Stau să cadă
Ploaia moare de-ntristare
A ei haină n-o-mbracă;
Vara cu a ei căldură
Cade-n fund, pe promoroacă.
Am găsit un bob de rouă
Colo-n suflet, se mai zbate,
Și-are forma, bună, nouă,
De tristețe. Mă abate
De la frumusețea dusă
În pustiul vieții dure
Acum văd și cum e pusă.
Stau să cadă... glasuri sure.
poezie de Mihaela Tălpău
Adăugat de Carla Dima

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.