
Vulcanul
Se vede în zare, ca o lampă de foc
Un vulcan, gravând
Pe lava abia răcită urmele
Sufletelor rătăcite, plângând, suspinând...
Se spulberă cenușa lor în fiecare atom
Pierzându-se liniștea
În vuiet de valuri încinse, până dispare...
Apoi tăcere... tăcere...
Până ce ploaia, spală-ne cu lacrimile ei,
În zeci de anotimpuri, umbrele urmelor rămase vii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vulcani, poezii despre tăcere, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre cenușă sau poezii despre anotimpuri
Citate similare

Păcatul
Păcatul plătit este pe jumătate iertat.
Ca o lampă de petrol ardem flacără vie...
Ardem până ce devenim un atom
Petrecându-și secundele spre ultima frontieră.
O funie de păcate ne leagă de moarte...
A. D. N.-ul durerii!
Martiri ai cuvintelor,
Altare de lacrimi,
Ascunsele patimi...
Și toate din păcat revărsate,
Din tăcere, în moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre plată
- poezii despre petrol
- poezii despre iertare
- poezii despre graniță
- poezii despre foc
- poezii despre durere

Să mă iubești cu ochii
Iubește-mă cu ochii,
Lăsând lumina să respire prin toți porii,
Chiar și fără stelele de pe cer!
Iubește-mă!
Mă vor lumina ochii tăi...
Buzele tale devin petale de foc.
Iar eu voi fi vulcan erupând,
Vorbindu-ți cu lava ce se prelinge,
Ca un râu de crini izvorât la picioarele tale.
Nisip însetat de valul încins,
Vibrând ca o inimă sub tălpile goale.
Țipă universul,
Ascuns sub lava topită a cuvintelor,
Ca un pescăruș rănit de tăcere.
Cenușa amintirii renaște în copaci de lumină.
Rogvaiv mângâiere...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre stele
- poezii despre picioare
- poezii despre ochi
- poezii despre nisip
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Cuvântul... tăcere
Fiecare cuvânt are un nume...
Și numele meu e tăcere,
Căci dincolo de ea nu pătrunde
Decât umbra morții,
Adăpostindu-te în valuri reci,
Sub răni sângerânde, înfășurate de doliu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cuvinte, poezii despre moarte sau poezii despre doliu

Cântec de mamă
Se auzea un cântec
când mai aproape când mai departe
un cântec de mamă de cântec
spre liniștea copilului ei.
Și eu îmi smulgeam urechile
și le aruncam
când mai aproape când mai departe
cu ochii mei întinși ca o praștie.
Și-am început mai întâi să murmur
apoi când mai încet când mai tare
până am țipat
un țipăt de tată de țipăt
spre liniștea copilului lui.
Apoi a fost tăcere, o tăcere
de moarte de tăcere...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre urechi, poezii despre tată, poezii despre muzică, poezii despre mamă sau poezii despre copilărie

Tăcere
Prin metropole tăcute
Dusă e, de vânt, cenușa
Rătăcitor secunde
Și deodată, iată, pare
La Biserica uitată
Ce abia se vede-n zare,
Că se va deschide-o ușă...
Vântul, mângâindu-i trupul
Timpului ce balansează
Într-o clipă și-ntr-alta,
Cu unduioare frunze
Îi șoptește ca să intre,
Liniștit, fără cuvinte,
Spre-a uni cerul cu marea
Și-n biserica tăcută, unde nimeni nu-i,
Tăcerea timpului se mai aude,
Cum își pierde mângâierea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre religie, poezii despre frunze sau poezii despre creștinism

Tăcere
într-un oraș bolnav, un suflet bolnav
tic-tac, tic-tac
apoi tace
s-a terminat
e liniște
prea multă liniște
nu-mi dă pace
și tace
clopotele bat în tăcere
o imensă tăcere se lovește de imensitatea cerului
și tace
ne căutam în tăcere
ieri si mâine
desigur, nu ne găsim
pașii erau prea tăcuți
stăm și tăcem
fiindcă putem, nu
uneori vorbim, în adâncă tăcere
să nu tulburăm lacrimile de pe caldarâm
pășesc pe aleile tăcute ale vieții
mă izbesc de tăcerea gândurilor
tac în cuvinte nerostite
liniștea curge agale, în tăcere
mi-s ochi atât de obosiți
de trăit în tăcere
e sufletul gol, umplut cu noroi
să tacă, vorbea prea mult
astăzi, amara tăcere
s-a așternut peste oraș
și tace...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre vorbire, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre sfârșit, poezii despre prezent sau poezii despre pace
În tăcere
Cuvinte nespuse
rătăcite priviri
și tăceri...
Pierdute iubiri
vorbe fără rost,
în acorduri
de tăceri...
copilul,
un scâncet
și zâmbetul lui
și tăceri...
Un poet plângând în tăcere
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, citate de Monica Trif despre zâmbet, poezii despre poezie, citate de Monica Trif despre poezie, citate de Monica Trif despre iubire sau citate de Monica Trif despre cuvinte

soare la apus
țâșnesc valuri spre plajă -
tăcere și melci
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre plajă sau citate despre Soare

Simțeam secundele zgâriindu-mi timpanul obosit de atâta tăcere... această tăcere de sticlă.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp sau citate despre secunde

Tăcere!
Tăcere!
Vreau să aud secundele
Rostogolindu-se în albia timpului.
Să le cunosc fărămițarea,
Spre a le putea înțelege.
Să le aud căderea ca pe a unui cristal
Căzut pe treptele vieții.
Răsărit și apus,
Anotimpuri transferându-și misterele,
Fluturi și flori,
Păsări și susur de ape,
Toate prinse într-un curubeu
Pe care doar ochiul pineal îl percepe...
Atât de aproape
Și totuși... atât de departe...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre fluturi, poezii despre flori sau poezii despre cunoaștere

În negura din jurul meu...
În negura din jurul meu,
Plutesc adesea numai eu,
Copac cu ramura de nea.
La tâmple am nămeți de stea...
În suflet verile mi-au ars...
Pomada verbelor, în ceas
S-a scuturat și mă întreb:
Sunt om, sunt pasăre sau cerb?
Sunt floare, stea, quasar sau râu?
Sunt lacrima în spic de grâu?
Pot fi din toate câte-un pic,
Ori poate nu pot fi nimic.
Sunt un atom! Clepsidra-i spartă
Eu sunt doar o pictură moartă,
O cifră în statistici cave
Mai insalubre, mai bolnave!
Cenușa risipită-n zori
Apoi tăcere și... ninsori,
Vaier și clopote, mormânt.
Și-atunci ce sunt?! Nimic nu sunt!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre verb, poezii despre vară, poezii despre statistică, poezii despre pictură sau poezii despre ninsoare

Cu cât mă rătăceam mai mult în arhiva sufletelor adormite, făceam abstracție de ființa reală ce încă sălășluia în mine și viața lăsa loc trecutului, imaginației, amintirilor, gravând în istoria gândurilor, un roman nescris încă.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre trecut, citate despre suflet, citate despre somn, citate despre istorie, citate despre imaginație, citate despre gânduri, citate despre arhive sau citate despre amintiri

An învățat
Am pansat spinii trandafirilor cu maci
până când am invățat că iubirea este.
Am fabricat dulcegării afumate,
hrană pentru o inimă exilată în aburul norilor,
până când gheața realitații m-a învățat
că a fi
este
Nu a fost...
Am contopit lacrimile cu trupul mării
până am învățat că sarea durerii
curată alb o rană însângerată.
Am ars suflet cu focul deznădejdii
până am înțeles că cenușa
zămislește sâmburele renașterii.
Am căutat zborul în stoluri de păsări
până am înțeles că aripile mele
cresc inimii cu fiecare răsărit de soare.
Voi coborî în abisul ființei
până când sfârșitul lui a fi
va începe cu a fost...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre trup și suflet, poezii despre trandafiri sau poezii despre sânge
Înălțimi
da te-am iubit
în acele timpuri imemoriale
în care amândoi eram făpturi
de aer și de tăcere
săream de pe un munte pe altul
cu pași elastici și hotărâți
ne sprijineam de brazi și de nori
alergând alergând
lumea era diafană și fără de pată
niciun ochi nu ne sulița cu reproș
soarele apunea mai des pe atunci
și umbrele ni se alungeau subțiate
până dincolo de zenit
căutând un ghețar pe care să poposească
acolo e steaua polară îmi arătai
înălțându-ți brațul spre noapte
iar eu te priveam
plângând plângând
vom mai fi vreodată atât de fericiți
ca acum
când nu avem nimic
decât întunericul
și liniștea de granit?
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre întuneric, poezii despre nori, poezii despre noapte, poezii despre munți sau poezii despre fericire

Urme de căprioară
Frumos, dragoste nebună, abia mai răsufli...
apoi să zaci în tăcere asemeni urmelor de căprioară
pe zăpada proaspăt căzută alături de cineva
pe care îl iubești. Asta-i tot.
poezie celebră de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Richard Brautigan despre iubire sau poezii despre frumusețe

Lelianei...
Este o fire expansivă din punct de vedere sentimental,
Căci sentimentele evadează din ea
Într-un vulcan de cuvinte ce ne mângâie,
Scurgându-se în noi, în fiecare,
Cu mărinimie și har Leliana.
Târziu a devenit vulcan, arzând
Liniștea compusă cu trudă.
Râuri de lavă se înalță ca niște trandafiri de lavă
Pe cerul durerii.
Prietenia se clatină și... asudă.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre prietenie sau poezii despre devenire

Vis de primăvară
Mi-am pus în gând să-ți scriu de primăvară...
De părul meu în vânturi risipit,
Când rătăceam în fiecare seară
Cărări necunoscute-n infinit.
Plângând, m-am înălțat vulcan arzând.
Tu din cenușa nopților de ceară,
Te-ai avântat spre mine, aruncând
În vis, atâtea flori de primăvară.
Și s-a umplut aleea de istorii
Și fiecare pas era un veac...
Trăiam în noi, din vise iluzorii,
Miros pierdut de flori de liliac.
Înmugurise caisul... De candoare,
Dansam pe albele alei... Mai știi?!
Dar n-am uitat că stele căzătoare,
În părul meu, cândva, vor răsări...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre stele căzătoare, poezii despre seară, poezii despre păr sau poezii despre primăvară

Desfac brațele și îmbrățișez tăcut orizontul
ca și cum dumnezeu s-ar tot naște acolo
din fecioare și fluturi albi
apoi îmi strig prin inimă iubirile
de se cutremură furnicile și pleacă
cumva aliniate
în cadență marș
spre vârful degetelor
de unde îmi place să te simt
ca pe o dovadă bătută în cuie
pe un perete veșnic nehotărât
......................
în mine doarme
lin de tot
o tăcere
pur și simplu
ca o frumoasă adormită
nesfârșire
.......................
de atâta tăcere îmi tot vin cuvinte
cum clocotește lava într-un vulcan
pe care încerc să le sufoc
cumva responsabil
precum un funcționar de la stat
care doar mimează
eficiența
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre virginitate, poezii despre responsabilitate sau poezii despre naștere

În jungla oceanică
În jungla oceanică,
Departe de lumina pământeană și caldă,
O meduză cu coamă de leu,
Ca un foc de lumini se arată.
Un roșu de jar
Și zeci de tentacule căutând
Să se strecoare în decorul de valuri, ușor tremurând.
Explozie de bule, ca o trenă,
O plasă de argint, un drum fluorescent,
Apoi, meduza dispare.
Nu există limite,
Niisipos, universul o înfiază,
Întocmai cum pământul și cerul,
Se succed
Într-o eternă îmbrățișare,
Coabitează.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre meduze, poezii despre roșu, poezii despre ocean, poezii despre limite, poezii despre existență, poezii despre argint sau poezii despre Pământ
De s-ar lăsa cândva tăcere mare
De s-ar lăsa cândva tăcere mare,
Si dacă tot ce-i vag și întâmplare
Și râs vecin ar fi să înceteze,
Și dacă simțurile-n vuiet, treze,
Nu m-ar opri din veghea mea prea tare :
Atunci cu gândul meu aș fi în stare,
până la margini, tot, să te gândesc,
și să te am (cât zâmbetu-n durată),
și iarăși vieții să te dăruiesc,
ca pe-o răsplată.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre răsplată, poezii despre gânduri sau poezii despre cadouri