Stau să cadă

Ploaia moare de-ntristare
A ei haină n-o-mbracă;
Vara cu a ei căldură
Cade-n fund, pe promoroacă.

Am găsit un bob de rouă
Colo-n suflet, se mai zbate,
Şi-are forma, bună, nouă,
De tristeţe. Mă abate

De la frumuseţea dusă
În pustiul vieţii dure
Acum văd şi cum e pusă.
Stau să cadă... glasuri sure.

poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin-când vine toamna

Nu-mi ajungi şi n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Aşteptăm nopţi mai lungi
Să ne putem şi noi iubi.

Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ

Ia-ţi pe umăr haină groasă,
Ia-ţi flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Unde e căldura verii,
Paşii noştri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi înţelepţi

Bună seara, dragul meu...
Tu ce crezi? Crezi că sunt eu?
Ce-ţi trece prin mintea dragă
Şi prin ochii înţelepţi?
Dacă-ţi arde tot de şagă
Gândul meu e-n poziţie de drepţi!
Sus se zbate o părere
Jos e marea-mi la picioare
Ochii-mi dau pe gât o bere
Dar răcoarea ta mă doare...
Bună seara, dragul meu
Nu te chinui,-s chiar eu!

poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-o tristeţe

E-o tristeţe în gânduri
E-o tristeţe de toamnă
E-o tristeţe în lacrimi
Când din inimi răstoarnă.
E-o tristeţe-n apusuri
Când în nopţi nu sunt vise
E-o tristeţe în soare
Când culoarea dispare.
E-o tristeţe în vreme
Când fugim fără noimă
E-o tristeţe în viaţă
Frica neavând formă
Şi închei cu tristeţe
Într-o zi cu mult soare
Neuitându-ne-n urmă
Unde dragostea moare.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata morgana

Pustiul:
Bolnav, de fierbinţeli îi arde fruntea
Şi trecătoare
Vedenii îi apar în creierii de nisip...
Pustiul larg se zbate şi visează...
Visează-o altă lume
Mai bună
Vizionarul sterp...

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

stau şi ascult nemişcat ploaia
timpul se zbate în geamuri
plouă şi plouă
cu lacrimi, nu'i rouă
plouă în mine acum
casa e veche, pustie
cine azi mai ştie, cine
aici nu stă nimeni
doar tăcerea mai ţipă prin unghere
tăcere, durere
o noapte a venit
pe aici, pe undeva
o noapte a plecat
şi ce...
s-a intamplat ceva
un suflet a pierit
o ultimă petală a unui vis
privesc în jur
poet al nimănui
ce plânge pe o coală
dar cui să spui amarul
un cântec s-a stins
plouă şi plouă
casa'i pustie
doar vântul mai plânge în vie

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logică de fier

"Vara vine, vara trece,
Stau guvernele să cadă,
Eu rămân, la toate, rece!"
Zise... Omul de zăpadă.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Pe frunte iveşte doldor de broboane
Iar vântul vuieşte în cer şi obloane
Şi ploaia se zbate şi cade-n vârtej
Din norul năprasnic ce-i galben şi bej

La drum a purces pe un cal arămiu
Văiuga-i în spate şi drumul e viu
Se zbate gemând sub copitele aspre
Şi urlă şi ţipă în focuri năprasne

Ajunge-va oare la ţelul propus?
Acum ceru-i jos şi drumul e sus
Se vântură pleava prin norul de colb
Nimic nu mai trece pe cerul cel orb

Prin frunze cum trece tăindu-le-omida
Sfârşit este timpul şi-i spartă clepsidra...

sonet de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine, bine, să nu zici

A venit vara din nou!
Stai, bre!
Ce te grăbeşti?
Ploaia va veni părău
Şi-o să stai iarăşi în casă,
Popândău,
Ca să ştii că mai trăieşti.
Puşchea, mă, pe limbă,
Dar,
Vara dacă vine, vine!
Nu te-ntreabă ea pe tine,
Că nu eşti vrun zeu
Cu har.
Bine, bine, să nu zici
Că eu nu ţi-am spus că plouă!
Mai bine...
Ia-ţi o umbrelă
Şi te du după urzici,
Vezi că ploaia nu e rouă!

Prietenilor care iubesc ploaia

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua vieţii

Dintre zeci de mii de stele
ce pe cer seara lucesc,
una-i mândră între ele,
nopţi în şir stau s-o privesc.
Ea e-n hău de neguri dusă,
eu în lume, pe pământ,
stă la capu-mi veghe pusă
şi nu scoate un cuvânt.
Stau în nopţile senine
s-o privesc şi s-o admir,
ea coboară către mine
jucând păru-mi fir cu fir.
O iubesc, că-i steaua vieţii,
idealul mult dorit,
eu, în culmea bătrâneţii,
sunt de stea îndrăgostit.
Iar în nopţile senine
dacă va cădea vreo stea,
gândiţi-vă şi la mine:
cine va mai suspina?

poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În inimă comoară ...

Stau tristă, lâng-un ochi de geam;
Tăcerea mă-npresoară.
Până mai ieri, un dor aveam,
În inimă comoară.
Iar ploaia bate-n geamul meu
Cu degetele ude,
Scăldând la mine-n heleşteu
Cârceii viţei crude.
Privindu-mi chipu-n ape reci
Rămân nepăsătoare,
Pe la fereastră-mi nu mai treci,
Decât din întâmplare.
Mă plimb prin ploaie fără rost,
Picurii mă-nfioară.
Fără să-mi caut adăpost,
Mai rătăcesc pe-afară.
Potirul florilor de câmp
E plin cu bob de rouă.
Eu stau, privesc cu chipul tâmp
Şi-aud, din cer, cum plouă.
Natura m-a chemat la ea
Splendoarea să-şi arate.
În zbor, pe cer, o rândunea,
Prin picuri greu răzbate.
E sufletu-mi fără popas
Ce în înalt se zbate,
Făr-a avea tărie-n glas
Pe căi însingurate.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasurile vieţei

Glasuri de aramă
Printre codri-adânci,
Glasuri ce ne cheamă
Dincolo de stânci;

Glasuri peste valuri
De cântări de-argint,
Glasuri de Sirene
Ce mereu ne mint;

Glasuri de morminte
Ce ne-opresc în drum
Şi ne fac să plângem
Între "ieri" şi-"acum",

Pentru ce mai tare
Răsunaţi voi azi? -
Parcă-aleargă vântul
Peste munţi de brazi.

... Suflete, deschide
Temniţa-ngheţată
Solilor vieţei
Ce la poarta neagră –
Poarta sihăstriei –
Vin acum să bată.

poezie clasică de Ovid Densusianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, vino vară!

În suflet toate cate am
De pare să nu treacă
Şi amintirile apar
De tot ce a fost odata

O, vino vara, în suflet vino
Ca viaţa acum îmi trece
Deşi e soare parcă totuşi
În mine e înca rece.

Din vremuri toamna e stăpână
Şi peste tot domneşte
Cand vine iarna apar-dispar
Şi parcă numai trece.

De-ar fi sa fie numai verde,
Şi vara, soare, cald,
În suflet florile să crească
Să nu mai fie iad.

Cu zmei şi cu culori cereşti
Şi glasuri de iubire
Şi cu puteri împărăteşti
Ce vor urma sa fie.

Aşa sunt eu când mgândesc
Şi veselă şi tristă
Nu, nu ma plâng nici ma mândresc
E dreptul meu ceresc.

poezie de Nicoleta Petre
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe de toamnă...

(lui P.C.)

pogori ca o linişte blândă
tristeţe de toamnă, tristeţe
pogori cum coboară plăpândă
o cratimă-n linia vieţii

pogori ca un vers ce alină
tristeţe de toamnă, tristeţe
cu raze de Lună mai plină
ca punctul din linia vieţii

pogori ca un snop de lumină
tristeţe de toamnă, tristeţe
şi sufletul scaldă-mi, divină
şi dreaptă ca linia vieţii...

poezie de Iurie Osoianu (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Permanenţa iubirii

Nicicând orice iubire n-ar trebui să piară!
Atâta doar că jarul de nu-l hrăneşti, se stinge...
Prezenţa ei difuză se-aprinde-n suflet iară,
Dacă vreo stea mai nouă te-atrage şi te-ncinge...

Pot fi potop de stele, oceane de ispite,
Mieroase jurăminte şi glasuri dulci, de miere,
Iubirea când e sfântă, cu ziduri neclintite,
Rămâne-un Turn de Aur - mister între mistere...

Prin viscolele vieţii cu-asedii-n vijelie,
Cu lacrimi ne-nţelese, la margini de-ncercare,
Dar cu lumini în suflet, vei spune cu tărie:
Iubirea ce-a fost sfântă nicicând în veci nu moare!

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colo-n deal

Colo-n deal, după deal

Florile dalbe

Răsărit-a sfântul soare,
Şi acela nu-i sfânt soare
Da-i o monăstire mare.
Nouă uşi, nouă altare.
Da' într-însa cine şade?
Măicuţa cu fiu în braţe.
Taci, fiule, nu mai plânge
Că eu ştiu ce ţi-oi da ţie,
Nouă stele-ncornorate
Cu topoare-nconjurate,
Două mere roşioare,
Cheiţele raiului,
Scaunul judeţului,
Lumina botezului
La Ispas
Un boţ de caş,
Pe părete păun verde,
Pe portiţă rânduniţă

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de-ntristare... -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plîng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul mierlei

Un tril de mierlă rupe tăcerea dimineţii,
O boare mişcă frunzamuiată-n stropi de rouă,
Tresare-n vârf de vişin uşor fiorul vieţii
Şi soarele îmbracă o zi în haină nouă.

În raiul vişiniu au legat firul tandreţii
Cu calde-mbrăţişări din aripile-amândouă,
Un tril de mirlă rupe tăcerea dimineţii,
O boare mişcă frunza muiată-n stropi de rouă.

Duioase alinări înving urmele tristeţii,
Candorile iubirii ni-s dăruite nouă,
Un răsărit de soare dă farmec frumuseţii,
Se bucură-mpreună de-o vişină sau două,
Un tril de mierlă rupe tăcerea dimineţii.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate-au fost şi fi-vor trecătoare

Afară-i toamnă, ploaia-mi bate-n geamuri
Fără răgaz, cu degetele-i ude.
Se zbenguie în joacă şi se-aude,
Doar vântul ce foşneşte printre ramuri.

Eu depăn amintiri din tinereţe
Şi viaţa toată-mi văd, ca-ntr-o oglindă.
Prin faţa ochilor mi se perindă,
Clipe de bucurie şi tristeţe.

Merg pe cărări, ţinându-se de mână,
Voioase clipe, clipe de-ntristare,
Mai afundate-n greaua lor ţărână,

Că toate-au fost şi fi-vor trecătoare.
Doar ploaia ce-a ţinut o săptămână
Le-a scos, tot scotocind prin vechi sertare.

sonet de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci dintr-o iarnă la Barbizon

se leagănă-n vânt cuibul uscat
printre ramuri strâmbe stă gata să cadă
cocorii demult au plecat
departe-n pustiul fără zăpadă

cârduri de ciori acoperă zorii
aerul vibrează de cântatul afon
cu promoroacă ornează gerul copacii
ce par dintr-o iarnă la Barbizon

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Peste sat stau nori grămadă.
Văzduhul s-a-întunecat.
Ploaia a început să cadă,
cerul rău s-a înfuriat.
Uraganul smulge pomii,
smulge ţigla de pe case.
Fulgere spintecă norii
panica ne intră-n oase.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!