Prizoniera

În regulă,
Să trecem mai departe!
Ce se află-într-un nume?
Presupun ca voi închisă-n el
La fel de mult pe cât mă simt închisă-afară!

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa nu este decât gândire.

definiţie clasică de Sara Teasdale
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jonathan: Hai să facem ceva.
Sara: În regulă, ce vrei să facem?
Jonathan: Orice.
Sara: Bine, hai să mergem.

replici din filmul artistic Noroc în dragoste, scenariu de Marc Klein
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura mea avere sunt gândurile mele. Cu toate acestea, e suficient pentru mine.

citat din Sara Teasdale
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am să profit din plin de ceea ce viitorul îmi rezervă şi nu îmi va părea rău deloc după ceea ce las în trecut.

citat din Sara Teasdale
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndejuns

Pentru mine-i prea destul, prea îndejuns
Că păşesc pe-acelaşi pământ pe care calcă el,
Prea îndeajuns că noaptea deasupra noastră
Acoperiş ni-i spuza aceloraşi stele, sus pe cer.

Nu visez să leg vântul de pripon,
Nici să pun broboadă mărilor saline,
E îndeajuns că-i simt iubirea
Cum curge ca un cântec peste mine.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Michael: Ţi-ai aruncat florile.
Sara: Ţi-am mai spus, nu ţin mult.
Michael: Nu cred că sunt ofilite încă.
Sara: Nu-mi place să mă ataşez de lucruri dacă ştiu că nu vor dura.
Michael: De ce eşti atât de cinică?
Sara: Michael, cred ca poţi fi cinic, dar poţi fi şi realist.
Michael: Şi poţi fi deasemenea optimist? Poţi să speri? Să crezi?
Sara: Iar asta vine din partea unui om cu opt degete închis într-un penitenciar!
Michael: Se exagerează importanţa degetelor.
Sara: Mulţumesc pentru încercarea de a mă face să zâmbesc. Dar nu azi.
Michael: Nu se ştie niciodată.

replici din filmul serial Prison Break
Adăugat de Alexandra Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când voi putea să privesc viaţa în ochi, să devin senină şi foarte rece, înţeleaptă, viaţa îmi va dărui adevărul şi-mi va lua, în schimb, tinereţea.

citat celebru din Sara Teasdale
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deloc nu-mi va păsa [I shall not care]

Când voi muri şi-April cel luminos
Din părul ud ploi blânde va lăsa,
Chiar dacă cu tristeţe m-ai privi,
Deloc nu-mi va păsa.

Şi pace voi avea, ca pomii verzi
Când cade ploaia peste ei pe drum,
Dar mult mai liniştită eu voi fi,
Decât eşti tu acum.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcate

Au venit să-mi spună la câte păcate te dedai,
Le-au numărat pe rând, unul câte unul;
Au râs şi-mi suflau în faţă fumul otrăvii, ca tutunul,
Dar eu le ştiam pe toate, câte ai –
O, erau orbi, prea orbi să vadă – nu-i insult,
Că păcatele tale m-au făcut să te iubesc mai mult.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După iubire

Nu mai există nicio magie
Suntem ca doi străini care tac
Nu mai îmi faci niciun miracol,
Nici eu nu-ţi fac.

Tu ai fost vântul, eu am fost marea
Însă splendoarea a dispărut
Iar acum sunt ca o băltoacă
Pe-un ţărm pierdut.

Dar deşi balta nu se mai teme
Nici de furtuna cu valuri buimace
Devine mult mai sărată ca marea
De-atâta pace.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Nu îmi pare rău că sufletul meu
Va părăsi flămând lumea noastră:
El e nemuritor, el va trăi mereu
În eternitatea adâncă şi vastă.

Nu de suflet îmi este milă,
Ci de bietul meu trup pieritor,
El trebuie să se-întoarcă-n argilă
Fără-a fi-întâlnit fericirea de care i-a fost dor.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul mării

O mie de mile dincolo de-acest zid bătut de soare,
Undeva valuri răcoroase peste nisipuri se scurg lent,
Mareea la reflux abandonează pământul indolent
Cu un murmur prelung şi muzical, o îngânare;

Sub proaspăt vânt, se-înalţă şi cad valuri, lansând în aer gustul sării,
Iar pe platoul stâncilor, cu fulgi de spumă albă, ninge –
Deşi-s departe de ţărm, aud şi ştiu cum apa-n pietre se înfige
Pentru că eu de la-început născută-am fost iubita mării.

Aş vrea – dacă-aş fi acolo şi peste mine-ar trece cu voalu-i sidefiu,
Cu recea-i insistenţă mareea, cuprinzătoare cât o lume,
Răcorind starea-aceea fierbinte căruia suflet îi zic oamenii pe nume –
Cu refluxul să plec, să mă pierd în depărtare şi să fiu

Mai puţin decât cea mai minusculă scoică pierdută-n mare,
Mai puţin decât, stinsă, chemarea unui albatros în zare.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură

În pofida iubirii, sunt singură,
Dincolo de tot ce am luat şi dat –
Dincolo de toată tandreţea ta
Uneori de viaţă m-aş fi lepădat.

Sunt singură, mă simt ca şi cum aş zăbovi
Pe piscul cel mai înalt al lumii, sub un trudit astru,
În jurul meu, doar viscole şi doar zăpadă,
Deasupra, cerul larg, din albastru mai albastru;

Cu ţărâna potrivnică şi cu raiul interzis,
Cu sufletul meu cel mândru, de neocolit,
Încerc să fug de pacea celor care
Nu mai sunt singuri – fiindcă au murit.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciune

Când m-am convins că-i în zadar
Să-ncerc să zbor şi să cad iar
Şi-am înţeles că-n orice vis
Se află ascuns un compromis,
Când Viaţa-n faţă am privit
Şi mintea mea s-a ascuţit,
Ea Adevărul mi l-a dat,
Dar tinereţea a zburat.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie [Longing]

Nu-mi pare rău de suflet
Că pleacă-n tulburare,
Mai are vieţi în faţă
Eternitatea-i mare.

Nu-mi pare rău de suflet,
Dar trupul n-o să ştie
Când merge în ţărână
Ce-i aia bucurie.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un plâns [A cry]

Sunt ochi pe care-i poate şti
Şi mâini ce-l pot simţi oricât,
Dar pentru-al meu iubit voi fi
Un glas, şi-atât.

Sunt sâni ce-l pot primi cu dor
Şi buze să sărute strâns,
Dar voi rămâne până mor,
Numai un plâns.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alchimie

Îmi încurajez inima, cum primăvara,
Blând, încurajează o margaretă-n ploaie;
Inima-mi e-o cupă curată ca Fecioara,
Deşi ea conţine-n ea dureri, o droaie.

Voi învăţa de la flori şi frunze acel har
Ce dă culoare orelor şi le răsfaţă,
Pentru a schimba vinul acestui trai, amar,
În aur radiind de viaţă.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelegere

Îi înţeleg pe ceilalţi foarte bine
Şi toate gândurile lor îmi sunt clare,
Ca algele în apele marine
Puţin adânci sub razele solare.

Dar pe tine niciodată nu te-am înţeles,
Secretul sufletului tău stă-ascuns mai acătării
Decât comorile din galioanele spaniole ce-s
Scufundate de multe secole-n apele mării.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

Lumea-i obosită, anul bătrân – demult nu te mai strig;
Frunzele-îngălbenite mor cu inima-împăcată;
Vântul se strecoară tremurând de frig
Printre trestiile uscate de pe baltă.
Iubirea moare, iarbă ofilită (cândva verde),
Iar noi, care am sărutat, înnoptăm în zâmbete de ger
Aproape-împăcaţi că vechea dragoste se pierde,
O frunză-n vânturile toamnei spre-albastrul altui cer.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mare

Singură, stau în bătaia vântului, pe puntea
Unei nave, care se tot ridică şi tot coboară,
Beznă tulbure-n jur, apă sălbatică sub mine,
Biciuită de furtună, vâjâind în noaptea barbară.

Pământul e-încruntat, marea neprietenoasă,
Caut loc de-odihnă pe neodihnita mare;
Trebuie să lupt zi de zi, să mor luptând,
Cu o rană nevindecată-n suflet, temătoare.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!