tenace

Epitaf mamei

Odihneşte-n astă humă,
Mult iubita noastră mumă;
O, tu, îngere tenace,
Dormi în pace!

epitaf de George Budoi din Epitafuri (5 februarie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forme

Eu mă-mbrac
Şi ea se dezgoleşte.
Îşi pune sânii-n teasc
Şi şi-i striveşte.
Abia aştept
Sacramentalul foc
Din care beau
Şi ard
Pe-o formă
Cu noroc.

Mă-nalţ în vraja
Clipei bachice
Visând, trăind, iubirea
Formelor tenace.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tenacitate

Înflorită şi tenace,
Crizantema
Priveşte spre cer,
Trădată de soare,
Îngheţată de brumă
Ciufulită de vânt.
-Nu-i nimic...
Pierd din petale,
Păstrez opincuţele
În pământ.
Răsar în primăvară
Prind culoare
Şi toamna înfloresc
Din nou....
Învinsă? Niciodată!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ger alert

Şi iarăşi aleargă
Un ger în penumbră
prin lumea cea largă
prin zarea cea sumbră

Şi iar ne dă fiori
şi alde frisoane
stârneşte furori
pe străzi şi balcoane

Cu el tremurând
ursuzi dar tenace
visăm gângurind
la vremuri de pace

La zile de vară
la timpuri de dor
căldură stelară
cu îngeri şi flori.

poezie de David Boia (26 ianuarie 2016)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

E linişte ca-n vreme de război

E linişte ca-n vreme de război.
Zac singură-n noapte ca o trădare
şi simt intens în carnea mea şi-n gând
fiecare sămânţă-a ta cum moare,
încercând să reziste – tenace, temătoare...
E grea povara-aceasta care tot vine şi revine,
povara atâtor morţi până când
o sămânţă va-înflori în mine.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este linişte ca după război...

Este linişte ca după război.
Zac singură-n noapte ca o trădare
Şi simt intens în mine
Sămânţa ta cum moare,
Încercând să reziste, tenace şi temătoare...
Şi-îndoieli noi scutură frunze de pelin;
Câte morţi va mai trebui să suport oare
Doar pentru a o traversa pe-a mea deplin?

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis...

Un vis cu braţele întinse
Spre plus infinit...
Lumina îşi deschide porţile
Şi se risipeşte în picuri de rouă.
Mă ascund sub măşti de argint.
Plouă...
Plouă cu frunze ruginii
Şi confuză,
Alerg ca un gând,
Îmi întind din privire,
Braţe de tenace meduză.
Strâng secundele
În colţul ferestrei neşterse de praf...
Epitaf –
Lăsţi-mi gândul să zboare!
Cred în reîncarnare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

Repetabil stimulent,
suveran a cărui slujire e scopul meu suprem,
fapt novator
ce poate deveni permanenţă
ca o idee răsărită instantaneu
din penetraţia tenace şi rapidă
(împrospătată continuu de calitatea revelaţiei
ce trebuie fructificată de entuziasm şi dăruire)
a razei acţiunii ce nu poate fi oprită de ziduri,
ci răspândită în mii şi mii de conştiinţe,
neînlocuibilă prin comoda reorientare exterioară.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu două fete în poemă...

Poem interior: gândire
Tenace, surdă, fără chip,
Ţâşnind din inimă, lucrând
Carnea şi spiritu-n iubire.

Poem exterior: obraz
Şi muzică, aripi de flăcări,
Ce-l poartă-n spaţiul adâncit
Către lumina fără nori.

Sunt eu, eşti tu, o dublă temă
Limpede-avânt, durere sumbră -
Cu două fete în poemă,
Unite cu-n sărut în umbră.

poezie clasică de Pierre Nothomb din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe atunci

Pe atunci Eminescu
Părea un zeu
Blând şi tenace zeu
Motivat şi argumentat
Un zeu inspirat la maxim
Vorba lui era sublimă
Venea din altă lume
O lume depărtată
O lume genială
Însoţită de un ecou enigmatic
Bun şi melancolic tandru şi minunat
Aşa era Eminescu
În vremurile lui bune.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!