Demografică

Azi au pornit din înaltul
Cerului, fulgii să cadă,
Noi vom popula iar satul...
Dar cu oameni de zăpadă.

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulg de zăpadă

Ştii prima zăpadă,
Nu pare să cadă,
Iar ei îmi urează "Crăciun fericit!"

Mă plimb prin ogradă,
Sperînd c-o să cadă,
Nimic nu contează... sunt dezamăgit!

Şi gându-i o spadă,
Că nu o să cadă,
Un fulg de zăpadă,
Crăciunul să vadă
Un câmp înverzit!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

După legea Olguţei

Pensia va fi triplată,
Deci vor fi multe lovele,
Dar noi aflaţi azi în plată...
Vom fi oale şi ulcele!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floral de iarnă

Au înflorit pe ramuri fulgii,
Minuni de iarnă ni se-arată,
Pe dealuri se aleargă murgii,
Iar, noi privim natura toată.

Albastru-i cerul infinit,
Nori de zăpadă s-au ascuns,
Cărarea iernii din zenit
Ne mână azi, spre munte, sus.

Doar liniştea zăpezii cântă,
Pe timpul de pe portativ,
Iar, copilandrii iau la trântă,
Albă zăpadă... făr de motiv.

poezie de Liviu Reti (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar astăzi

Goi am pornit trosnind la cai din bici
La cai de vis dând lumilor ocol
Dar astăzi ne oprim timizi aici
Iar caii vor pleca trăgând în gol.

Te sperie ninsoare abundentă
Tovarăş fiecăruia din noi
Acum dau startul fii atentă
Fulgii vor şterge urmele crescute în noroi.

Vom respira adânc şi fără tihnă
Parfumul clipelor târzii ce dor
Ne respirăm unul pe altul fără odihnă
Ne vom privi prin prisma unui nor.

poezie de Ion V. Nica din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina ninsorilor de altădată

Erai înger de zăpadă
ori o flacără-ngheţată
din cer fulgii stau să cadă
să te nască-nc-o dată

Ca pe-o flacără-ngheţată
ochii mei te şlefuiesc
de lumina ta se-mbată
şi-apoi cântă nefiresc

Ochii mei te şlefuiesc
lacrimă gata să cadă
dintr-un ochi neomenesc
cade-un înger de zăpadă

Ca o flacără-nlăcrimată
ninsoarea mugur de fată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre anotimpuri

Sunt tot mai multi, azi, ghiocei la tâmple,
Zăpezile încep să se aştearnă.
Ce să aştept? Ce-o să se-ntâmple?
O să mă pierd sub fulgii ce-or să cearnă?

Mi se preschimbă primavara-n toamnă
Şi din frumoasa-ceea răsfăţată
Cât te aştept, eu mă transform din doamnă
Într-o bătrână, tristă, resemnată.

Din verile fierbinţi de-odinioară
Şi din apusurile-acelea sângerii,
Din serile când le priveam, fecioară,
Azi cerurile-s reci şi cenuşii.

Se încălzeşte, dar mi-e tot mai frig,
Şi tac visând, prin vise-s calatoare,
Şoptesc, în sinea mea te strig,
Prin anotimpurile mele trecătoare.

Iubeam şi eu zăpezile-n copilărie
Ninsoarea azi abia se mai întâmplă,
Dar iarna ce pe-afară e pustie
Îmi ninge mie, fulgi, la tâmplă.

Mă sperie că fulgii or să cadă
Necontenit, mereu, deasupra mea,
Şi-am să adorm înfrigurată în zăpadă
Şi n-ai să ştii şi nu m-oi căuta.

poezie de Florentina Mitrică (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o zi

e frig şi e iarnă
zăpada se aşterne global
la răspântii de drumuri
căutam un nou ideal

sărutul nostru real
a rămas rătăcit între fulgii de nea
fulgii se caţără iar
te aştept la poartă în zadar

rămăsesem acelaşi
un tragic bufon pe o scenă stricată
ce cântă din noapte în zori
ireal

obosit mă aşez
pe cioturi de timp
lumânarea nu arde
e frig şi în gând

azi sunt acel
ce mâine nu va mai fi
decât o cruce
atârnată de un tragic mormânt

e zăpadă în cer
se frâng sub paşi fulgii rămaşi
aştept să mai vin
dar pasul azi nu mai e pas

lipsesc cuvintele
din acel ultim răvaş
privesc către cer
spre tine păşesc

şi totuşi
mi-e greu să vorbesc
căutând zadarnic un eu
rătăcisem drumul mereu

te aşteptam în zadar
scriam versuri de suflet în altar
altarul era gol, eu visam
uitând să mai viu

atunci voi fugi
căutând fericirea din noi
voi fi acel ce nu va fi
aşternând nestemate prin cenuşă şi spini

la final n-am să ajung niciodată
mă strigi, mă alungi nefiresc
încerc să mai vin iar la poartă
uitând apoi de tine firesc

va mai fi o zi
mâine
de va fi
pentru acei ce încă aşteaptă o zi

vom uita a iubi
şi nimeni în urmă va fi
atunci la final noi vom şti
am fost în lumea asta neghioabă, odată copii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgii dalbelor egrete

Demiurgi din ceruri cearnă
Fulgi uşori de lerui-ler!
Sănii iuţi aleargă-n iarnă
Cu căluţi pictaţi pe cer.

Case-ascunse prin nămeţi
Fumegă doar fum de paie.
Pe la cârciumi oameni beţi
Ca o trestie-n vânt se-ndoaie.

Deşi drumul lor spre casă
Des se-nfundă, n-au regrete.
Demiurgi din ceruri varsă
Fulgii dalbelor egrete.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasuri de copii pe stradă

Fulgii firavi de zăpadă
Grăbiţi au început să cadă,
Iar aleea de copii e plină
Deja au început să vină
Veseli, roşii în obrăjori
De mână cu-ai lor fraţiori.
După ei o săniuţă trag
Bătrânii îi privesc cu drag
Şi ce gălăgie e pe stradă
Printre fluturi de zăpadă.

poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (18 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul meu

Convoaiele de cară, nici nu mai trec pe deal,
Vâlcenii ce duc mere le cară-n limuzine
La pieţele Craiovei prin satul meu natal,
Din care nu mai pleacă azi oameni spre uzine.

Din satul meu natal toţi tinerii plecară.
Poeţii săi cei mulţi s-au risipit ca norii;
La lilieci, pe rând şi cei bătrâni se cară,
Doar cerul e acelaşi... şi stelele şi sorii!

Spre sat, destul de des, îmi trimit gândul-
Acolo, copilăria mi-a rămas!
Şi am s-o caut, până-mi vine rândul
Să plec în moarte, din ultimul popas!

Şi-acela eu aş vrea să fie- satul -
În care am văzut lumina zilei,
În luna lui Gustar, când treieratul
Era în toi. Amin! Pun punct idilei.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa? Este drumul pe care îl parcurge fulgul de zăpadă din înaltul cerului până la mizerii abjecte.

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

N-ajungem niciodată vreunul dintre noi
la vreun altul dintre noi n-ajungem
cum nu ajunge al pădurii roi
la arborele singuratic, sânger.

Vom pune sănii, noi, ca şi Serghei
dar nu pe vreo zăpadă
ci doar pe ghiaţa lacrimilor în toi
ce stau să cadă.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsori îndrăgostite

Noaptea asta îmi dă foc
cu chibrituri de zăpadă
ce ninsori mai am în stoc
de ard toate or să cadă

Ce chibrituri de zăpadă
fulgii sar parcă-s scântei
ochii ce-au uitat să vadă
visează Doamne femei

Fulgii sar parcă-s scântei
ce ninsori mai am în stoc
numeri stele câte vrei
noaptea asta le-a dat foc

Cu chibrituri de zăpadă
aprind noaptea să te vadă

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 decembrie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hibernală...

Trei gutui stau în fereastră
Lângă muşcata din glastră
Şi privesc înspre gutui
Bântuiţi de fulgii şui...

Azi, n-au frunze, nici omidă-
Se-aşterne alba hlamidă-
Şi-i îmbracă-aşa frumos
Din creştet şi până jos!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinetică iarna / icter de zăpadă

Idolatrizez fulgii de zăpadă
lipitori întinse haotic
peste jacheta plină cu ochi
şi guri ce mestecă ochii
în permanenţă.

Jacheta îţi aparţine
la fel şi conul de praf
la care lucram seara
când dormeau lipitorile
iar fulgii erau şi ei
mai coloraţi ca niciodată
mai cocheţi decât zorii
mai frumoşi decât norii
mai aşchii decât o ţeapă.

Nomad să le fiu fulgilor stăpân
părintele intransigent
cum din metal se face oxigen
şi gura ta e oxigen şi larvă
şi apă şi nalbă şi rabdă
mestecând omlete dimineaţa.

Urăsc Soarele ca pe o bucată
spălăcită de tumoare
venită drept cadou
venită drept pretext
asemeni unui text
comprimat în 2 cuvinte
atrofiate.

Te fredonez până-mi crapă buzele
deşert de sunete desert
cu melci în gât
cum mergi eu cânt
scuzele.

Să iasă morţii din pământ
nimic n-opreşte al meu cânt
rostit în fulgii de zăpadă
rând pe rând când o să cadă.

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de iarnă

O ploaie măruntă, deasă
A-nceput de ieri să cadă,
Peste ogor şi peste casă,
Peste întreaga livadă.

Acum este ger cumplit.
Copacii sunt de sticlă.
Vântul turbat s-a pornit,
Din când în când, streaşina pică.

De pe pomi se rupe gheaţa,
Crengile cad la pământ,
Bradul îşi sfârşeşte viaţa,
Rămâne cu trunchiul frânt.

Nu-i chip ca să ieşi afară.
Pământul e ca oglinda.
Tot ce vezi te înfioară,
În casă scârţâie grinda.

O platoşă de scut e gheaţa
Care a cuprins tot hatul.
Pare să sfârşească viaţa.
S-a cufundat în tăcere satul.

Se-aude tunet. Nu de ploaie.
E zgomotul pe care-l face
Copacul care se-ndoaie,
Fiindcă vântul nu-i dă pace.

Cuprinşi de panica de-afară,
Noi stăm în casă la căldură.
Somnul începe să apară,
Mama spune: -Noapte bună!

În zorii zilei, somnoroşi,
La fereastră toţi sărim.
Din norii negri, pufoşi,
Pe pământ cad fulgii lin.

În scurt timp, toată ograda
Se-mbracă în alb veşmânt.
Iar noi înfruntând zăpada
Vom colinda pe Domnul Sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (18 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea Omului de Zăpadă

Când iar îngheaţă apa-n cadă,
Sătul fiind de-atâta ger,
Refă-mă, Doamne, din zăpadă
Să pot trăi în frigider.

epigramă de Vasile Tudorel Jipa din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatum

Recunosc...
am fost adus de o barză,
albă-n pene cu cioc roşu,
dar aşa cum spunea moşu'
noi,
când vom ajunge varză
cu nicio funcţie trează
vom fi duşi tot de o barză...
neagră-n clonţ şi-n peană neagră.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gând de iarnă

Când iernii or să-i meargă fulgii,
Va fi mai greu de cei ce n-au căciuli,
Să-i tângui pe slujbaşii la moguli,
Dar strânge, prudent, baierele pungii.

E plină lumea de mumii de gheaţă,
Jeratic numai din furnale poţi lua,
Atâta timp cât nu se vor privatiza,
Şi-o curge oţelul din vatra măreaţă.

Şi între noi, pustiuri de zăpadă,
La clopote sunt ţurţuri ori sunt limbi?
Caii la troică, tremurând, îi schimbi,
Iar Luna, bulgăre, aştepţi să cadă.

Şi-apoi să ningă tandru ca-n fraţii Petreuş
Să ne iubim bezmetic în scârţâit de uşi.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Adrian Păunescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetăţenească

Vine iarna şi-o să cadă
Alba cerului zăpadă.
Cine-o strânge? Că, din nouă,
Opt vecini se fac că plouă.

epigramă de Mihalache Dumitru din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!