DOINĂ DE PE CEGLĂU
Frunză verde măr bălan,
Ehei, TEO LAUREAN,
Cum erai acu' mai an,
Înger, demon diafan!
Cum erai acum treizeci
Prin crâșme și prin bodegi,
Prin birturi și restaurante?
Umblai țanțoș ca un fante
Cu iubite și amante,
Cu fecioare și muieri
Lume, parcă fost-ai ieri!
Da-s șaizeci de primăveri,
Sună roadele prin meri
Ce mai ai tu să oferi?!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Învârtită ie-n brâu
Prin oglinzile de ieri
Văd fecioare și muieri,
Peste Mureșul de az'
Trec femeile-n extaz!
Vin din toate părțile
Și-mi dărâmă porțile!
Unde să mă furișez?
Că-s frumoase ca un miez
De măr roșu, păcătos,
Din livada lui Christos,
Rușinoase ca o iie
Scoasă noaptea-n cununie
Și se dăruiesc să cadă
Prima, de pe trup, zăpadă!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin de înger
Cum trece iarna fulgerând prin sânge,
Cum arde sângele prin fulgerul trecut!
Tu ești mereu sfârșit și început,
Doamne, pe fiecare cineva îl plânge!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe vremea când umblai pe jos
Pe vremea când umblai pe jos,
(D-atâta mers n-aveai pingele)
La muieruști făceai bezele
Pân' le cădea textila jos,
Căci erai tânăr și frumos,
Pe vremea când umblai pe jos.
Pe vremea când umblai pe jos,
Înghesuiai după tejghele
Ospătărițe subțirele
Și te-nfruptai chiar copios
Din vin și... fructul lor cărnos,
Pe vremea când umblai pe jos.
Pe vremea când umblai pe jos,
La blugi purtai numai bretele,
Pe-un colț de bar scriai rondele;
Erai ușchit, erai pontos,
Un zurbagiu cu... braț vânjos,
Pe vremea când umblai pe jos.
Azi, pe-al tău Pegas ești un boss,
Dar... nu mai rătăcești prin stele
Cu nebunatice rebele
Iubirii să-i aduci prinos
Ca tânărul... cel voluptos,
Din vremea când umplai pe jos.
Ca-n vremea când umblai pe jos,
Întârzii și-azi prin cafenele
Privind cu jind la madmoazele
Cu ochi de jad, spirit focos
Și trup mlădiu; dar... ce folos!
Pe-un colț de bar, pe servețele,
Tu, încă, le mai scrii rondele,
Ca-n vremea când umblai pe jos.
parodie de Elena Victoria Glodean, după Rodica Botan (29 martie 2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Ieri erai încă tânără
Ieri erai încă tânără, ca frunzele,
Ieri erai încă zarzăr și plop,
Ieri erai încă proaspătă, ca izvoarele,
Ieri erai încă ulcior și vioară.
Ieri erai încă podgorie în pârg,
Ieri erai încă sprintenă ca mânjii,
Ieri îți tremurau încă buzele, genunchii,
Acum sălciile-s galbene, galbene...
poezie celebră de Zaharia Stancu din Pomul roșu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Prin amurg rătăcitor
Cum să mai rămâi în amintire,
Dacă-i mut cuvântul tău prin lume?
Întrucât nu tot ce-i risipire
Lasă-n urmă lucrurilor nume!
Ești atât de singur prin viață,
Alungat și adulat de semeni--
Gloria este așa de hoață,
Semenii îți fură tot ce semeni!
În mulțime ești ca în pustie,
Singur prinzi contur și-nfățișare;
Lumea te închide în chilie,
Tu-i oferi și ultima suflare!
Sângerezi amurgul cu chitara,
Mielul și jivina pasc câmpia,
Iar când fiara își ridică gheara,
O înduioșezi cu poezia!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcă te cunosc de undeva
Te privesc dintr-o fotografie
cum risipești azur prin toamna mea,
cu ochii strâlucind de poezie,
și parcă te cunosc de undeva!
Erai odată templu pân* la cer,
pe coloane pure de vise ivorii,
și despletită de ruguri și zăpezi,
pășeai desculță pe raze aurii.
Erai așa frumoasă la balul primăverii,
atât de înger dalb înmugurit,
când aripi îți creșteau pe locul
în care -o simpă frunză te-a rănit.
Erai un cântec toată, abia la început,
pe o eșarfă verde, verde de speranță,
la gâtul de topaz al unui anotimp
ce nu avea apus ci numai dimineață.
Și totuși, ai trecut spre vestul de eter,
căci tinerețea nu ți-a fost eternă,
îți ud fotografia cu timpul efemer
și te privesc cum te destrami în beznă...
poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză catharsis
De nu erai tu...
Pentru cine existam
De nu erai tu... izvor heruvim
De unde setea mi-o ostoiam
De nu erai tu... munte Sinai de pe Venus
Unde focul-l șimțeam
De nu erai tu... șotron de Univers
Unde mă prăbușeam ca un astru in vers
De nu erai tu... nur de Golgotă
Unde-mi răstigneam chinurile
De nu erai tu... vitraliu de Notre-Dame
Unde aș putut cu ochii vede
De nu erai tu... coapsă de curcubeu
Unde curgeam in sudoare eu
De nu erai tu... sărut de Magdalenă
Unde tălpile mi le odihneam..
De nu erai tu... frunză catharsis
De unde respiram...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plângeau viorile-n grădină
Plângeau viorile prin crânguri
Spunând doar lunii-n glas șoptit
Că timpul arde-n ample ruguri
Pătruns de dor la foc mocnit.
Prin faldurile de maramă
Simțeam suflarea lui arzând
Și parcă fără nici o teamă
Pășeam prin el ca într-un gând.
Plângeau viorile-n grădină
Și băncile încă plângeau
Se scuturau în rădăcină
Sau poate-n timpul ce erau.
Iar printre sute de suspine
Ce au rămas în urma mea
O clipă poate aș reține
Să o zidesc lângă o stea.
Plângeau viorile prin gânduri
Precum la moartea unui veac
Iar slove se strângeau în rânduri
Să fie peste timpuri leac.
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu erai...să mă alini
De nu erai... să mă alini
Când seri stinghere mă loveau
Și-n taină vise-mi sfâșâiau
Prin lacrimi și cuvinte-spini
Prea-spintecat de ochi străini
Răstălmăceam a lunii corn
Ca în uitare să mă-ntorn...
De nu erai... să mă alini
De nu erai... Dar nu erai
Decât a gândurilor rază
Ce-n așteptare stă de pază
Scurgând a clipelor alai.
Și-un văl-tăcere fluturai
Din "tu și eu" mijea un "nu"
Cu înveliș de-un "el și tu".
Tu nu erai... doar mă uitai.
poezie de Eugen Lovin (8 septembrie 2009)
Adăugat de Eugen Lovin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cal, imaș
Precum șarpele săltând
În coadă,
Să șed în fân,
De rai să-mi amintesc!
Să-mi fie carnea
Mai liberă ca umbra,
Pe cer să mai alerg
Precum condorul!
Incantație:
Foaie verde cal, imaș,
Fost-am eu flăcău
Cinaș,
Nărăvaș,
Ochii scântei
Și de femei
Geambaș!
Ehei, fire-aș!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimb de experiență
Erai tu Venus, eu Adonis,
Ne-am întâlnit așa de-odată,
Iar delegația la Tomis
Am prelungit-o vara toată;
Erai frumoasă și nebună,
Erai a mea și-aveam noroc,
Zburdam pe plajă împreună -
Doi cai sălbatici, plini de foc,
Prin valuri ziua și prin soare,
N-aveam nici griji și nici urgențe,
Iar noaptea ne-o doream mai mare,
Să tot schimbăm experiențe.
Erai o iapă lată-n crupă,
Eram un tânăr armăsar,
Și ne-am iubit atunci, dar după,
Ai dispărut c-un marinar...
Ne-am întâlnit acum, vezi bine,
Când devenim sexagenari
Și suntem două cabaline
Ce fac... doar schimb de ochelari.
poezie de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suspin de înger
doame!
întrucât
cine să mai citeasca
în măruntaiele
păsării?
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec (7)
Inima se vărsa printre coaste,
sufletul cădea în fluturare.
Se țineau de inelare, mîinile noastre,
într-o veche, grea înserare.
Eu mă rugam la umărul tău,
mă rugam cu un fel de cuvinte albastre.
Mă rugam astfel, mereu,
pînă se-năspreau secundele noastre.
Tu erai piatra, tu erai norul,
tu erai vulturul, tu erai ora
din care-și curmau asupră-ne zborul
secundele dîndu-se tuturora.
Astfel ne trecea viața, astfel muream,
deveneam transparenți, de gheață.
Priveliștea lumii trecea ca prin geam
prin lipsa noastră verticală de viață.
Numai păsările lovindu-se, foarte mirate,
în noi își vărsau zborul.
Eu mă rugam în cuvinte ciudate.
Tu erai piatra, tu erai norul.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Timpul evocării
erai ca singurătatea
ucideai clipele
atât de încet
erai atât de rară
încât n-aș fi lăsat niciodată
zorii să mai apară
erai ca liniștea
auzeam doar norii
prin gând
erai atât de neasemuită
încât nu te-aș fi lăsat vreodată
să taci pe pământ
erai mai frumoasă ca o evocare
timpul te oprea
între țărm și mare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutări
Te-am căutat prin vise,
singuratic
dar tu erai prea sus,
în zbor urcând.
Te-am căutat
și mi-au răspuns lunatic
îndepărtate aripi lunecând.
Te-am căutat prin nopți
și aspre zile
dar tu erai prea sus,
în zbor urcând.
Te-am căutat în visul tău, copile
și te-am găsit
iubirea, legănând.
Te-am căutat prin timpuri
efemere
dar tu erai prea sus,
în zbor urcând.
Te-am căutat în licărul de stele
și te-am găsit
ființa-mi luminând.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un izvor
Erai însetată pe-un drum în deșert
Pierdut printre dune, tăcut și pustiu,
Ascuns de nisipuri, flămând și incert,
Mergând spre iluzii ascunse-n neviu.
Erai rătăcită - morgană-n real -
Prin vise ciudate, prin prafuri de timp,
Credințe trecute prin ciur cerebral
În cioburi scăpate de zei din Olimp.
Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea,
Decât tot ce-n lume vreodat-am știut,
Și-atunci, m-am gândit c-aș putea și aș vrea
Să-ți ies înainte pe-un drum nevăzut,
Să-ți stau la picioare-ntr-un nou început,
Să-ți văd chipul blând cum se-apleacă, ușor,
Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut,
A oazei stăpână, iar eu... un izvor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se scuturau zăpezile
Se scuturau zăpezile prin crânguri
Când noaptea-nspre lumină galopa,
Pe dealuri norii coborau prin grinduri
Și frigul taina nopții estompa,
Doar vântu-și flutura prin nori marama,
Pădurea-ncremenea în cerc de foc
Când ielele în noapte-și cântau drama
Iar stelele plângeau de nenoroc,
Din soarele căzut în întuneric
Când rădăcinile urcau spre cer,
Se ridicau într-un discurs homeric
Cuvintele-nghețate-n groaznic ger,
Iar peste-oceanul alb, prins în lumină
Cocoșii au cântat... parcă demult,
Vestind cuvântul care o să vină
Să reașeze-al timpului tumult,
Se scuturau zăpezile pe dealuri
Uitându-și rostul lor în stânci pătruns,
Semințe răsăreau drept idealuri
Și se urcau în sufletul ascuns.
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin a ramurilor mreajă
Prin a ramurilor mreajă
Sună cântec ca de vrajă
Și mângâie în urechi,
De sub teiul nalt și vechi..
Printre ramuri, printre frunză,
Cearcă luna să pătrunză,
Ce frumoasă și senină,
Vars-o dungă de lumină.
Numai buciumele sună,
Pe când discul blândei lune
Trece rariștea de fag,
Sună buciumul cu drag.
Și-i răspunde codrul verde,
Iară sufletu-mi se pierde,
Fermecat și dureros,
După chipul tău frumos.
Și cum cântă păsărele
De amoru-ne ntre ele,
Ciripind în verde crâng,
Ne mai râd... și ne mai plâng.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Aripi în lumină
Te-am căutat prin gânduri, singuratic
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat și mi-au răspuns lunatic,
Îndepărtate aripi, fâlfâind.
Te-am căutat prin nopți și aspre zile
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat în visul meu, copile,
Și te-am găsit, iubirea, legănând!
Te-am căutat prin timpuri efemere
Dar tu erai prea sus, mereu urcând.
Te-am căutat în licărul de stele
Și te-am găsit, ființa-mi luminând.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărăgan 41
Pe buzele câmpiei
Întinerind chipul
Departe de casă
Cu ceriul altor fluturi--
Ploaia curcubeului peste
Foametea fără sațiu--
Sparte sunt zăvoarele irimii!
Prin timp fulgerat
Amintirile gâlgâie
În căușul lacrimei
La Casa Pâinii!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!