
Al lunii
al lunii,
ars deasupra fântânii,
candelă de nuntă trandafirilor,
până împrejurul satului
devine aură de polen,
cât respiră turla
prin clopotele ierbii,
unde gleznele fecioarei
și buzele unicornului--
în fiecare zi
banchetul nopții,
în fiecare noapte
ziua rugului tău
înghețat!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Sub dealul Lunii
Sub dealul lunii, în căsuța veche,
Mai poți simți ce inima ta simte?
Mai ai și tu pe undeva pereche?
Întreb, așa, ca omul fără minte.
Căci mă înfăș cu patimile stelei,
Până orbesc de tot sub chipul lunii;
Mai lăcrimez cu lacrimile mele,
E râsul meu pe buzele genunii.
Când trunchiul trupului e vâlvătaie
Pe răsuflarea sângelui pustie,
Încă mai simți că-ntreaga lume-a ta e,
Iar dragostea mai poate să invie!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o candelă
uneori mă aprind și ard
ca o candelă
luminez fiecare colț
fără teamă
intru peste tot
o parte din mine
se cațără pe ziduri
până dincolo de orizonturi
cealaltă parte
e o clepsidră prin care
mă scurg în culori
pentru toate anotimpurile
care încep din mine
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin de înger
Cum trece iarna fulgerând prin sânge,
Cum arde sângele prin fulgerul trecut!
Tu ești mereu sfârșit și început,
Doamne, pe fiecare cineva îl plânge!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopote!
Bat clopotele nopții
Se aud zarurile vieții
Și jocul la ruletă.
O dansatoare dansează la bară
Dansul câștigului și speranței,
Viața aleargă-n noapte
După liniștea somnului,
Se strecoară pe gaura cheii
Suflând picătura vieții în ea.
Zăngănesc lacătele
A închis și deschis,
Poarta nopții sau a vieții.
Bat clopotele, se aud ceasurile
Bimbangul sosește
Și orologiul ne trezește.
Când Bimbangul nopții sosește
"Sunt aici trimis de Dumnezeu
Să mai curăț lumea
Ca să fie mai bună,
Să stea pe o rază de vise."
Bat clopotele în noapte
Și orologiul sună.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din vremea cu virusul
Până la tine la poartă
M-a târât zburătoarea,
Până la ușa ta dâra trupului meu
Revărsare!
Până acolo unde te alintă
Așternutul iubirii,
Până la ale tale picioare,
Și gingașe,
Am fost smucit de irimă
Prin colburile zădărniciei!
Și nu pot eu în genunchi să mă ridic
Și nu pot pe coate
Să te implor
Să mă privești
Pe mine!
Până în dormitorul tău
Eșarfa mă ține captiv --
Moartea mea ucisă a fost
Care s-a intors.
Acasa!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și amândoi dansăm în noapte
Credeam că vom atinge cerul în visul meu
Și voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credințe și voi lumina atâtea minți
De fiecare dată când te vei hotărî să mă atingi
Nu uita că sunt atât de ușoară ca un fulg de nea
Și mă pot pierde printre degete
Și printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopții am să vin cu fiecare fulg
Să-ți sărut obrazul și să te ating pe umerii puternici
Ești lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi ești cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Și amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne și lumina peste pleoape.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Matinal rebel
Doamne!
Întrucât
Această ogradă,
Unde fiecare umbră
E trupul aducerilor aminte,
Șiroiește pe hohotele
Trandafirului!
Genunchii și tălpile și palmele
Zidesc scripturile
Unicului grai!
E vocea ultimei zile
Care refuză
Amurgul!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoretic totul e OK
Practic răsăritul soarelui
în fiecare dimineață
Practici amurgul lunii
în fiecare noapte
Practic veșnicia
în fiecare clipă
Practici clipa
în fiecare veșnicie
Eu te practic
tu mă practici
Între noi
poezia
se întinde
tot
mai
aproape
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o noapte străină
Mă părăsește trist câte o noapte străină
și rămân tot mai sărac în dragoste înfocată,
aici în dorul atingerii zac printre obiecte
ca într-un câmp desțelenit de cuvinte
în care semințele așteaptă să iasă la lumină
și strălucesc pe malurile verzi ale cerului
unde norocul a rodit în fiecare an.
Acum, că ai furat startul în spațiile tăcerii
unde trecutul și-a lăsat amprentele
pe buzele serii unde cântecul îmbrățișează
coloanele sonore ale visului îndrăzneț,
privesc cum iubirea se lasă furată
de marile suflete ce respiră adâncul bogat
și mă întreb cu ce gând voi pătrunde
pe sub poarta sărutului de piatră
mereu tânăr și în amurg.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi ajunge urletul de lup și nici pușca încărcată
renunț
mai bine pulbere de polen
se auresc mâinile noastre
ochii
și buzele
care nu mai rostesc decât o tăcere
înaltă
până când clopotele își scutură limbile
în aerul plin de licurici
dragostea e călătoare prin psalm
Dumnezeu ne ține de mână
noi întoarcem privirea rușinați
se plătește neîncrederea
cu un sărut
fruntea noastră plină de lumină
poezie de Ana Sofian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

DOINĂ DE PE CEGLĂU
Frunză verde măr bălan,
Ehei, TEO LAUREAN,
Cum erai acu' mai an,
Înger, demon diafan!
Cum erai acum treizeci
Prin crâșme și prin bodegi,
Prin birturi și restaurante?
Umblai țanțoș ca un fante
Cu iubite și amante,
Cu fecioare și muieri
Lume, parcă fost-ai ieri!
Da-s șaizeci de primăveri,
Sună roadele prin meri
Ce mai ai tu să oferi?!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbra ierbii
În noaptea aceasta,
sub miezul fierbinte al lunii,
voi îngropa toate amintirile
și-mi voi învăța inima
să se odihnească puțin.
I-o fi îndeajuns...
Pustnică în calea furtunii,
mai aud sunetele stranii
zidite de cuvinte spuse și nespuse,
dar ecourile lor nu mă mai ating.
Înlăuntrul așteptării
arde candela smereniei,
iar ziua
risipesc rugă trandafirilor,
stingându-mă în lumina modelată de suflet.
Întrebările nu mai vor răspunsuri,
îndoielile se risipesc,
iar roua lacrimii
spală trupul timpului.
Îmi sorb clipele picătură cu picătură
și promit să iubesc mai târziu,
limpezită de gânduri
și cumințită de dorințe,
în umbra ierbii.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Coșmar 3
La cumpăna fântânii iubita văzu că nu are veșminte.
Se apropie râzând și unghiurile adormiră într-un sărut prelung.
Dar furia poposise deja la porțile cerului.
Fulgerul alb sfâșie afumata piele de bivol și iubita căzu în țărână.
A întuneric. Știu că e timpul să mă prefac în candelă
dar mă tem să nu ard până la capăt.
Noroc că noaptea a uitat în ciutură o poală de stele.
Ridic trupul căzut și-l așez în jgheabul fântânii.
Presar și cenușă deasupra, să nu răcească.
Urlă vântul peste câmpie. Luna tremură.
Și iubita sforăie în sicriu.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Orizont" din Petroșani (1972)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansăm
Dansăm. Numai privindu-ne dansăm
Și-adesea fără să clipim.
Împrejurul nostru nici țipenie nu-i, și nici muzică!
Dansăm ca și cum zborul păsărilor
Se dezbracă de gravitație!
Dansăm ca doi atomi care se aleargă
În măruntaiele aceleiași substanțe.
Dansăm ca niște pixeli!
Dansăm ca niște bezmetici!
Și cu cât ritmul devine mai alert
Cu atât priza dintre noi devine mai solidă!
Nu e nimic forțat în mișcările noastre
Nici o ezitare, nici o smucire.
Dansăm ca și cum vântul
Unduiește lanul de grâu în luna lui Cuptor
Sub noi pământul fierbe
Deși nu îl atingem niciodată pâmântul cu tălpile!
Dansăm ca și cum ne-am confesa prin dans
Pupila lunii se mărește de fiecare dată când ne întrezărește
Sângele meu se ridică în picioare
Mijlocul tău devine un mijloc de transport către Țara de
Nicăieri...
Tu nici măcar nu știi că dansăm!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan

Comentează! | Votează! | Copiază!
În vraja lunii
simt mâna Lunii pe obrazul meu
este regina nopții grațioasă albă
simt mângâierea ei mereu mereu
mătăsoasă ca spuma din halbă.
pe trena pictată cu flori de nalbă
strălucesc stele ca niște diamante
supremă făptură din a cerului salbă
spulberă în noapte vise alarmante.
mă închin la Lună cu gândul slăvesc
veghea ei sacră cu putere divină
ape și păduri cu ea se liniștesc
în fiecare noapte o aștept să vină.
cu daruri cerești cu vise supreme
cu iubiri care triumfă dincolo de vreme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărăgan 41
Pe buzele câmpiei
Întinerind chipul
Departe de casă
Cu ceriul altor fluturi--
Ploaia curcubeului peste
Foametea fără sațiu--
Sparte sunt zăvoarele irimii!
Prin timp fulgerat
Amintirile gâlgâie
În căușul lacrimei
La Casa Pâinii!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare noapte luna se aprinde candelă la mormântul vieții ce a pierit de pe cuprinsul ei.
aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sângele nopții
Palmele noastre albastre
sunt pătate, cu sângele nopții
ne trădează
că am fost odată acolo
unde visele înălțau
câte un zmeu de hârtie
pentru fiecare dorință
unde
cu eșarfe de ceață
am legat copacii la ochi
să ne căutăm
în verdele beznei...
Nu fugi
oricum urmele pașilor
o să-ți înflorească în urmă.
oprește-te
câte o clipă, prin fiecare alee.
Eu închid ochii
în privirile trecătorilor
ocolesc aburii tulburi
cei în care
încă levitează cafeaua cu sare
te-ar putea indica eronat
undeva
unde mă pot rătăci
ca într-un labirint de presupuneri...
poezie de Ovidiu Sinov (august 2012)
Adăugat de Ovidiu Sinov

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iert
Cu fiecare piesă scrisă de tine și cântată aici,
Mă las pierdută în ochii tăi
"Ai să mă ierți în fiecare noapte
Și am să te mint în fiecare zi".
Am să te iert ibovnică,
Prin arme de foc planeta moare,
Te iubesc, dincolo de vis...
Am să te cuprind cu fiecare zbor
Sub adierea dragostei duse la extrem.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumusețe lichidă...
mă trezesc cu același gând
pe partea dinspre răsărit
doar timpul sare
din noapte în zi
și-n spațiul acela
doar eu
o viață reconstituită
din carne și os
ca o mărturisire a frumuseții
de mai târziu
simt căldura sângelui
cum urcă prin trup
fiecare prelingere devine
o respirație pentru
un alt răsărit...
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!