Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Este liniște ca după război...

Este liniște ca după război.
Zac singură-n noapte ca o trădare
Și simt intens în mine
Sămânța ta cum moare,
Încercând să reziste, tenace și temătoare...
Și-îndoieli noi scutură frunze de pelin;
Câte morți va mai trebui să suport oare
Doar pentru a o traversa pe-a mea deplin?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

E liniște ca-n vreme de război

E liniște ca-n vreme de război.
Zac singură-n noapte ca o trădare
și simt intens în carnea mea și-n gând
fiecare sămânță-a ta cum moare,
încercând să reziste – tenace, temătoare...
E grea povara-aceasta care tot vine și revine,
povara atâtor morți până când
o sămânță va-înflori în mine.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce cuvântul DA este atât de scurt?

De ce cuvântul DA este atât de scurt?
ar trebui să fie
cel mai lung, cel mai greu cuvânt,
astfel încât tu nu-l poți pronunța imediat;
ajuns la mijlocul lui, după o clipă de reflecție,
dacă este necesar, ai timp suficient pentru a nu-l mai rosti.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O vioară plânge-n noapte

Încă îți mai scriu poeme, și pe note le aștern,
Iar în ceas tarziu adesea, eu ți le trimit pe vânt.
O vioară plânge-n noapte, pe-ale sale strune dragi
Simfonii cu lacrimi scrise, al iubirii bun rămas.

Pe o rază de la lună, notele zboară spre cer
Tremurând de-nfiorare, la fereastra ta alerg.
Bate într-una gândul meu, îți așez sărutul dalb
Pe o frunza îngălbenită, de al toamnei rece voal.

Îți compun o simfonie pe al lacrimii păcat,
Pe un viers de poezie, scris pe-o frunză de arțar.
La sărutul tău visez, vreau aroma lui să simt...
Eu nu te-am atins vreodată, doar în vise te-am văzut.

Doar în vise-n miez de noapte, îți simt focul ce mă arde,
Ca un fulger care cade, noaptea-n nopțile cu ploi.
Toamna a sosit din nou, a câta de când te aștept...
Tu departe ești de mine, oare de ce te iubesc?

Toamna acoperă cărarea, frunzele în zbor mai cântă
Către tine-n miez de noapte, poartă note pe-a ei frunze.
Eu pierdută printre vise, zbor și mor ca și un flutur...
Azi pe note de vioară cânt iubirea mea pierdută.

Inima-mi nebună este, tot ce-a suferit, azi uită...
Ea se-închină neîncetat, glasului ce a iubit.
Și pe-a notelor dulci liră, astăzi îți trimit din nou,
Un poem pe frunze triste, și cu lacrima în ochi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când lucrul acela din mine...

Când
lucrul acela în mine
este mai mare decât mine,
el se potrivește în mine
și mă completează;
când
lucrul acela în mine
este mai mic decât mine,
mă răscolește
și mă face -mi iau zborul
liberă;
când
lucrul acela în mine
este egal cu mine,
eu nu sunt echivalentă cu el în aceeași proporție;
iar când
mă părăsește,
și se pare că-o face permanent,
chiar și atunci
mai este încă
în mine –
cu siguranță.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înmulțind într-un șir pe M cu F

Înmulțind într-un șir pe M cu F
rezultatul este unul sau doi?
Ar putea oare trupul sta lipit de suflet,
s-ar putea ca sufletului -i fie teamă de trup?
Pun prea multe întrebări? Vreau doar
ca amintirile mele se topească
în creuzetul tandreței,
iar eu adorm cu obrazul presat de spatele tău,
ca și cum aș fi pe o motocicletă.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci de ce tot număr...

Atunci de ce tot număr câți bărbați
Și de câte ori, de câte ori am terminat?
Aș putea gândi că n-a fost îndestul ce-am căpătat?
Dar – de fapt, atât a fost. Catalogul acelor bărbați –
Insomnia – l-am recitit doar jumătate, de curând,
Și-am sfârșit speriată într-o pădure-întunecoasă.
Merg înspre mine și depun o mărturie-n gând.
Îmi duc trupul ca pe-o pedeaps㠖 o angoasă.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintește-ți

Amintește-ți de mine așa cum sunt
în acest moment: impulsivă și absentă,
cuvintele mele lovesc obrazul
asemeni aripilor unei molii prinse-n draperie.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înțelesul vieții...

Înțelesul vieții este mai tânăr decât
viața cu treizeci de ani – pe puțin.
Jumătate din viață rătăcești, frunză-n vânt,
Și vezi cum anii nu se petrec în destin.
Apoi, într-o jumătate de zi, de la-amiază la apus,
Atât de multă-înțelegere-încape-n capul meu
că i-ar trebui o eternitate lui Dumnezeu
-asculte tot ce am de spus.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Hermann Hesse

Noaptea în largul mării

Noaptea, când marea mă leagănă
Și când licărul stelei palide
Se așează peste valurile ample,
Mă eliberez pe de-a-întregul
De toate lucrurile și de toată dragostea,
Stau în liniște și pur și simplu respir,
Singur-singurel, legănat de marea
De sub mine, rece și tăcută, cu o mie de luminițe.

Atunci simt nevoia mă gândesc la prieteni,
Iar privirea mea se-afundă-n privirea lor
Și, tăcut, îi întreb, unul câte unul, pe fiecare:
"Suntem încă împreună?"
Este tristețea mea o tristețe pentru tine, moartea mea, o moarte?
Simți oare în iubirea mea, în suferința mea,
Doar o adiere, doar un ecou?

Și marea mă privește binevoitoare, tăcută
Și zâmbește: nu.
Și niciun salut, și niciun răspuns nu se ivesc de undeva.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jocul cu margele de sticla" de Hermann Hesse este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -42.00- 20.99 lei.

Întuneric în succes

Întuneric, înorat, o calmă noapte,
Nori luminați, arată ziua de departe,
Sunt plini de lumină, nu sunt goi,
La ei este soare, dar nu și la noi.

Drum de stele și becuri le zăresc,
Nu am cum vreodată le deosebesc,
Sunt doar buline ce zac, luminate feeric,
Blajine și dulci, într-un misterios întuneric.

Și copacii fără frunze îmi sunt prieteni,
Uitații tei și părăsiții mesteceni,
Sunt doar tulpină uscată și lungi crengi,
Tăcute de fel, dar cu care te înțelegi.

Este surd totul, ca dup-o dinamită,
Ce liniște este într-o lume adormită,
Vântul mă lovește tăios ca realitate,
Neștiutor și firav la fel ca libertatea.

Și crengi cu umbre dansează jucăușe,
Stele și luna țin cerul sub cătușe,
Eu un simplu intrus, într-o lume de noapte,
Un corp ce cară doar vise abandonate.

Mă regăsesc aici în întuneric ca acasă,
Pustiu și rece, doar umbrele mă apasă,
Este doar noapte și doar singurătate,
Presărat cu întuneric, ca un eșec în spate.

poezie de din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin MironSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câte

Câte lacrimi de iubire,
Oare sunt într-un ocean?
Lacrimi de dezamăgire
Câte, sunt scurse în van?

Câte vise neîmplinite
Se ascund azi printre stele
Și dorințe infinite
Câte, oare sunt în ele?

Câte vorbe nerostite
Se găsesc oare într-un veac
Și decizii mai greșite
Câte sunt și nu au leac?

Câte răutăți sunt oare
Într-un gând nevinovat,
Care la necaz apare
Câte-n gând s-au adunat?

Câte zile nesfârșite
Numără un om la care,
Viața este pe sfârșite
Câte, când speranța-i moare?

Câte ceasuri trec pe noapte
Fără somn, fără odihnă
Fiindcă inima vrea fapte
Câte ceasuri fără tihnă?

Câte clipe trec în viață,
Fără ură și minciună
Ce-ți fac inima de gheață
Câte, nimeni n-o să spună?

Câte speranțe deșarte
Are cel care greșește,
De iertare s-aibă parte
Câte, dacă se căiește?

Câte piedici îi mai pune
Unui om soarta în cale
Până când el va apune,
Câte, în zilele sale???

Câte omul pătimește
Într-o viață din trufie?
Multe și-l nemulțumește
Câte, nimeni n-o să știe!

Câte suflete sărmane
Aud vorbe jignitoare
Ce le fac reci, inumane
Câte cad jos, la picioare?

Câte zile are omul?
Câte zile are-n viață?
Câte frunze are pomul!?
Câte zile e speranță!?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Octombrie

Frunze îngălbenite zac,
atârnate-n într-un copac.
Au îngălbenit de tot,
Sperând la un antidot.

Frunze îngălbenite zac,
resemnate sub copac,
tremurând de frig și vânt...
nu mai spun nici un cuvânt.

Frunze vechi abandonate,
uneori sunt simple șoapte,
zac sub pas de trecător,
și foșnesc, se frâng și dor.

Frunze ce-au văzut prea multe,
zac acum grămezi pierdute,
Sub copacii veștejiƫi,
se sărută... doi iubiƫi.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lăsați un mesaj

Un poem e o căsuță vocală:
poetul nu mai locuieșe-acolo și, probabil,
nu se va mai întoarce. Lăsați un mesaj
după ce auziți împușcătura.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceea ce nu-ți poți permite faci este negi aspectul creator al ființei tale, doar pentru că el nu este un suport financiar. Aceasta este trădare de sine.

în Liniștea inimii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cuvinte de intelepciune pentru fiecare zi. Un calendar spiritual" de Paul Ferrini este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 8.99 lei.

Sunt îndrăgostită, de aceea liberă

Sunt îndrăgostită, de aceea liberă trăiesc
cum vrea inima, eman feminitate când desmierd.
Sufletul este lumină când este plin,
greu când este gol.
Sufletul meu este lumină. Nu-i este teamă
să-și danseze singur agonia.
Pentru că m-am născut împletindu-ți cămașa,
voi sosi din moarte cu acea cămașă pe mine.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și, poate...

Întinși pe spate,
după dragoste:
– Uite,
tavanul
e-acoperit de stele!"
– Și, poate, pe una dintre ele
există viață...

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniște între noi

E atâta liniște între noi,
A înflorit de-atâtea ploi,
Răcoarea este în noi doi,
O depărtare de noroi.

Noroi uscat de-atâta timp
Pe ochii noștri și pe chip,
Nu lasă genele pice
În somn de liniște și dulce.

E liniște și ea ne doare
La orice mică răsuflare,
La orice bobocel de floare,
Ce moare de atâta soare.

E liniște și consolare,
Eu sunt aici și-n depărtare,
Eu sunt închis în frământare,
Tu cum mai ești și ce te doare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Strada

merg pe o stradă
fără oraș, fără sens
într-un deplin nonsens cu consensul general
merg în orașul fără nume
lumina absentă, poate incoerentă
umbre negre pe drum
fără grabă, fără treabă, așteaptă, la pradă
în noapte doi oameni pe o stradă
unul sunt eu
celălalt, caldarâmul murdar și ud
de pe o stradă
în mine picură tăceri
de azi, de ieri
caldarâmul stă cuminte, pe stradă
îndură, vânt, ploi, tacute nevoi
eu zac azi pe caldarâmul ud
udat cu sângele meu
într-o noapte, pe strada aceea
murdară și neagră
în zori, zac mai departe, pe stradă
începe o nouă zi
pentru voi, eu...
eu zac pe o stradă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România se moare de prostie

În România prea ușor se moare
În România se moare în spitale
E așa de trist și totul doare
Ne mor copiii in incubatoare

Se moare prea mult în România
De vină este doar prostia
simt un om trădat
De cei pe care i-am votat

În loc construim spitale
Să vindecăm bolile rare
Noi aruncăm miliarde pe rachete
Avioane și tanchete

Se moare peste tot în România
Devină sunt prostia și hoția
E un tandem ce poți -l vezi frecvent
Cu sediu chiar în Parlament

În România se moare la birou
În România se moare la metrou
În România este atâta nepăsare
De aceea în România se tot moare

Români veniți cu toți în stradă
O Lume întreagă ne vadă
Nu suntem groapă de gunoi
Putem renaște doar prin noi

Veniți strigăm într-un glas
Chiar dacă țara e în impas
Avem un viitor, el este scris
Pentru eroii neamului a fost un vis

Chiar dacă am pierdut un rege
Pe urmele lui vom merge
El ne-a vorbit de-a țării nemurire
De-a noastră mântuire prin iubire

În România se moare...
mai interesează Domnilor de ce oare
În Parlament doar vă certați, se știe
Păcat, în România se moare de prostie

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am frică

Câte vise, câte ganduri,
Au trecut de-atunci prin noi
Câte planuri și iluzii
Ne-am făcut noi despre... noi.

Insă zilele cum trec și cum clipele se scurg,
Lucrul ce-mi e cel mai cert și nu știu, cum să îți spun,
Căci mi-e teama... nu de tine și de vanitatea ta,
Ci de ce va zice, lumea imbecilă, crudă, rea.

Dar n-am frică, of degeaba,
Stați cu toții și-așteptați,
Căci eu știu prea bine calea
Și nu vreau ceva -mi dați.

Doar în mine este Domnul,
Și oare cum aș putea
Să greșesc de-acuma drumul
Ce duce-n inima ta?

Doamne, în genunchi mă rog,
Ca-n parcursul vieții mele,
Să mă păzesti de neghiobi,
Și de toate cele rele.

Și tot în genunchi, mai stau,
Doamne un lucru mai vreau,
Să ai grijă și de mine
Căci fară tine, nu-i bine.

Și o ultimă dorinta...
Doamne, -mi dai umilintă,
Și smerenie și jale, nu rătăcesc din cale
Luminează viata mea, Doamne TU îmi ești calea!

poezie de (13 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana DrăgușinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook