Printre anotimpuri
Sunt tot mai multi, azi, ghiocei la tâmple,
Zăpezile încep să se aștearnă.
Ce să aștept? Ce-o să se-ntâmple?
O să mă pierd sub fulgii ce-or să cearnă?
Mi se preschimbă primavara-n toamnă
Și din frumoasa-ceea răsfățată
Cât te aștept, eu mă transform din doamnă
Într-o bătrână, tristă, resemnată.
Din verile fierbinți de-odinioară
Și din apusurile-acelea sângerii,
Din serile când le priveam, fecioară,
Azi cerurile-s reci și cenușii.
Se încălzește, dar mi-e tot mai frig,
Și tac visând, prin vise-s calatoare,
Șoptesc, în sinea mea te strig,
Prin anotimpurile mele trecătoare.
Iubeam și eu zăpezile-n copilărie
Ninsoarea azi abia se mai întâmplă,
Dar iarna ce pe-afară e pustie
Îmi ninge mie, fulgi, la tâmplă.
Mă sperie că fulgii or să cadă
Necontenit, mereu, deasupra mea,
Și-am să adorm înfrigurată în zăpadă
Și n-ai să știi și nu m-oi căuta.
poezie de Florentina Mitrică (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre ninsoare
- poezii despre anotimpuri
- poezii despre virginitate
- poezii despre vară
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre sperieturi
- poezii despre somn
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.