Reciclare

Să tai copaci pentru hârtie
Zău că te-apucă mii de draci
Când mult mai simplu e, se ştie
S-aduni hârtii dintre copaci.

epigramă de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie darwinistă

Fraţi şoferi, nu fiţi stângaci,
Nu daţi în copaci ca proştii!
N-aţi aflat că în copaci
Au trăit strămoşii voştri?

epigramă de Gheorghe Grosu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci fără pădure

in povestea copacilor goi
scârtâind într-o singură uşă
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenuşa

doi copaci fără frunze pe drum
după cum ii priveşte înaltul
doi copaci prin sărutul de scrum
aplecându-se unul spre altul

nu mai suntem decât doi copaci
vor veni taietori să ne tundă
vor lua crengi toti copiii săraci
pentru flacăra lor muribundă

si chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivăţul iernii ce vine
fără braţe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine

spune-mi pădure cu frunza rară
unde-i iubirea de astă vară?
nu ştie iarna sa se indure
de noi copacii fără pădure

cântec interpretat de Tatiana Stepa, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramiştilor

Nu-mi place, când pana vi se moaie,
Războiţi-vă şi voi pe mii de draci.
De n-ar fi existat războaie,
Eram, merci..., şi-acuma în copaci.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ironii sentimentale

E cerută cartea, credeţi-mă-n draci,
Dau autografe chiar şi pe copaci!

distih de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru... "Nucul oltenesc"

Avem şi noi copaci în ţară...
Cu drag şi mândră îi privesc,
Dar dintre toţi, al meu îmi pare
Că e doar "Nucul Oltenesc".

Pe fruntea asudată-a ţării
Arbuşti, copaci şi flori, tot cresc,
Dar nicăieri nu e mai bine
Decât sub "Nucul Oltenesc".

Vezi, tot mai falnic mi se pare
De-o vreme "Nucul Oltenesc"
Şi are mare căutare...
În el oltenii înfloresc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevasta şi ciocănitoarea

Comparaţia-i letală,
Ele ciocănesc în draci,
Una scoarţă de copaci,
Alta scoarţă cerebrală.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2009)
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul tăiat din viaţă

Am intins firul albastru între doi copaci
şi i-am legat unul de altul
n-au spus nimic
se simţeau fericiţi, clătinau din frunze
păsările făceau schimb de triluri
şi de copaci.

Pe pământ umbrele se rotunjesc
cu margini schimbătoare,
subţiri.

Fug cu timpul tăiat din viaţă
şi-l scap în amintiri,
dimineţile îmi deschid luminoase cărări
dincolo de prefaţă.

Dacă scriu negru pe alb
fără hârtie,
nu mă lăsaţi să termin!

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în aşteptarea toamnei

Păleşte frunza din copaci,
Iar câte una s-a sfrijit
Şi nu mai sunt holde cu maci
Pe şesu-ntins şi însorit.

Gustar deodată s-a ivit,
Păstăi crapate pe araci,
Păleşte frunza din copaci
Şi câte una s-a sfrijit.

Eu, am un of nemărginit
Că nu avem ce pune-n saci
Din plaiul nostru pustiit,
Ţăranii noştri sunt săraci.

Păleşte frunza din copaci

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci necunoscuţi

Nici nu ştiu ce fel de copaci sunt
Dar înfloresc şi cu mireasma-ncântă
Cum pot să se ridice din împietrit pământ
Când vântul şi marea mereu îi înfruntă?

Că se ridică - aş mai putea-nţelege -
Dar florile minune de unde le luară?
E drept - pe ţărm e primăvară-n lege,
Dar, totuşi, treaba asta nu-i uşoară.

poezie celebră de Antoni Slonimski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci azilanţi

Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad nişte crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.

Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Şi-am ajuns mai uscaţi cum eram,
Şi acum ne fac vreascuri săracii.

Suntem nişte copaci azilanţi
Din pădurile lumii rămase,
Şi am ars printre munţi emigranţi
Şi-n tăcutele focuri din case.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzeam undeva, prin aproiere, susurul râului, dar între mine şi apă se întindea un desiş de copaci şi de mărăcini. Îmi croisem drum într-acolo până la un punct care ieşea din câmpul vizual al prietenilor mei, când sub unul din copaci am observat o masă informă şi roşcată ghemuită printre rădăcini.

Arthur Conan Doyle în O lume dispărută
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

şi ninge în tine

şi ninge-n tine
când e-atâta iarnă în mine
afară copii de ceaţă fac oameni de ploaie
aud copaci şuşotind
pietre rostind aerul care le înconjoară
mă întreabă cum e să fii om
să iubeşti
să urăşti
şi atunci scriu pentru copaci pentru pietre
pentru dealuri şi ape
le scriu pe limba lor
cum e să fii om
să iubeşti
şi să urăşti
am renunţat să mai scriu pentru oameni
cum e să fii piatră
copac sau apă
cer cu nori
cer cu senin

scriu cum e să fii iubire pentru ură
cum e să fii ură pentru iubire
acum când ninge în tine
şi e atâta iarnă în mine

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Spre veşnicia fără de hotar
E-un drum tăcut, istovitor, amar...
sunt timpuri gri, sunt lacrimi, e durere
Hotar de vers, poeme austere...

Îngeri în negru, să ne-nalţe, vin...
Parcă am şi uitat să suferim.
E lumea doar un petec de hârtie.
Stingheri plecăm... Aşa a fost să fie!

Miroase ceru-a smirnă şi a toamnă...
Îngână, goi, copaci, un imn... Alarmă!
Copacul vieţii istovit se-apleacă.
Maiieri se înălţa spre ceruri parcă.

A milă-şi plâng copacul (azi - o umbră)
Şi alţi copaci în urmă-i se surupă
În vidul dintre două veşnicii...
Alt drum copacul vieţii-şi va croi.

Ce sfânt miros! Ce vis! Eternitate...
E taina care a unit cu moarte
Vis, întuneric, tihnă şi lumină,
Prin vrerea şi prin facerea divină.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana Loredana

Numele tău face albă zăpada
numele tău creşte-n copaci
printre două lacrimi trece cascada
numai tu în cuvinte când taci

Numele tău înfloreşte-n copaci
numele tău trece ca vântul
de-ai să vrei să-mi spui ce mai faci
să-mi cauţi în inimă mormântul

Numele tău trece ca vântul
printre două lacrimi cascadă
la sfârşit iarăşi ia cuvântul
numele tău albă zăpadă

Numele tău murmură-n copaci
nu mai plânge tată în inimă taci

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copac

în apartamentul de deasupra mea s-a mutat
un cuplu de copaci
simpli mai de la ţară
stau înghesuiţi un pic mă gândesc
când ea întinde rufele frunze îmi cad uneori în balcon
urc şi le duc înapoi
el e un simpatic cu o scorbură uriaşă
îmi spune hâtru
nu trebuia avem destule
atunci când au musafiri aceştia lasă în urmă
pământ şi păsări pe casa scării
femeia de serviciu are o zi grea
fumează două ţigări în plus
mai deschide un geam şi pentru păsările rătăcite
adună pământul şi-l duce acasă pentru flori

apoi sub mine s-a mai mutat o familie de copaci
m-au întrebat dacă pot să îşi lase copiii cu mine
sunt foarte ocupaţi şi nu mai răzbesc
am fost desigur de acord
e drept că îşi mai uită câte un copil
acum am câţiva copăcei care mă şoptesc foşnind,, tată"
şi eu le dau apă le mai schimb pământul

încet încet în apartamentele din scara mea
locuiesc numai copaci
femeia de serviciu a renunţat de mult să mai vină
iar eu mă simt tot mai bine într-un ghiveci
copiii mei mă udă îmi schimbă pământul
tavanul e din ce în ce mai departe mai albastru
şi o pasăre mi s-a cuibărit pe ramuri

poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CEI CARE SUNT UN VÂSC ŞI DIN COPACI ÎNALŢI SE-NFRUPTĂ-Ruba
Cei care sunt un vâsc şi din copaci înalţi se-nfruptă
Trecând prin vreme şi prin viaţă fără nici o luptă,
Căzuţi vor fi din tihna voluptoasei leneviri
Atunci când creanga ţiitoare de furtuni e ruptă!

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârfuri de copaci
în lumina soarelui-
culori de toamnă.

haiku de Doina Marcela Gheorghe (25 octombrie 2024)
Adăugat de Doina Marcela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara copacilor

în ţara aceea ascunsă
nu existau drumuri
existau doar copaci

de bună seamă
nu ştiau să vorbească
însă foşneau poetic
deasupra unor oameni
fără topoare
iar
oamenii
(înrădăcinându-se)
deveneau copaci

poezie de Cristian Lisandru din volumul de versuri Fulguiri (20 decembrie 2017)
Adăugat de crislis
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un simplu act de bunătate ne răspândeşte rădăcinile în toate direcţiile, iar aceste rădăcini prind viaţă şi dau naştere la noi copaci.

citat din Amelia Earhart
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi copaci, aşa ca noi

Doi copaci, aşa ca noi
Şi-au împleticit în cer
Braţele cu muguri noi
Priponind flori în eter.

Zorii clipelor răstoarnă
În ochi roadă, stelele,
De le-om scutura în toamnă
Vom umple panerele.

Apoi înţelepţi, înalţi
Ne-om ascunde în zăpadă
Pe-un schelet de elefant
Adormit într-o livadă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!