Feerie
Luna subțire varsă un fraged licăr sacru,
O-ntreagă fustă dintr-un țesut de-arginturi fin,
Pe fundament de marmuri unde apare lin
Umbra purtând o trenă de perle-n voal de nacru.
Pe mătăsoase lebezi ce-ating de-un stuf opac
Carena lor de pană aproape luminoasă,
Ea desfrunzește-o roză de nea funinginoasă
Ale cărei petale scriu cercuri largi pe lac...
E vie?... Ce deșerturi de stinsă voluptate
În care apa-n lame abia zvâcnind mai bate,
Uzând secretul prag din ecouri de cristal...
Carnația confuză de roze moi deodată
Se-nfioară, când un strigăt de diamant fatal
Crapă cu-un fir de ziuă marea poveste toată.
sonet de Paul Valery din Album de versuri vechi (1920), traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trandafiri
- poezii despre roz
- poezii despre timp
- poezii despre senzualitate
- poezii despre secrete
- poezii despre lumină
- poezii despre fuste
- poezii despre diamante
- poezii despre deșert
Citate similare
Dimineața prin crăpături
Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre șoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu școlari îmbătrâniți
crapă de ziuă pasărea care și-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
și se vede noaptea cum curge...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre trenuri
- poezii despre sărut
- poezii despre somn
- poezii despre păsări
- poezii despre parcuri
- poezii despre nuntă
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Valery, Paul
- Paul Valery. Singurul poet făcut care scrie poezii mai bune decât un poet născut. Cum vine asta? A se cerceta cazul. Căci este vorba nu de-un principiu, ci de-un caz.
definiție celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre poezie, citate de Lucian Blaga despre poezie, citate despre principii, citate despre naștere, citate de Lucian Blaga despre naștere sau citate despre cercetare
Scantei de lumina
Scantei de lumina genelor pun
Si-n voal de dragoste-mi adun
Iubirea ca un dor de stea
Zeita mea.
Din umbra gandului cazut
Petale de cristal pierdut
Iubirea ca un bob de nea
Zeita mea.
poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Maia Dulcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dor
Poveste
Era ea,
sub clar de lună;
plângea,
iar el
îi aspira lacrimile.
Smulse o pană din aripa lui
și îi cusu rănile sufletului
cu fir alb de fericire.
Deodată chipul ei
fu brăzdat
de lumina caldă
din privirea lui.
Luna întinde o mână,
îi apucă cu două degete
și îi ridică în slava Cerului.
De atunci
luna
îi poartă pe umeri.
poezie de Iulia Pascaru
Adăugat de Iulia Pascaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre fericire, poezii despre degete, poezii despre aripi sau poezii despre alb
Marea artă este aceea ale cărei imitații sunt legitime, suportabile, și care nu este distrusă și nici depreciată, de ele; și nici ele de ea.
Paul Valery în Ca atare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre artă sau citate de Paul Valery despre artă
Scoicile m-au ajutat
Spuma din mare acum am adunat
Scoicile m-au ajutat cu sideful lor
Nopțile le-am albit, nu am dormit
Firul de stele țesut din lumina lor
Voal subțire; Spuma am crosetat
L-am tivit, adăugându-i pe poale
Iubirile din nopțile de dor însetat,
Trimit gândul la tine pe înserare
De ajunge un voal la tine, pe înserat
Un vânt, un gând cu lacrimi o privire
Pe el scrise tot ce inima mi-a dictat
Citeste-l, tu ești dragoste, tu ești iubire
Și noaptea se transforma-n zi de vară
Se aude un strigăt repetat din mare
Se-mbrățișează norii ca prima oară
Trimit spre cer acum o dulce sărutare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre gânduri, poezii despre vânt sau poezii despre stele
Scăldătoarea unei cucoane românce
Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă,
Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal;
Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină,
Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal;
Și o fecioară franceză învelește cu sfială
Trupul ei cel ca zăpada în prosop cusut cu fir,
Și o româncă fecioară picioarele ei le spală
Cu lapte în vas de marmur numită de greci porfir;
Apoi tinere neveste în limpede scăldătoare,
Presurând frunze de roză, varsă și spirturi de flori,
În care intrând cucoana se scaldă cu desfătare,
Și privind a sale grații se zâmbește uneori...
Apoi din feredeu iese sprijinită de curtence,
În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri;
Și jupâneasa bătrână începe trupul să-i frece
Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri.
Iar ca razele luminei să nu-i facă supărare,
Fetele slobod perdele de un atlas argintiu,
Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare,
Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit...
poezie celebră de Alfred de Vigny (1834), traducere de Constantin Stamati
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre România, poezii despre Grecia, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre virginitate, poezii despre tinerețe sau poezii despre supărare
Suie Clipa în miraj
Te iubesc și iar mă-ndrept,
unde inima-mi șoptește.
Mângâi fluturii din piept;
viața, încă mă trezește!
Luna mi-este credincioasă,
haruri îți încondeiez,
Când pe bolta mea duioasă,
gând cu gând încă visez.
Desfac stele, norii plasă,
șevaletul... Și pictez.
Chipul tău, undă curată,
'n care pescăruși plutesc,
Taină-a perlei prelucrată,
în canatu-mi sufletesc,
Mă seduce și mă cheamă
să-ți fac țărmul cât mai lin;
Umerilor, mi-ești năframă;
gleznelor - nisipul fin.
Și întreaga dioramă-mi dă, emoții! De preaplin.
Te iubesc! Doar ție-ți scriu
când mă simt ca o vioară
Sunet fac din focul viu,
de cu zori și până-n seară.
Tulbur norii cu oftatul,
de la nord mai către sud,
Curcubeul mi-este psaltul,
când în arc de cer te-aud.
Dau la schimb întreg Înaltul,
doar s-ating, sufletu-ți nud.
Pe-nspumatele maree,
oscilând și gravitând,
Cum te-aș scrie epopee
zile, nopți și ani la rând!
Vin pe franjuri de zefir,
vin cu fluturii de-a valma,
Aripile când răsfir,
valuri scrie-mi! Să-mi dau seama.
Țese-mi marea, fir cu fir,
limpezind cu dor marama!
Te iubesc ca pe-un poem
lin, marin și plin de soare
Cât din doi unul suntem
val în vers, din vers culoare.
Îmi simt sufletul maree,
suie Clipa în miraj,
Și-n culori de azalee,
toată ți-aș rămâne gaj.
Neștirbind Calea Lactee,
scriu cu fluturii'n, sevraj.
Luna-mi este confidentă,
haruri când încondeiez,
Și în starea mea patentă,
vin cu marea. S-o semnezi!
(17.05.2017)
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre vioară, poezii despre viață, poezii despre versuri sau poezii despre sunet
Crăiasa din povești
Neguri albe, strălucite
Naște luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în șezătoare
De păinjen tort să rumpă,
Și anină-n haina nopții
Boabe mari de piatră scumpă.
Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mișcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,
Dându-și trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roșii
Peste unda fermecată.
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;
Ca să iasă chipu-n față,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiți sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei Vineri.
Ea se uită... Păru-i galben,
Fața ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaștri
Toate basmele s-adună.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sfinți, poezii despre roșu, poezii despre ochi albaștri, poezii despre ochi sau poezii despre nori
Marea roșie când se desparte
hai murgule stoarce sub copite tihna acestei lungi nămieze
du-mă la penumbra părului dragei mele drage
ce-adună pripasul clipelor cu genele-i frumos mirositoare
și le coboară apoi în zâmbetul întâmpinării
ea învârte pe deget un glob de cristal
hai murgule nu mă lăsa în faptul serii
poartă-mă lin și mereu iar de-ar fi
să se sfârșească iarba
cu pământul de sub ea să nu-ți pese
ea învârte pe deget un glob de cristal
hei murgule părăsiți suntem de salcâmi
ne mai umblă doar umbra lor prin artere
nu te opri chiar de-om ajunge la mal
zâmbetul ei este marea roșie când se desparte
ea învârte pe deget un glob de cristal
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre Pământ
Poteca dintre stuf și cer
Doar cerul mai aleargă, cu noi, ca o glisadă,
Poteca se deschide prin volbura de ape,
De-o parte și de alta, stau sălcii să ne-adape
Tăcerile danube pe-un plaur de baladă.
În ''x'' siajul scrie, pe luciul apei versuri
Și stropii din adâncuri mai plâng și râd pe gene,
Deltaice suspine din vremi siluriene
Învie-n cord lumina din alte universuri.
Ce tainică splendoare ne intră pe sub piele!
Ca o mimoză roză, retina se-nfioară,
Când nuferi evadează în straie de fecioară,
Dintr-un infern de smoală, de muribunde stele.
O lacrimă mai pică, din când în când, pe valuri,
Flămânde anafoare o-nghit ca pe-un deliciu,
E-o stare de beție, ca un divin supliciu,
Unde doar muza-și ține astrale recitaluri.
E-aproape o-nviere, din viața ca o moarte,
Când, doar poeți valsează, ca lebede pe ape.
Cu îngerii pe umeri, ni-e raiul mai aproape
Și de Parnas și-Apolo, nimic nu ne desparte.
Alunecăm ca gândul pe-oglinda dunăreană,
Sorbind din poezie, ca din licoare sfântă,
Când Mihaela Borzea, în versuri, ne-nveșmântă
Și ne înaripează, ca o nepământeană...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre apă, poezii despre îngeri sau poezii despre vals
E iarnă... atât de târziu
Petale de crini, lin mângâindu-ne visul
Ne poartă spre transcendent,
Umbre moi, să vizităm paradisul.
Cerul se desface... Petale
De albe magnolii răsar...
Răsar și purifică zorii
De gri, de tăceri, de amar.
Pe pleoapele arămii ning castanii...
Deodată în noi s-a-nnoptat,
La tâmple de gheață ning anii
-N acest anotimp înghețat.
Se scutură-n noapte salcâmii -
Firave păsări de vis,
Ne mor repetat toți bătrânii -
Așa le e scris!
Cad roze pe-altarul iubirii -
Mireasă gătită și pură,
Cad flori de cireș, sfinte stele,
Peste această planetă imună.
Se nasc gladiole, mărgăritare,
Din grote adânci,
Se nasc margarete... De dorul luminii, din stânci.
Altar de miraje deodată -
Răsar chiparoase în noi
Și cerul e-atât de aproape!
Albi îngeri, pornim amândoi
Pe albele trepte de gheață
Atât de recent concepute
Și lacrima-ngheață pe față -
Emoții crescânde.
Cleștar în decor sidefiu...
E-atâta lumină deodată!
E iarnă... atât de târziu!
E iarna în noi îngropată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre tăcere sau poezii despre tuberoze
E iarnă... atât de târziu
Petale de crini, lin mângâindu-ne visul
Ne poartă spre transcendent,
Umbre moi, să vizităm paradisul.
Cerul se desface... Petale
De albe magnolii răsar...
Răsar și purifică zorii
De gri, de tăceri, de amar.
Pe pleoapele arămii ning castanii...
Deodată în noi s-a-nnoptat,
La tâmple de gheață ning anii
-N acest anotimp înghețat.
Se scutură-n noapte salcâmii
Firave păsări de vis,
Ne mor repetat toți bătrânii
Așa le e scris!
Cad roze pe-altarul iubirii
Mireasă gătită și pură,
Cad flori de cireș, sfinte stele,
Peste această planetă imună.
Se nasc gladiole, mărgăritare,
Din grote adânci,
Se nasc margarete... De dorul luminii, din stânci.
Altar de miraje deodată
Răsar chiparoase în noi
Și cerul e-atât de aproape!
Albi îngeri, pornim amândoi
Pe albele trepte de gheață
Atât de recent concepute
Și lacrima-ngheață pe față
Emoții crescânde.
Cleștar în decor sidefiu...
E-atâta lumină deodată!
E iarnă... atât de târziu!
E iarna în noi îngropată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
E toamnă. Marea bate-n țărmul ud
Și furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
și cerul e mânjit cu nori de zgură.
Sunt multe ceasuri și e încă ziuă
pe nisipul țărmului pustiu
Și rece suflă vântul și-n târziu
și marea neagră bate apa-n piuă.
poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre nisip, poezii despre negru, poezii despre furie, poezii despre ceas sau poezii despre Marea Neagră
Luna la Mamaia
în ziua aia
când cu eclipsa
s-a arătat la țărmul bulgar
la balcic
unde înotam cu ceafa în zadar
între munte și mare
chiar ea: luna, luna la mamaia!
și avea
fața dată cu roșu de sânge subțire
și stătea
lipită de cer ca un plasture-amăgire
și credea
că n-o vede nimeni cum tremură-n umbra
pământului
cândva românesc
de aproape
și de
bolnav din iubire
-n iubire
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre munți, poezii despre eclipsă, poezii despre boală sau poezii despre Bulgaria
Singur
Potop, cad stele albe de cristal
Și ninge-n noaptea plină de păcate;
La vatră-n para ce abia mai bate,
Azi, a murit chiar visul meu final.
Și ninge-n miezul nopții glacial...
Și tu iar tremuri, suflet singuratic,
Pe vatră-n para slabă, în jăratec, -
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre sfârșit sau poezii despre prezent
Emoție roză
Sunt tristă acum...
asemeni frunzei toamna
când se avântă într-o cădere liberă,
circulară,
dansând în cântec ruginiu
spre nu știu unde...
cu gânduri ude
de lacrima cerului.
Dar...
cade
pe umeri calzi
și îmbătată de vis
se topește într-o emoție roză
de măr înflorit;
alunecă
lin,
suav
cu ochi de rouă
în priviri umbroase,
calde
pline de dor
spre pata roșie
unde,
în foc tainic și sacru
se face floare
luând culoare
din sfera ochilor a umerilor calzi.
poezie de Maria Nicolae
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre tristețe, poezii despre rouă sau poezii despre muzică
Luna iese dintre codri
Luna iese dintre codri.
Noaptea toată stă s-o vadă.
Zugrăvește umbre negre
Pe lințolii de zăpadă.
Și mereu ea le lungește
Și suind în cer le mută,
Parcă fața-i cuvioasă
E cu ceară învăscută.
Ce gândește? numai norii
Lin se-mbină, se dezbină
Ca fâșii de gaz albastru,
Ca și aburi cu lumină.
Lin pin iarbă scotocește
Apa-n prund și-n pietricele.
Florile surâd în taină,
Oare ce-or surâde ele?
Și-s cu neguri îmbrăcate
Lac, dumbravă și pădure.
Stele palid tremurânde
Ard pin negurile sure.
Lumea-n rouă e scăldată,
Lucioli pe lacuri zboară.
Luna umbrei, umbra lunei
Se amestec, se-nfășoară.
Lunecând pe ceruri, norii
Negri-acopăr tot seninul.
Se sting una după alta
Și icoana și suspinul.
Înfășat în întuneric,
Eu nu văd, nu aud șoapte.
Ah, mă simt atât de singur!
Este noapte, noapte, noapte.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre întuneric sau poezii despre zbor
Doamna cu gust de gutuie
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.
Bea busuioacă din cercuri dințate.
Pere prin iarbă încearcă să coacă.
Valuri de ceață ne latră în fereastră,
Luna, doarme întinsă pe piatră.
Noaptea se tescuie până la ziuă
Cu fructe căzute din sâni de statuie.
Legată i cu spice sub bolta de vie.
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Haide doamnă, începe ți concertul,
Frământă mi pe buze versuri și must.
Râde cu mine, urmează ți ursita,
Aici, în mine, trăiește, Nichita!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre sâni, poezii despre struguri sau poezii despre sculptură
* * *
Încă mai ninge fraged
cu straturi de lumină
iar cerul nu se-ndură
s-oprească funii
să nu ne însușească
îngerii
încă mai ninge fraged
subțire și în dungă
iarna poartă-n aluzii
născut abia un ied.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre naștere