
(sonetul de timp)
renasc tăceri, ruine emulsive,
tu-ndestulezi cu taine-a ta ulcică
ci între noi a depărtări despică
o sete-n sânge fiert, stingând misive.
și-n rugăciuni fiind infern de frică
expectoram mirări și moi, lascive
la uși erau doar umbre convulsive
a înviere-n crucea noastră mică.
aceleași vorbe am spre a ne spune
în stih seninul mi s-a domolit
dar pe mai mult e de nimic genune.
îmi amintesc sonetul monolit
și clar și verde, da-n clepsidră dune
furtuni de timp truisme-au dezvelit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Cupidon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre senzualitate, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Iazul
oglindă-n iaz e-a basmelor scânteie
ce lângă vatră amintesc moșnegii
și lângă foc apun din zări pribegii
la nasturii de duh de se descheie.
spre Dumnezeu mai trec pe drum cortegii
și lut acela tot pământ să-ncleie
doar haz de prunc zidește curcubeie
din mal în țărmul cel divin al legii.
să te mai nasc, femeie, e zadarnic...
privesc altarul unde-n stih stăteai
să-mi guști absintul slovelor, paharnic.
aveam lumină de copil în strai
dar timpul e curgând povestea harnic
și zăvorăște poarta de la Rai...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre umor sau poezii despre lut
Ne-ai scos la Lumină...
Din grota păcatului ne-ai scos la Lumină
În clipa când mâinile spre Cer le-am nălțat
Lăuntrul schimbat a primit pace deplină
Și-n mediul îngeresc, fericiți, am intrat.
Eram înșelați, credeam în demonice fraze
Cu minciuni "elegante", atunci, ne hrăneau
Ziceau că ne duc la eternele oaze
Dar toate speranțele noastre mureau.
Zgomotul dat de programe reci și senile
Zi și noapte zdrobea structura din noi
Dar ai venit, Tată, să ne faci parte de zile
Când ființa poate privi spre lumea de-Apoi.
Din grota pieirii ne-ai scos să culegem
Stări ce ne-nalță din noroi în ETERN
Să primim revelații, să le-nțelegem
Să putem respinge păreri din infern.
Nu putem să tăcem: vom spune oriunde
Cum Brațul cel tare a frânt lanțul greu,
Cum numai în Tine putem a ne-ascunde
Când iadu-și trimite argați pe traseu.
Vom vesti pretutindeni vestita-Ți lucrare
Și alții să știe de-un sfânt tratament
Să poată ieși din sinistra-nnoptare,
Să schimbe-n triumf un prea lung faliment.
Ne-ai scos la-mpliniri din groapa terorii
Noi perspective spre infinit s-au deschis
Gustăm, încântați, din dulceața splendorii
Și nu ne mai ducem, nicicând, spre abis.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (18 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre teroare, poezii despre tată, poezii despre sfințenie sau poezii despre schimbare
Otrăviri prin cuvinte
deasupra ploaia își zidește norul
spre a cădea în dragoste de tină
iar vântul are flamura deplină
pe când un fulger își apleacă zorul.
tu vii, frumoasă-n trupului tulpină
și-n tine ții în har de ape zborul
venea în nimb de pasăre soborul
a hotărî pe calea ta alpină.
erau acolo sfânt și dumnezeie
în zvon de mere stând pustiitor
zemos ce-n foaie curge din condeie.
privesc a teamă larme-n viitor
când se va stinge drum de melopee,
respir deja cuvânt otrăvitor...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pompiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări sau poezii despre nori
Vis de-o noapte
M-a surprins în noapte, luna
lunecând spre poarta ta.
Îmi făcea cu-n ochi, nebuna
și spre tine mă-ndemna!
Îmi spunea, dintr-o privire
(și-nclinată sunt s-o cred,)
că m-așteaptă-a ta iubire.
Timp nu este, să mai pierd!
Și ascunsă-n pelerină,
de priviri mai indiscrete,
spre iubirea ta divină
vin, purtând luna în plete!
Mă ascund la pieptul tău,
viu popas și dor aprins
să mă legeni dragul meu,
vis de-o noapte, tandru vis!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ioana Voicilă Dobre despre timp, poezii despre iubire, citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire, citate de Ioana Voicilă Dobre despre visare, citate de Ioana Voicilă Dobre despre păr, citate de Ioana Voicilă Dobre despre noapte, poezii despre dor sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre dor