
Sunt menestrelul
Sunt menestrelul... viselor de noapte,
Poeme scriu... la margine de dor,
Flămând voi fi, mereu, de buze coapte
Și-n lumea asta... fi-voi călător.
Bani dacă n-am cerneală să îmi cumpăr,
Voi vinde sărăcia... într-un târg
Și voi cânta iubiri... fără astâmpăr,
Când patimile-n sânge... vesel curg.
N-am să cerșesc și nici nu împrumut,
Poetul știe... tot ce nu se știe,
De-i pică o cadână-n așternut,
El o transformă într-o poezie.
Voi pune azi cuvintele-ntr-o formă,
Cu ritmuri pentr-o rimă-ncrucișată
Și sentimente libere de normă,
În viața ast-atât de-ntortocheată.
Apoi... fuma-voi un trabuc nebun,
Privind la luna care ne zâmbește
Și-nfășurând-o-n aburi de tutun,
Pun de-o cafea și scriu dumnezeește.
Sunt menestrelul nopților de taină
Și în iatac pătrund fără de cheie,
Demult... eu am rămas fără de haină,
Dar te-am găsit... și nu mai plec... femeie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sânge
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile... făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă... și în regrete
Fă-mi lângă inimă un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște,
Cuvântul... care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
Citește-mă... fără sfială,
Prejudecăți, de vrei, aruncă,
Nimeni nu-ți cere socoteală
Și nici măcar nu te încurcă.
Citește-mă... apoi mă vinde
La orice călător... ce știe,
Sintagma care va pretinde
Că tu-mi ești dragă... poezie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre prejudecăți, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri

Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă și în regrete,
Fă-mi lângă inimă... un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște
Cuvântul care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
Citește-mă... fără sfială,
Prejudecăți, de vrei, aruncă,
Nimeni nu-ți cere socoteală
Și nici măcar... nu te încurcă.
Citește-mă... apoi mă vinde
La orice călător... ce știe,
Sintagma care va pretinde,
Că tu-mi ești dragă... poezie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt păcătos
Gustat-am din iubiri amăgitoare,
Plin de păcate sunt și blestemat,
Le-am amețit cu un boboc de floare
Și-n așternut, frenetic, le-am intrat.
Roșesc acum, când îmi aduc aminte,
Puteri mi-au dat cu țuică și cu vin,
Le-am cucerit cu numai trei cuvinte
Mă iartă"Domnul", eu, la El mă-nchin.
Sunt păcătos și hoț, furând iubire,
Plăcere-mpart și fericire-aduc,
Oferte am pot spune, în neștire,
La poarta mea-i vacarm și balamuc.
Sunt păcătos, tâlhar, pentr-o femeie,
Vinul mi-e frate, dar și confesor,
Orice iatac deschid fără de cheie
Știu să iubesc divin, răscolitor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vin, poezii despre iertare, poezii despre flori, poezii despre femei sau poezii despre cuvinte

Sunt păcătos
Gustat-am din iubiri amăgitoare,
Plin de păcate sunt... și blestemat,
Le-am amețit cu un boboc de floare
Și-n așternut, frenetic, le-am intrat.
Roșesc, acum, când îmi aduc aminte,
Puteri mi-au dat cu țuică și cu vin,
Le-am cucerit... cu numai trei cuvinte,
Mă iartă"Domnul", eu, la El mă-nchin.
Sunt păcătos și hoț... furând iubire,
Plăcere-mpart... și fericire-aduc,
Oferte am, pot spune, în neștire,
La poarta mea-i vacarm și balamuc.
Sunt păcătos, tâlhar, pentr-o femeie,
Vinul mi-e frate... dar și confesor,
Orice iatac deschid, fără de cheie,
Știu să iubesc, divin, răscolitor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Străina
Într-un vers eu îmi scriu viața,
fericirea și distanta dintre mine și pedeapsă.
Nu mai știu dacă-s frumoasă,
dacă sunt la mine acasă sau sunt toată-n poezie, nici nu știu dacă-ți sunt ție...
sau dacă ți-am fost vreodată.
Știu decât că-i sunt amantă
celui mai nebun bărbat din această galaxie.
Și mai știu că m-a iubit,
cum n-am fost nicicând iubită,
m-a atins fără să-atingă,
trupul meu firav de zână,
și m-a dus în lumea lui,
unde totu-i terminat, dar nimic nu se termină.
Am privirea de felină
și iubirea ascunsă-n pleoape.
Sunt străină de lumină
dar aduc lumină-n tine.
Sunt mister nepământean, și-s atrasă de păcat, sunt un vis de mult uitat,
iar sub piele îmi curg rime,
amare și otrăvite,
și se face lanț din ele.
Sunt legată la picioare
și stăpână pe cuvinte,
dar sunt sclavă între ele.
Eu sunt moartea din femeie
și sunt viață-nfloritoare.
Insetată de amor m-am născut și am să mor, Străina străinelor,
fără casă,
fără lume,
fără loc în viitor!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre versuri, poezii despre sfârșit, poezii despre sclavie, poezii despre picioare sau poezii despre nebunie
Din amintiri...
Scriu acum ceva pe foaie
Că să nu mă fac de oaie,
N-am mai scos o poezie
De când am murit, se știe.
Scriu orice îmi vine-n minte,
Mă joc cu orice cuvinte,
Afară e frumos tare,
Dar nu ies, mă fac de oaie.
N-am mai scos o poezie
De când vremea de beție
Mă luase într-un val
De-am ajuns și la spital.
Poezia nu e bună,
Parcă e scrisă pe lună,
Scriu odată la un an,
Dar va scriu, nu sunt mârlan.
poezie de Vlăduț Matei (19 aprilie 2013)
Adăugat de Vlăduț Matei

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre medicină, poezii despre frumusețe sau poezii despre amintiri
* * *
nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost
ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de ghețar
zâmbetul - și trist și marțial
mai sfidează fostul boschetar
nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-știu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...
nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ți spun nimic nici n-am să-ți scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu
nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit și lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...
poezie de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre adolescență
- citate de Iurie Osoianu despre adolescență
- citate de Iurie Osoianu despre zâmbet
- poezii despre tristețe
- citate de Iurie Osoianu despre tristețe
- poezii despre ochi
- citate de Iurie Osoianu despre ochi
- citate de Iurie Osoianu despre iubire
- poezii despre fericire
- citate de Iurie Osoianu despre fericire
Nu te-am căutat dar te-m găsit...
nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost
refren:
ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de ghețar
zâmbetul - și trist și marțial
mai sfidează fostul boschetar
nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-știu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...
refren
nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ți spun nimic nici n-am să-ți scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu
refren
nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit și lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...
refren
cântec, versuri de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt bărbatul
Sunt bărbatul dulce-al nopților de taină,
Port la cingătoare... lacăte și chei
Și iubirea prinsă... la rever de haină,
Sunt parfumul care... place la femei.
Sunt bărbatul care știe să iubească,
Care stinge flăcări în fântâni de dor,
Zâmbetul pe buze-l fac să-ntinerească
Și încep sărutul... doar de la picior.
Sunt bărbatul care așternuturi arde,
Port extazu-n buze și în ochi de foc,
Eu în trup fierbinte risipesc petarde
Și fiori și fluturi, ca-ntr-un tainic joc.
Sunt bărbatul care știe să asculte,
Șoaptele păgâne spuse-ncetișor,
Care-aruncă-n mare cu dureri trecute
Și îngroapă stele, jos, lângă izvor.
Sunt bărbatul vesel, încă în putere,
Port în mine-amorul fără de păcat,
În adânc vulcanic răspândesc plăcere
Și răstorn tot cerul, dimineața-n pat.
Sunt bărbatul tandru, blând și iertător,
Am în sânge patimi și cărbuni încinși,
Știu să vindec rana inimii ușor
Și s-aprind luceferi, care-s încă stinși.
Sunt bărbatul care sufletu-și oferă
Despicând momentul, pasiuni stârnind,
Cred că bucuria este efemeră,
Însă înspre viață, brațele-mi întind.
Sunt bărbatul care în iatac pătrunde
Și cu frenezie înflorește-n trup,
Când atinge locuri și apoi se-ascunde
Înspre răsărituri, raze când erup.
Sunt bărbatul care rabdă în tăcere,
Ce desface floarea lacrimilor reci,
Știu s-adun nectarul stupului cu miere
Și să-nchid fereastra, ca să nu mai pleci.
Sunt bărbatul care știe să respecte,
Pentru că destinu-i dur si nemilos
Și-am lăsat în urmă, semnele deștepte,
Alegând știți bine, numai ce-i frumos.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre stele
Nu o să mai scriu
Pentru cine nu mă știe
Mă numesc Vlăduț
Fascinat de poezie
De când sunt micuț.
N-am dorit să țineți minte
Date despre mine
Și știți... jocul de cuvinte
Vine de la sine.
N-am talent, nicio fărâmă
Cu suflet pustiu
Templul meu azi se dărâmă
Și n-am să mai scriu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre talent, poezii despre suflet, citate de Vlad Bălan despre suflet, citate de Vlad Bălan despre poezie, poezii despre jocuri, citate de Vlad Bălan despre jocuri, poezii despre dorințe, citate de Vlad Bălan despre dorințe, citate de Vlad Bălan despre cuvinte sau poezii despre calambururi

Scriu de Cornelia Păun Heinzel
Cornelia Păun Heinzel: Scriu
Scriu
Fără a dori premii și laude deșarte,
Pentru că literatura-i mai presus de toate.
Scriu
Fără a vrea bani, faimă, funcții, bogății,
Pentru că nu asta-nseamnă scriitor să fii.
Scriu
Fără a fi un fals personaj construit
Mediatizat sponsorizat, în realitate un nimic.
Scriu
Fără a-mi vinde sufletul, nu la comandă, ci cu onoare
Pentru mine aceasta reprezintă o valoare.
Scriu
Nu cu scopul de a mă vinde, a mă promova,
Cu comerțul, scrisul nu se poate confunda.
Scriu...
poezie de Cornelia Păun Heinzel din Confluențe literare Australia (2 august 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre scriitori, poezii despre realitate, poezii despre păuni, poezii despre premii, poezii despre onoare sau poezii despre laudă

Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre sfinți

Noapte bună
Noapte bună, dinspre vară
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Simplu și cu sânge rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună, dinspre vară
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns

Confidențe pentru public
Continuu să-mi pun sufletul în vers.
Nu pot să scriu nimic fără să simt.
Chiar dacă risc să pierd un Univers,
pe mine și pe voi n-am să ne mint!
E-o slăbiciune, dar e asumată,
și numai Domnul știe și va ști
că numai Lui Îi sunt îndatorată
când curg în toc cerneluri sângerii!
N-aș fi crezut vreodat' că poezia
e jurământ făcut fără să știm!
E joacă serioasă, e-alchimia
în care amețim, ne-ndrăgostim...
Azi sunt cenușă, ieri eram stejar,
mâine renasc și nu mă recunosc,
poimâine-s iască, piatră și amnar,
în vers fecund, adânc, pudrat cu mosc.
Mă leagănă visări, mă fierb dureri,
sunt om, nu vreau să scap de "a simți",
n-am să ascult nici sfaturi, nici păreri,
iar adevărul nu-l voi ciopârți.
Îmi dau voie să uit de prozodie,
de-accente sau de număr de silabe...
"Contabililor" fripți de poezie
le dau de lucru! "Versurile-s slabe!":)
Nu vor găsi metafore, grămadă,
ci doar cuvântul simplu și firesc.
Nu mă înscriu la USR, la coadă!
Ăst "cuib" a devenit hilar, grotesc!.
Cu poezie, muzică și viață
voi trece anii care mi-au rămas.
Foarte nesuferită sau glumeață,
prieteni, mulțumesc pentru popas!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor sau poezii despre trecut

Cum să scriu, cum să lucrez? Fără tutun și cafea, n-aș fi scris nimic poate (oricum, nu în franceză). Or, sunt doi ani de când nu mai fumez și șase luni de când n-am mai pus gura pe cafea. Frunze de coacăze, de rozmarin, de cimbru pe urmă întregul arsenal al homeopatiei , cum să-ți mai funcționeze creierul cu aceste produse soporifice? Ce scump mă costă sănătatea!
citat celebru din Emil Cioran (noiembrie 1965)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre fumat, citate despre timp, citate despre sănătate, citate despre gură, citate despre frunze, citate despre creier, citate despre cafea sau citate despre Franța

De ce-am venit pe lume?
Eu n-am venit pe lume să mă așez la masă
Și să aștept poeme la mic dejun și cină;
Când m-am născut în vară, era marea frumoasă
Și m-a stropit în glumă cu un pahar de vină.
Și n-a știut că vina o voi purta în sânge,
(M-am rătăcit prin viață, mai singură ca luna;)
Și fiecare toamnă, atâtea ploi îmi plânge,
Că le păstrez în mine, să-mi plângă-ntotdeauna.
Eu am venit pe lume, ca un copil cuminte
Și n-am cerut bomboane, păpuși sau prăjitură;
Doar așteptam iubire și nu știam că minte
Cuvântul ce-n altare pe dumnezei se jură.
Și m-am mutat în mine, cu tot cu poezie
Și am fugit de lume, în lumea mea albastră,
Să-mi port cu mine crucea, destinul să îmi fie
În lacrima icoanei din strana ei sihastră.
Nu știe nimeni încă, nu știu nici eu ce taină
Păstrează-n ea răspunsul, la întrebări de-o viață:
De ce mi-a fost durerea și adăpost și haină,
În fiecare noapte și-n orice dimineață?
Îmi va răspunde versul din ultima secundă,
Când voi pleca în lumea de dincolo de mine,
Un vers bolnav de noapte cu rima muribundă,
Călcând pe-un vis de ceară, pe alte căi străine...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre dulciuri sau poezii despre toamnă

Îți scriu poeme din eternitate
Cu sufletul amorf îți scriu poeme
și cu cerneala cerului căzută în orbite,
miraculos, un înger de lumină
își lasă aripa peste cuvinte.
Îți scriu poeme ca și cum aș ninge
din tablouri scumpe ale vieții mele,
îți scriu poeme ca și cum de sânge
mi-ar izbucni din carne niște stele.
Îți scriu poeme ca dintr-o genune,
fluidizată în trupul meu febril,
în care ard serafic niște semne
din era unui cântec de copil.
În chip de plante, păsări, maluri, fluturi
mi-am modelat iubirea-n testamente,
ce m-a reinventat, din schitul minim,
într-un mausoleu de sentimente.
Pe tine, omule, te-am rupt din traiectoria
nisipului amanetat de-un gol de moarte,
și nu știu dacă-ți amintești, dar ție
ți-am scris poeme din eternitate.
Tu ce mai faci? M-auzi dintre cuvinte?
Tu-mi înțelegi această grea povară
de-a fi mereu și iar doar poezie,
ca o nesfârșită iarnă-primăvară?
poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre trup și suflet, poezii despre testament sau poezii despre păsări

Ultimul rând
pluteam visând la cer
cuvântul era strigăt
băteam la ușile lumii
printre gratii de fier
eram tineri odată
pășeam prin furtuni și prin ploi
ploua femeie, gestul tău eram noi
doar un dor trecător
orele vieții se frâng
căutam doar o viață, să plâng
lângă mine, o femeie, un gând
scriam pe trup cuvinte ce curg
se furișau amintiri
între vise, tăceri, despărțiri
răsărea câte o floare,
se stingea visătoare
sânii tăi, atingerea ta
durerea și lacrima mea
eram singuri și goi fără noi
niște porți frânte între noi
adormeam apoi obosiți amândoi
ploua, inima mea
cuiele plângeau pe o cruce
din palme rupeam gânduri și alte dureri
răsărea între spini, o cuce de crini
treceau oameni pe drum
ne-au hulit, ne-au lovit, ne-au vândut
pe o oală de arginți
au venit într-o noapte, ca hoții
sărutul lui Iuda l-am primit pe obraz
au scuipat în biserici de suflet, călcând peste cruci
te-am pierdut femeie într-o noapte de hoți
într-o cameră, zăcea trupul tău
era o cameră goală
între mine și anii rămași
curgeau ochii către ultimii pași
erai rană deschisă
sângele roșu se scurgea pe asfalt
uneori veneam să te caut
rătăcind mereu ochii tăi
nu închide ochii, iubito
e devreme în lume
orele se scurg
doar sărutul a rămas într-o glie
dormi femeie, ochii sunt reci și sunt goi
plec singur, nebun, într-o noapte
te-au închis într-o piatră
în palme port încă doar aripi de fluturi
mai scriu uneori, mă mai scriu
scriu durerea în tragic blestem
singur sunt pe pământ și mi-e frig
e un drum al sorții, uitat într-un gând
crucea este goală
nu, nu pleca femeie
nu pleca cândva
am rămas acasă, am rămas cu ea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre durere

Noapte bună
Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n povești
Și sub nucii de afară
Vise dragi îți regăsești.
Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieții cheie,
Nestatornică și rece,
Transformându-se-n femeie:
Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi și cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.
Noapte bună... primăvară,
Curg poveștile-n iubiri
Pentru-a nu știu câta oară
Dezgolind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară
Eu...
Eu sunt poetul
Fără pană,
Inspir mereu
O poezie
Expir apoi
Cu... pana
Pe coala albă
De hârtie.
Și scriu...
poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb