Așa grăit-a Eufratul
"Nebunilor,
le-a grăit Eufratul
morocănoșilor bătrâni:
Niciodată noaptea
nu a fost întuneric.
Cine-ar putea
de-ndrăgostiți să ascundă
genunea
roditoare de adâncuri,
de alte genuni născătoare?
De dincolo de Calea Lactee,
când noaptea-i privighetoare,
au nu vedeți
luceferii
cum unul din altul se-aprind
dorul luminii să-l beie?
Așa-i cânta îndrăgostitul din Sumer. 71
Urgisiților,
cine-ar putea
îndrăgostiților să fure
Orionul, Arcturus, Pleiadele?
Pentru ei înfloresc miriadele
început de minune.
Umpleți fluierele
cu cântec nou, până sus!
Numai noaptea, cerul
n-are ham de apus.
Auziți,
fii ai țărânii și-ai cenușilor,
numai noaptea cerul e liber
luceferii toți să și-i poarte,
neîntinați de apus,
neprihăniți întru spus.
Numai noaptea-și îmbracă
podoaba coroanei și haina,
și-mprumut de la Rigă inel.
De veți iubi,
Celui-Veșnic fi-veți la fel."
Astfel le-a grăit Eufratul,
dar nu înainte
să le desferice taina
necunoscută
colbului din vânturișca zării:
"Cântați din alăută,
toți tinerii Sumerului!
La noapte
voi purta cerului
toate însemnele din stele!
Apele mele
s-or dărui în sărut prima oară
apelor mării..."
poezie de Dumitru Ichim din Așa-i cânta îndrăgostitul din Sumer
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre noapte
- poezii despre apă
- poezii despre întuneric
- poezii despre început
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tinerețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
La început...
La început, pe când ființă nu era, nici neființă..."
(M. Eminescu, Scrisoarea I)
La început
n-a fost nici începutul,
nici altceva din care să înceapă,
nici vânt, nici lut, nici apă,
nici colț să-și ispitească bobul,
nici zvâcnetul din pântec.
De o ființă cu cel Veșnic
era doar umbra
propriului Său cântec,
plutind peste genună.
Și cântecul a fost Lumină
spre izvodirea lumii.
Alături, neivit pe strună,
precum năluca legănată după duh
din dorul peste ape.
Țesând abisul cu spata de aproape,
El ți-a creat Regină
oceanele înaltului văzduh.
Ca pulbăr
țâșneau și mai departe
miriadele,
furtuni de flăcări ca soarele-n apus,
dar nu ți-a spus nimic
de înflorirea vieții peste moarte.
Privești la noi,
la tot ce e cu umbră pământeană,
iar frigul veșnic
sub arcul din sprânceană,
dar când se face seară,
la capăt de Nippur, într-o livadă,
suntem doar amândoi.
Așa-i cânta îndrăgostitul din Sumer. 65
Lăuta-ncepe să străvadă
din cântecul de la-nceput de lumi,
strălimpezimi
prin care stelele ce-au ars
se nasc a doua oară
la frumusețea lor dintâi.
Ia-mă în brață
și-nvață
lăuta să-mi mângâi,
fără rețineri.
Fântâna ei cunoaște
inelul Lui de aur scăpărând pe undă,
taina profundă,
a unuia prin altul,
cum să rămânem tineri.
Tu crezi că fără noimă,
Cel-Veșnic la-nceput
luminile fântânii
atât de-adânc ascunsu-le-a în lut,
precum nespusu-n mângâierea mâinii?
"O, Sanherib, de-aseară,
doar numai gura ta a fost și fu.
La ce folos cum veșnicia începu,
când poți livada ei dintru-nceput
să o deschizi, tăcând, cu un sărut?"
poezie de Dumitru Ichim din Așa-i cânta îndrăgostitul din Sumer
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre sărut, poezii despre stele sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Același cântec vrea Ninlil, din nou
Același răsărit ni-l tremură Nibirul,
luceafărul iubirii,
dar tot mereu e altul,
așa cum peste unduirea eufrată
vedenia și-o tremur trandafirii,
în verde crud de cântec trist,
pe unde-naltul
se rotunjește-a basm cu-a fost odată.
De câte ori îmi ceri
același cântec să-l repet
că unda-i mereu nouă?
Se joacă ghimpul veșniciei
în bob mărunt de rouă,
învecinând safirul străinit în colier
cu-același "te iubesc",
cum dintru început de lumi
n-a fost nici zeu,
nici pământean, să te iubească
precum lăuta de țărână din Sumer.
Văzduhului,
tu ștrengărește,
îi torci din scama unui nor
povestea mea cu leul zburător,
ce pajurei aripile luă cu împrumut
din cer să te răpească.
Nici zeu n-a fost, nici pământean,
precum lăuta mea să te iubească,
dintru adâncuri de dumbrăvi
născute strunii.
Sprâncenele
și le-au zburat lăstunii,
vârful aripei lor scriind
întoarcerea aprilului pe cer,
iar genele,
miresme de santal ce-au înserat ușor
Așa-i cânta îndrăgostitul din Sumer. 69
deasupra mărilor,
două stihiri fior lângă fior.
Și iarăși strunii voi povesti cântând
de Eufrat, de lună plină și de fragă,
dar cât îmi ești de dragă,
lumina o s-o las,
văzduhurile tale să culeagă
cu primăvara poienindu-și lutul.
Și iar mă-ntreb, ca omul prost, așa,
când te alinți cu nu și nu,
ce-ai face tu,
cu toată veșnicia ta,
dacă-naintea ei nu ar fi fost
sărutul?
poezie de Dumitru Ichim din Așa-i cânta îndrăgostituldin Sumer
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri sau poezii despre timp
Îmbracă haina...
Îmbracă haina iubirii
Oricând, oriunde vei fi
Să-nvingi puterile firii,
Să poți spre Rai a sui.
Îmbracă haina blândeții
Plăcut să fii lui ISUS
Ca valul cel greu a tristeții
Să treacă de-aici spre apus.
Îmbracă haina candorii
Să vadă toți că ești bun
C-atunci din Țara splendorii
Vin frumuseți ce n-apun.
Îmbracă haina cea nouă
A sfântului har, revărsat
Să simți cum, din Slavă, o rouă
Din nou bucurie ți-a dat.
Îmbracă haina dreptății
C-așa-mpliniri vei primi
Să simți atmosfera Cetății
De-unde-ajutor va veni.
Îmbracă haina slujirii
Că-i mult de lucru pe-ogor
C-așa la altarul jertfirii
Vedea-vei pe-al tău Salvator.
Îmbracă o haină curată
Oriunde ai fi și oricând
Întreaga ființă să poată
Cânta Păstorului Blând.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (26 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sfinți, poezii despre salvare, poezii despre rouă, poezii despre religie sau poezii despre rai
Cerurile s-o grăit
Cerurile s-o grăit [bis]
Din apus la răsărit [bis]
Un prunc mic o izvodit
Și pă pământ o zânit
Din urât făcut frumos
Și curat din păcătos
Coborât-a cerul jos
Într-un cuvânt luminos
Și pe noi ne-o rădicat
De-a dreapta ne-o așăzat
Înc-o dată lăudat
Fie binecuvântat
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre laudă, poezii despre frumusețe, poezii despre cuvinte, poezii despre curățenie, poezii despre copilărie sau poezii despre bebeluși
Simt noaptea
Simt noaptea cum mă-ncolăcește
Și liniștea când mă pătrunde,
Chemarea ce mă-nebunește
Și mă așteaptă... nu știu unde.
Luna-i pe cer... mereu stingheră
Și stelele, încă, mă ceartă,
Ca-ntr-o iubire efemeră,
Când taina nopților... mă iartă.
Cerul e plin ca o-ntrebare,
De lacrimi reci și de lumină,
Când tu apari fermecătoare
Și-aduni, luceferi, din grădină.
Simt noaptea întinzând aripe,
Ca un sărut pe buze moi,
M-ascund în liniștea de clipe
Și-n taina șoaptelor... din noi.
Te-adun, apoi, din rătăcire,
Tăcut arzând și-ndurerat,
Alerg către nemărginire,
Poate de ea... voi fi iertat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre tăcere sau poezii despre ceartă
Hora Drăgaicelor
Noaptea Sânzienelor,
Între cer și pământ...
Iubite de Lună și vânt,
Plutesc peste plaiuri...
Alaiuri de zâne cântând.
Cunune-mpletesc...
... din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspăt culese...
Din roua de seară...
Cunune-mpletite.
Soarele și Luna... de-or purta cununa...
Fi-vor numai Una
Apoi..., în pădurea bătrână...
Zâne la fântână
Așează pe ape,
Iubiri arzătoare, din raze de floare.
În noaptea minunată...
Se-arată atunci... odată...
Din dragoste-ntrupat,
Stejarul fermecat...
Razele Lunii,
I-au despletit cununa,
Și zânele-i țeasă
Din lumina-aleasă.
La rădăcina lui te-aștept,
Zburător purtat de vise.
În miez de noapte un sărut,
Pe buze îți voi pune.
În brațe să mă ții...
În ochii-ți să mă pierd...
... până-n zori de zi...
Și zâne să ne cânte,
Pe aripi să ne poarte,
De mână să ne ținem,
Iubind în miez de noapte,
În noaptea fermecată.
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Drăgaica, poezii despre visare sau poezii despre stejari
Iubita mea
Luna-mi zâmbește din fereastră
Iar tu mă săruți pe obraji,
Pe ochii deschiși și plini de lumină
Suntem aproape unul de altul
Când cerul este albastru senin ca ochii plini de iubire,
Te contopesc cu brațele și cu sufletul meu
Care te strânge atât de tare
Iar tu nu plângi și nu refuzi
Din contră zâmbești și spui: "- Continuă!"
Iubita mea, în noaptea aceasta te sărut
Când greierii ne cântă o serenadă
Vei fii zeița mea frumoasă
Și dacă te naști a mia oară, doar a mea vei fi
Tu ești mireasa mea din prima zi în care te-am văzut
Și nu cred că altcineva ar putea să-ți ia locul cuvenit
Iubita mea, din prima zi în care te-am văzut
Ți-am sărutat obrajii și privirea ta m-a tulburat
Iubita mea, te-am iubit încât am scris o viață întreagă
Și numai ție m-am luptat să-ți cânt iubirea
Cărțile în care ți-am scris iubirea stau mărturie
Și încă mai pot trăi un ultim mod de contopire cu tine
Cu mine, cu noi toți, în nopțile cu lună plină
Iubita mea te strâng în fiecare noapte la pieptu-mi răvășit,
Eu devin fluture tău din noapte
Ce nu dorește să te lase până-n zori
Iubita mea, sărutul tău mă apasă
Vei fi a mea o noapte și vei trăi un ultim țel
Să știi că te iubesc
Chiar dacă nu îți spun de câte ori ai vrea.
Ești soarele și luna de pe cer
Când mie nu mai îmi trebuie nimic din tot cea fost cândva
Iubita mea, lanul de gâu este un nimic în intimitatea ta
Părul tău bălai îmi împrospătează aerul din jur
Ochii tăi mă-nvăluie, iar cerul este necuprins
Iubita mea să nu devii a altuia în noaptea asta!
Tu ești a mea și a mea vei rămânea
Te sărut cu fiecare șoaptă și te cuprind de trup
Te îndrep spre pământul din care m-am născut
Și apoi devin zborul spre necunoscut.
Iubita mea, în fiecare noapte voi tresări și voi visa
Privirea ta mă îndeamnă să cânt aievea cum tu ai vrea
Nu mai cred în vorbe și vreau să te strâng la piept în fiecare zi
Te sărut în noapte când tu dormi atât de fin și visător
Copii tăi și ai mei sunt liniștea din cer și pe pământ
Vor fi cel mai frumos cadou din noaptea fără de sfârșit
Iubita mea, tu ești un dar pe care nu mi l-am dorit
Te iubesc la nesfârșit...
Te iubesc cu porii pielii mele
Și mă îndrept spre tine adeseori
Iubita mea, ce tainice mistere!
Iubita mea, să nu devii a altuia!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre naștere
Când
Când toate drumurile se vor sfârși,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.
Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.
Când viața și moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.
Când ziua și noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toți cu daruri
Să prelungim timpul.
Când nimic nu va mai fi de făcut
Și va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu și se îneacă.
Voi o să râdeți și mă veți batjocori,
N-am timp muntele sfânt așteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veți mai fi,
Lumea se va înmulți ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri, poezii despre somn, poezii despre sfințenie sau poezii despre râs
Delir
unde te-ai dus
femeie sau duh
doar un cuvânt am spus
și totul a apus
nu a rămas nimic de spus
în soaptă m-am rugat
la cer, la stele
să asculte visele, dorurile mele
unde ai plecat când eu rosteam
o vorbă lină
o chemare
o șoaptă pură de iubire
valul te-a luat
și ai plecat, acolo sus
departe, la apus
să luminezi în noapte calea
îndrăgostiților ce vin
dar fără tine noaptea e pustie
și viața asta, nu e vie
acum doar țip
oftez în tăcere
lacrimi, durere
delir pustiu sau doar un chin
în mine plânge durerea unui om
ce a iubit odată, doar odată, o fată
ce viață, ce destin
să plâng din zori în noapte, zi de zi
să mor puțin câte puțin,
în fiecare zi
în așteptări ce nu mai vin...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre durere sau poezii despre moarte
Numai Noaptea
Numai noaptea vino, cand tacerea
Se loveste tainic de feresti,
Cand ma-nchid ursuz in incaperea
Unde stau si-astept sa te ivesti.
Ca un fur ce vrea sa-mi intre-n casa,
Dar s-a prins in curte, printre vreji,
Numai noaptea vino, cand se lasa
O perdea de plumb pe ochii treji.
Fluturand in urma ta esarfe
Negurile toate de pe lac,
Fa sa inceteze-aceste harfe
Care ziua-ntreaga nu mai tac!
Si la umbra lunii blestemata
Te apropie-ncet, prin pragu-nchis,
Ca sa fii si mai neasteptata
Decat ai fi fost, venind prin vis.
Nu-s frumoase zilele, nici calme,
Cat aceste nopti ce ma-mpietresc.
Daca vii, batand usor din palme,
Numai noaptea vino, cand primesc!
Numai noaptea, cand e luna plina
Si pe stanca neagra, langa-un trunchi,
Presimtindu-si pantecul, virgina,
Caprioare cad in genunchi,
Cand se umple cerul cu soapte
Pline de mister si prevestiri,
Numai noaptea vino, cand e noapte,
Si Sibiul tot, un cimitir.
Vino-ncet, ca ora ce-mi aduce
Sarutarea noptii pe obraz.
Locuiesc la ultima rascruce!
Cheia-i langa poarta pe zaplaz!
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusțanca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre plumb, poezii despre ore, poezii despre ochi sau poezii despre negru
Apus în doi
Nu voi putea vreodat' să pierd din amintire
Un chip ce are-n plete un nimb de nemurire,
Atât de dragă-i clipa, clipită și pierdută,
O umbra a unei zile doar de-al meu vis știută,
Nu voi putea vreodată, ca-n nopțile pustii,
Să uit o fericire ce nu-i a celor vii,
Nu voi putea să port a vieții mele plete
Fără să simt continuu imensele regrete,
Dorințele pierdute într-un noian apus
Ce-au alungat în beznă un jurământ răpus,
Pierdut, fugit în noaptea grea ce mi-a rămas
Să-mi bucure-n tăcere al fericirii pas,
Apus în doi, dar oare cine-ascunde raza lui?
Eu, tu sau poate chiar blestemul cerului
Ce-i aruncat asupra mea și condamnată sunt și simt,
Că nu voi mai iubi nicicând, nimic pe-acest pământ
Stingher
Și strâmt,
Și vreau să pier
Visând.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre păr sau poezii despre promisiuni
Să curgă pe apele plânse de stele
Visele au despărțit somnul de nemurire,
rup noaptea în bucăți ocolite de întuneric
și aștept să se crape de ziuă, lumina să-l descompună,
să curgă pe apele plânse de stele
Vreau ca prezentul să mă apropie de un viitor demiurgic,
să uit marile păcate ale trecutului,
diminețile să-mi poarte soarele pe umeri
și ziua să îmbrace mătasea divină
în care oamenii își vor dărui pacea unul altuia.
Dragostea îi va cuprinde pe toți
în subțirele vernisaj al feeriei nostalgice
până când în strat de platină luminos
iubirea ta se va sfârși la cumpăna singurătății.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut sau poezii despre singurătate
În taina nopții
Pe cărare, lângă codru,
Numai pasul meu s-aude...
Ploaia picură din frunze
Și din ramurile ude.
Norii-ntunecați îmbracă
Cerul nopții fără stele,
Luminoși mi-arată calea
Numai ochii dragii mele!
Du-mă, dorule, cu tine,
Toată jalea să mi-o-ngropi
Pân' la casa tăinuită,
Casa albă dintre plopi.
Dulce clipă a-ntâlnirii,
Mintea-ntreagă mi-o răpești!...
Dar nu-i nime-n prispă-afară,
Nici lumină la ferești!
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre frunze, poezii despre crengi sau poezii despre alb
Numai atunci când veți sorbi din râul tăcerii, veți începe cu adevarat să cântați. Și numai când veți fi atins vârful muntelui, veți începe cu adevărat să urcați. Și numai când pămantul vă va cere ce-i trupesc în voi, veți dansa cu adevărat.
citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre tăcere
- citate de Khalil Gibran despre tăcere
- citate despre râuri
- citate despre muzică
- citate de Khalil Gibran despre muzică
- citate despre munți
- citate de Khalil Gibran despre munți
- citate despre dans
- citate despre adevăr
- citate de Khalil Gibran despre adevăr
Curge cu șampanie
Întâlnesc eu gândul tău mereu
Noaptea printre multele soapte
Voal de mătase este corpul meu
Desfășoară te iubire din noapte
Luceferii aprind lumină între noi
Chipuri țesute pe moale cearceaf
Descantece si jocuri iubire în doi
Se aude muzica cântată de taraf
Dezlănțuire in noaptea cea polară
Stele de gheață fierb rosul din jar
Geamuri cu sticla azurie si clară
Sunet scos din inima unui cobzar
Curge cu sampanie in pahar mare
Îmbrătisarea dintre un om cu om
Linistea ne stinge in ochi felinare
Cerul se învârte ne trimite la somn
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șampanie, poezii despre sunet sau poezii despre jocuri
Din noaptea...
Din noaptea vecinicei uitări
În care toate curg,
A vieții noastre dezmierdări
Și raze din amurg,
De unde nu mai străbătu
Nimic din ce-au apus -
Aș vrea odată-n viață tu
Să te înalți în sus.
Și dacă ochii ce-am iubit
N-or fi de raze plini,
Tu mă privește liniștit
Cu stinsele lumini.
Și dacă glasul adorat
N-o spune un cuvânt,
Tot înțeleg că m-ai chemat
Dincolo de mormânt.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Vezi mai multe citate de Mihai Eminescu despre viață, poezii despre înălțime, citate de Mihai Eminescu despre înălțime, citate de Mihai Eminescu despre ochi, citate de Mihai Eminescu despre noapte, citate de Mihai Eminescu despre lumină, citate de Mihai Eminescu despre iubire sau citate de Mihai Eminescu despre cuvinte
Dacă privim cerul noaptea
Prima stea care răsare
e Luceafărul de seară.
După el încet apare
Calea Lactee, brățară.
Lângă ea, Steaua Polară
strălucește cel mai tare.
Ea arată-n nopți de vară
calea celor două care.
Pe bolta cerului senin,
Cloșca, puii și-i veghează.
Pe gemeni dacă-i privim,
fete frumoase visează.
Peste toate, luna-i doamnă.
Regină e seară de seară.
Tot regină e și-n toamnă
când este mai frig afară.
Iar când noaptea-i pe sfârșite,
un alt luceafăr apare.
Cu el zorile-s grăbite,
bolta se umple de soare.
poezie de Dumitru Delcă (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre seară, poezii despre monarhie sau poezii despre fete frumoase
Pentru ca noaptea...
Când nopțile
nu au contur
te strig
Aș vrea să fiu
primul fulg de zăpadă
topindu-se timid
și emoționat
pe buzele tale
Când fluturii orbi,
în cădere liberă,
se lovesc de asfalt
Aș putea fi
cu o eternitate
mai aproape de tine.
Pentru că noaptea
noaptea umbrele mele
pot să danseze,
Și numai noaptea
ploile de meteori
îmi luminează drumul
poezie de Felicia Mariana Oprea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre stele căzătoare, poezii despre libertate sau poezii despre fluturi
Numai una
Lasă-mi numai una
Din nopțile toate
Amiroase luna
A singurătate
Ci dacă mă văd
Admirând stingher
Ca la un prăpăd
Cum plouă din cer,
Auru-n șuvițe
Pentru plete lucii
Prin livezi și vițe
Cântă iarăși cucii;
Și tu poți să mergi
În altă galaxie
cu oglinzi. Să ștergi
(Ce profilaxie!),
Rănile ca semne
Ce-au să ni se-ntâmple
Morții noastre demn e,
Să ne bată-n tâmple.
Și-ai să-mi trimiți vești
Eu le voi percepe
Când bat în ferești
Luceferii de pe,
boltă. Și-am să spun
oamenilor: - Vai,
Mai bine nebun
Mă nășteam și-ncai
Le strigam amare
Vorbele spășit
Tragică eroare
Mitul s-a sfârșit!
Ori așa, întruna
Nopțile, cu toate
Că le știe luna
Îmi sunt numărate.
Una numai lipsă
Aș putea să-ndur
Și dacă nu-i chip să
O obțin, o fur!
Dă-mi din nopți atâta:
Una care-ți cer
Rugăminți, a câta
Ultima, Prier
Mi-o va da. Și darul
Cade-mi rău. Sau nu-mi,
Ca din calendarul
Unei alte lumi.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie sau poezii despre nebunie
După ce odinioară, în multe rânduri și în multe feluri, Dumnezeu a grăit părinților noștri prin profeți, în zilele acestea din urmă ne-a grăit nouă prin Fiul pe Care L-a pus Moștenitor a toate, prin Care și veacurile le-a făcut.
Sfântul Pavel în Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, 1:1-2
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre zile, citate despre religie, citate de Sfântul Pavel despre religie, citate despre moștenire, citate despre Dumnezeu sau citate de Sfântul Pavel despre Dumnezeu