
Atingeri clonate
Aș trăi cu tine-o clipă de magie,
Ore răvășite... înspre-mbrățișări,
Încrustând secunda într-o poezie
Și-n dulceața blând-a unei sărutări.
Aș pluti-n aiurea... ca o legănare,
Conturând ispite-n margine de dor
Și-aruncând privirea dincolo de zare,
Frunze de mai pică-n repede izvor.
Aș clona atingeri, incă, negândite,
Rostuind cuvinte-n șoapte de amor,
Când nemărginirea-n coapse răstignite,
Tandru risipește... fluturi... pe covor.
Aș simți dorința... ca pe-o torță vie,
Aruncând scânteia tainelor în noapte,
Viața de se duce... înspre vărăsie,
Torn melancolie-n gust de buze coapte.
Aș trăi cu tine-o veșnică iubire,
Cerul scuturându-l... înspre răsarit,
Îmbrăcând costumul inocent de mire,
Aș întinde mâna... bine te-am găsit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Eu adun iubiri nebune
Eu adun iubiri nebune,
Din cuvinte... și petale,
Scutur cerul făr-a spune,
Lâng-o margine de cale.
Ascund toamnele în frunze,
Risipite-nspre tăceri,
Sorb sărutul... de pe buze,
Încercând să uit... de ieri.
Te dezleg de jurăminte
Și mă spăl în ploi de dor,
Dezgolită... de veșminte,
Ești o mare de amor.
Și te las... a mi te duce
Unde crezi că e mai bine,
Înspre vise zăbăuce,
Libertine și puține.
Și te-adun... fermecătoare
Dintre fluturi și culori,
Tu... ești ultima-ntrebare,
Eu... luceafărul din zori.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul ca o rugă
Lasă-mă înspre risipă,
Vălurind amor pe ape,
Visele să mi le-adape
Depărtări... ce incă țipă.
Lasă-mă aici, aproape,
Lâng-o visătoare clipă
Ce ascunde sub aripă
Erezii... ce vor să scape.
Lasă-mă înspre tăcere,
Răscolind încet trecutul
Zorilor, când așternutul
Arde dulce... de plăcere.
Lasă-mă și nu mai cere
A fi cerul... și pământul.
sonet de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patul viselor
Patul viselor de-o noapte,
Poartă încă-n el fiorul...
Când întinsă printre șoapte
Sânii-ți mângâiam... cu dorul.
Și-am tot pus în pat petale,
Trandafiri și crizanteme,
La-nceput târziu de cale...
Dintr-o margine de vreme.
Și râdeai, râdeai iubire
Printre florile din pat,
Strălucind de fericire
Când în brațe te-am luat.
Sărutări pe buze, iată,
Apăsat și-ncet îți pun,
Iar în trupul tău de fată
Voi intra ca un stapân.
Ești regina nopții mele,
Visul meu uitat pe-o clipă,
Te ridic, ușor, spre stele,
Pe a dragostei aripă.
Și în patul plin de vise
Și de patimă și dor,
Pun speranțele deschise
Pe al dragostei, zăvor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul și-adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de-atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul și adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de -atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul ca o rugă
Deschide-mă-n amiază, robită de păcate,
Înfige-te-n adâncuri și-nvață-mă să zbor,
Când ploile aleargă... în fulgere-mbrăcate
Și sărutări nebune, prind viață, pe picior.
Dezleagă-mă de temeri fragile... și ispite,
Sfințește-mă cu-atingeri năucitori de moi,
Când cerul... cerne fluturi... în ape vălurite
Și tremură dorința... în sânii plini... și goi.
Ascunde-mă în roșul de maci și de iubire
Topește-mă în suflet... și lasă-mă... să curg,
Când îngeri desenează... a clipei mântuire
Și soarele plutește, buimac, înspre amurg.
Păstrează-mă în vise și în plăceri de taină,
Mă scutură pe-ntinderi... de rouă... și tăceri
Când trupurile cântă, pe-o răvășită... haină
Și timpu-i ca o rugă... de umbre și poveri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-mă la tine-n suflet
Uită-mă la tine-n suflet
Și mă lasă... a păși,
Pe cărări fără de umblet,
Visele... a răvăși.
Uită-mă în suflet... iară
Și atinge-mă cu șoapte,
Fericirea-n mine... zbiară,
Ceasul iată... bate șapte
Uită-mă la tine-n suflet
Și mă lasă-ncet s-ascult,
Tunetele ca un urlet,
Gândurile... în tumult.
Uită-mă la tine-o noapte
Și inchide ușa bine,
Voi sorbi buzele-ți coapte,
Oare... ce te mai reține?
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunde-mă
În ochi ascunde-mă, iubire,
Să-ți fiu săgeată și amor,
Rază de soare și-mplinire,
Topită -n taină... pe-un covor.
În buze ascunde-mă arzândă,
Să-ți fiu, eu, dulcele sărut
Și n-am să cer nici o dobândă,
La câte-n noapte ai tot vrut.
În sâni ascunde-mă, și lasă,
Cu palma -ncet să îi cuprind,
Fierbinte trupul când te -apăsă
Și-n așternuturi te întind.
În adâncimea dintre coapse
Ascunde-mă, într-un târziu
Și-apoi dă foc la zece capse,
Fă-mă nimic, să nu mai știu.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist noroc
M-ai vândut înspre amiază
Ochilor... ce lacrimează,
Brațelor înlănțuite
Pe chemări... și pe ispite.
M-ai amanetat în grabă
Pe o clipă... veșnic oarbă,
Împletindu-ți în păr macii
Înroșiți de dor... săracii.
M-ai împrumutat... o noapte,
Pe mătăsuri și pe șoapte
Ce mă ard... și mă pătrund
Visele când ți-le-ascund.
M-ai pierdut apoi.... știi bine
Înțepată-n mărăcine
Lâng-o margine... de seară,
Trist noroc... dulce povară.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar putea
De-ar putea luna să cânte
Printre stele, către zi
Și luceferi s-o asculte,
Poate, poate-aș mai iubi.
De-ar putea gândul să curgă
Înspre tine-ndrăgostit,
Când stau zorile să plângă,
Poate, poate-aș fi venit.
De-ar putea visul să fie
Floare albă sau parfum,
Sărutări pe buze-o mie,
Poate, poate-ți pun acum.
De-ar putea iubirea-n ploaie
Să ne spele de trecut,
Când e sufletu-n văpaie,
Poate, poate, am sa uit
De-ar putea sărutu-n noapte
Și-n destin, a ne uni,
Mângâindu-te cu șoapte,
Poate, poate, voi veni.
De-ar putea să fie soare
Și lumină... peste noi,
Aruncând tot ce ne doare,
Poate, poate, vom fi doi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știu mai bine ca oricine
Este vremea de iubire,
Luna vrea să fac-amor,
Stele cad înspre uimire
Fără niciun viitor.
Ești regină-n astă noapte
Când bat clopote de-argint,
Cerul când va cerne soapte,
Vin luceferi... care mint.
Noaptea-s sărutări furate
Și sunt buze ce-nfloresc,
Eu... privirile curate
De-ai tăi sâni mi le lipesc.
Te cuprind c-o-mbrățișare
Tandră și-apoi ne iubim.
Plâng cireșii plini de floare,
Hai iubito!... să-i privim,
Vreau să-mbobocească dorul
Pe o aripă de vânt,
Când voi săruta piciorul
De la coapsă... la pământ.
Știu mai bine... ca oricine
Și m-aștept... la oare cum,
Vremea dragostei când vine,
Mă găsește... peste drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt menestrelul
Sunt menestrelul... viselor de noapte,
Poeme scriu... la margine de dor,
Flămând voi fi, mereu, de buze coapte
Și-n lumea asta... fi-voi călător.
Bani dacă n-am cerneală să îmi cumpăr,
Voi vinde sărăcia... într-un târg
Și voi cânta iubiri... fără astâmpăr,
Când patimile-n sânge... vesel curg.
N-am să cerșesc și nici nu împrumut,
Poetul știe... tot ce nu se știe,
De-i pică o cadână-n așternut,
El o transformă într-o poezie.
Voi pune azi cuvintele-ntr-o formă,
Cu ritmuri pentr-o rimă-ncrucișată
Și sentimente libere de normă,
În viața ast-atât de-ntortocheată.
Apoi... fuma-voi un trabuc nebun,
Privind la luna care ne zâmbește
Și-nfășurând-o-n aburi de tutun,
Pun de-o cafea și scriu dumnezeește.
Sunt menestrelul nopților de taină
Și în iatac pătrund fără de cheie,
Demult... eu am rămas fără de haină,
Dar te-am găsit... și nu mai plec... femeie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și uite-așa mi te dai toată
Ți-s ochii dimineți de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Și soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.
Ți-s buzele de foc și pară,
De catifea... și flori de mac
Iubirile... când se-nfășoară
Cu vise-n dulcele... iatac.
Ți-s sânii patimi... și ispită,
Plini de nectar și tainic dor,
Ca o chemare... nesfârșită,
Când cerul curge pe covor.
Ți-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... și plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Și să te-adune... din tăceri.
Și uite-așa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiuni fierbinți te-ademenesc
Se deschide cerul... a lumină,
Marea se întinde spre amurg,
Așteptându-te ca pe-o regină
Visele în valuri când se scurg.
Norii-s adunați ca o chemare,
Soarele se-ascunde în tăceri,
Timpu-i ca o spumă... de uitare,
Prinsă-n chinga veșnicului ieri.
Dintre falduri, clipa te-nfășoară
Într-o simfonie... de-așteptări
Și-n adâncul trupului coboară
Cu parfum de dor... și sărutări.
Ți-e deschisă calea spre iubire,
Pasiuni fierbinți te-ademenesc,
Patima o bei... dintr-o sorbire
Când speranțele... te-ncolăcesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puțin de mov
Puțin de mov, parfum, decență,
Un orizont fără cusur,
Priviri adânci, efervescență
Și iar, păcatelor te fur.
Puțin de mov, patimi, tăcere,
Atingeri pline de fiori,
Dulceața buzelor de miere
Și patul viselor din zori.
Puțin de mov, nectar, blândețe,
Melancolii și pasiuni,
Trupuri arzând ca-n tinerețe
Și noi aceeași, doi nebuni.
Puțin de mov, tact și răbdare,
Încredere, respect, amor,
Sânii săltând, ca o chemare
Și clipa înspre care zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mai aștept o briză
Înc-aștept o briză să-mi aducă,
Cu răcori de dor... sărutul care,
Va desface-o bluză zăbăucă
Și-mi va pune trupul la-ncercare.
Peste glezne valuri bat nebune
Cu puzderii de fiori și pești,
Încercând destinului a spune
Că în seara asta... mă iubești.
Pe nisipul umed și-nspumat,
Vor lua foc atingeri tăinuite
Și din ochii verzi ca un stigmat,
Pasiuni mă-ncolăcesc grăbite.
Nu-i ușor, dar e plăcere mare,
Infinitul curge peste noi,
Făr-a pune-o minimă-ntrebare
Și-aruncând în tine fluturi, roi.
Te cuprind în câteva cuvinte
Și-n adâncul inocent m-afund,
Făr-a mai gândi la cele sfinte,
Doar la sânul proaspăt și rotund.
Încă mai aștept o briză, care,
Noi răcori și sărutări s-aducă
Și punându-mi trupul la-ncercare
Să mă dezgolească... zăbăucă.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată dragă
Fată dragă, fată dulce,
Vise vor să mi te culce
În parfum de fân cosit
Și de dragoste sfințit.
Poți a învăța să numeri
Cu picioarele pe umeri
Și săltând înspre ispite
Sfârcurile... întărite.
Apoi, sărutări vor ninge
Și fiori... te vor învinge
Unduind trup de felină
Pe o rază de lumină.
Fată dulce, fată dragă,
Nu lua nopțile în șagă,
Palmele ce te frământă
Buzele ce nu cuvântă.
Lasă degetele-n pace,
Ele știu ce pot desface
Înlesnind scântei nebune
Ochilor... ca de cărbune.
Și când soarele se duce
Spre culcușuri zăbăuce,
Te deschide ca o floare
Într-o zi de sărbătoare.
Fată dragă, fată bună,
Fii pe clipa ta stăpână
Rostuind plăceri rebele
Infinitului de stele.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești floarea dulce-a macilor din vise
Esti floarea dulce-a macilor din șoapte,
Ascunsă în adâncuri de suflete rebele,
Când bate ceasu-a dor de buze coapte
Și inima aleargă prin pulberea de stele.
Se înroșește zarea topindu-se-n petale,
Privirea zâmbitoare pică-n sărut de foc
Și dansul... ca o vrajă... de tinere vestale
Aprinde vâlvătaia de patimi... și noroc.
Cuvinte dezgolite... par mlădieri divine,
Dobândă pentru suflet în firele de fum,
Chemări demențiale spre clipele puține,
Iubirea ca o haină... căzută peste drum.
Ești floarea dulce-a macilor... din vise,
Înghețul și dezghețul trăirilor trupești,
Când fulgeră cu fluturi la ore indecise
Și te-nfășor iubito... în magice povești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am venit
Am venit în dimineață,
Sărutări să pun pe pleoape,
Când amorul se răsfață
Răcorindu-se... în ape.
Am venit cu buze coapte,
Dragostea s-o pun în tine,
Învelindu-te cu șoapte
Și cu-mbrățișări divine.
Am venit amiaza mare,
Sânii să ți-i dezgolesc
Și să-i scutur de uitare,
Poate, poate, reușesc.
Am venit s-aduc iubire
Și parfum de floare rară,
M-ai legat cu mii de fire
Ca un vis, de primăvară.
Am venit când seara vine
Cu alaiul ei, de stele
Și în clipele... puține
Am uitat... de toate cele.
Am venit, dar cine știe?
Câte patimi și păcate
Mă opresc și mă-ntârzie,
Să ajung la tine-n noapte.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
într-o dimineață sau poate într-o noapte
printre atingeri, cuvinte, șoapte, suspine
voi așterne în privirea ta un covor fermecat de iubire
îți voi prinde în păr
cu drag, de drag,
flori de iubire, flori pentru tine
flori de liliac primăvara
vara, roșii trandafiri
toamna, galbene crizanteme
steluțe de gheață iarna
cât de frumoasă ești astă seară, femeie...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!