Poezii despre alchimist
Surse care se potrivesc după titlu:
Rezultate pentru alchimist în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Alchimist (!?)
nu știu dacă v-am spus:
sunt un alchimist al cuvintelor
umblu noaptea sperând
să sărut stelele
cu patima unui îndrăgostit
cobor din castel noaptea
spre ora doisprezece
când vampirii mușcă din lună
și iubitele îți dau mesaje pe messenger
scriu cu cerneală albastră
pe trotuarul din fața casei
e alchimie pură
e alchimie spirituală
scriu cu pasiune
scriu cu voluptate
gablonzul din mână s-a tocit
mâncat de noaptea transformată în lup
îmi sună telefonul
mă anunță dealerul
că nu mai vinde cretă
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre vampiri
- poezii despre telefon
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre senzualitate
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Între A și Z...
Am prins surâsu-ți trist
Din marginea gropiței
Si ochiul alchimist
La marginea dorinței.
Am încercat atunci
Sărutul să ți-l prind,
Cu șoaptele-mi adânci
Sub stele ce s-aprind.
Răspunsu-ți tandru, moale
Se-ntoarse deîndată,
Ca zâmbetul sub soare,
Ce face scurt o roată.
Minune nu pleca acum,
Să nărui timpu-n zi;
Ci doar promite-mi cum,
Rămâne clipa în "a fi"...
poezie de Liviu Reti (1 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre ochi, poezii despre dorințe sau poezii despre Soare
Secunda
Secunda e un punct în viață,
Se topeste repede ca gheata.
Cu gandul la tine totu-i diferit
Parca trece-un veac pana aud tic.
Tac si tacerea sa-mi fie pedeapsa
Langa mine daca ai fi n-as regreta.
Cum te-am vazut, parca m-am schimbat
Nu e chimie, poate nici magie, e altceva.
Fiinte simple cu viata complicata.
Ceva mort in mine ai trezit,
Din piatra, aur ca un alchimist.
As vrea ca eu si cu tine sa fim,
Actori indragostiti intr-un film.
poezie de Alexandru Theodor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre secunde
- poezii despre schimbare
- poezii despre moarte
- poezii despre filme
- poezii despre chimie
- poezii despre aur
- poezii despre actorie
Curtezana
Un soare venețian îmi scaldă-n aur
moi pletele, încununând alene
splendori de alchimist; port largi sprâncene
aidoma cu niște punți și gene
ce-ndrumă spre cumplitul plaur
al pleoapelor în tainică mișcare;
legate de canale, duc spre mare,
se-înalță, cad ori se preschimbă-în zare.
Dezmierd adesea în răgaz molatec
un câine cine-l vede-l pizmuiește
cu mâna mea, nicicând de jar scrumită,
scump inelată,-n farmec odihnește.
Iar prinți de stirpă veche pier zănatec,
sfârșind răpuși de buza-mi otrăvită.
sonet de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sprâncene, poezii despre păr, poezii despre prostituție, poezii despre odihnă, poezii despre mâini, poezii despre mișcare, poezii despre câini sau poezii despre Veneția
Transfigurare
Vai, ce urât mă regăsesc uneori,
crestând hârtia, ca pe-un crin bolnav,
cu unghiile lungi, cuprins de teamă...
Par în chiliile cu lespezi roase
uitatul alchimist târându-și ghebul
și barba de sub mucede arcade,
cerșindu-și sieși blestematul aur.
Cu strâmbe degete zvâcnind sub lampă,
și proiectând peste perete umbra
cuvântului abia ivit pe filă,
duhul țigării-l izgonesc, de-o clipă,
spre cărți ce se subție în tartaje...
Râzând, urlând, schimonosit aproape,
cu fiecare literă scurtez
a vârstei cale, și-nnoptând îmi pare
că-mbătrânesc c-o literă mai mult,
că-s palid, șters și, dureros, același.
Dar i-ați privit pe-ndrăgostiți? Sărutul
le schimbă, straniu, liniile feței
și-i face albi de spaime
[...] Citește tot
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre spaimă, poezii despre hârtie, poezii despre frică, poezii despre durere, poezii despre degete sau poezii despre cărți
Poemul valurilor
Întind gândul, îmbrățișare,
așa cum întind mâna după fructul oprit de fața împărătească
ce a repartizat fiecăruia câte o bucată de cer,
câte o haină de îmbrăcat eternitatea cu pipăitul stărilor,
câte un umeraș pe care să își pună intimitatea,
să prindă și să desprindă nasturii cuvintelor,
martori ai deschiderii și închiderii șifonierului inimii.
Întind gândul, atingere măiastră,
mai mult decât ar putea chiar palmele,
tortițe de prins darul vieții,
gata de muzica ființării,
gata de eliberări, planări în aerul viselor.
Sedusă de muza, alchimist,
ce schimbă în zbor dorul pescărușului,
leg și dezleg șiretul de care atârnă înfățișarea întinsului.
Ca dintr-o peșteră, scot capul în gura pădurii de simboluri,
mă întind, maree,
să îmi descopăr prelungirea în rezonanța undelor.
Artistă fără pereche, marea îmi răspunde în poemul valurilor.
poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre vestimentație, poezii despre speologie, poezii despre simbolistică, poezii despre seducție sau poezii despre păduri
Piatra Filozofală
Am visat un înger alb coborând din Univers
Cu Piatra Filozofală să mi-o dăruiască-n zori
Și cu harul său divin să mă lumineze-n vers...
C-o rotire triumfală s-a pierdut apoi în nori...
C-un nesaț de alchimist prelucram aur din flori,
Din rouă de pe zorele și boboci de trandafiri,
L-am desprins din curcubeu, de pe strune de viori
Să lucească în cuvinte și-n căldura din priviri.
Am strâns armonie-n piept și-am uns sufletul cu mir,
Cu divină înțelepciune am pus ordine în gând,
Apă vie am strâns din Cer și-am băut-o din potir...
M-a trezit o rază-n zori... când dormeam așa profund...
Și crezând c-a fost real căutam un ambalaj
Cu Piatra Filozofală, darul meu primit de Sus,
Și-am găsit numai un ciob decodat într-un mesaj
Pus în dreapta cerebrală cu modelul lui Iisus...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre îngeri, poezii despre vioară, poezii despre versuri, poezii despre trandafiri, poezii despre suflet, poezii despre rouă sau poezii despre poezie
Renaștere
S-au prins cuvintele, semințe de înfloriri,
de catapeteasma inimii.
Au izbucnit în altarul timpului cu înflorirea rugăciunii,
alchimist pentru bobocii tăcuți ai palmelor universului.
S-au înlănțuit ca prinse în horă.
Zglobii se avântă în față și în spate,
dincolo de chipul dimineții, solie luminii, aprinzănd farul gândurilor.
E un sărut lipit de cerul clipelor,
cu dor de sfințenia vieții.
Din ele se întrupează culoarea amintirii,
din ele se nasc bănuielile de creștere
pentru spicele înscăunate de cinstea virtuților.
Au răsărit cuvintele, fluturi, de pipăit sufletul iubirii.
Miros a mosc și a scorțișoară, a casă de trecut pragul cu talpile goale
pentru împărtășirea din intimitatea aerului.
S-au aprins fețele lor visătoare,
s-au învăluit de ghicitorile purpurii ale rătăcirii prin sine,
în căutarea locului de ascultat pulsul vremii.
Își schimbă vestimentația, se gătesc de primenirea anilor
cu îndreptări de secunde pe axa conectării la izvor.
[...] Citește tot
poezie de Iulia Dragomir (27 septembrie 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre sfințenie
Limba din vis
Cuvintele mi s-au născut în palmă
Crescând din sunetul primordial de "A" -
Rămas la mine-n suflet - dintr-o vară
În care-un înger - strai de humă - îmi croia...
Cuvintele îmi sunt cireșe coapte;
Rotunde, rostogol pe cordul cel roșcat;
Miros a stele ce-au căzut din noapte
Cănd universul fost-a iarăși scuturat.
Cuvinte "alchimist" - mă inventează
Dacă lipsesc, fiind plecată prin tristeți.
Și îi schițează - în crochiu - o rază
Portretului prea gri ce plânge-n dimineți...
Cuvintele-mi sunt păsări cântătoare
Numai din sunet - lumea-ntreagă - întrupând;
Sunt sulițe de îngeri către-un soare
De chihlimbar - în care stă captiv - un gând.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre cuvinte, poezii despre vorbire sau poezii despre verde
Thot
Magii scribi cunosc secretul zeului ce născocise
Întru slava veșniciei știința lucrurilor scrise,
Dătătorul de cuvinte și întâiul sacerdot,
Zeul lunii și-al magiei, zeul alchimiei, Thot,
Cel ce semne hieroglife dăltuise-n chip măiastru,
Luându-și ca model chiar luna, înțeleptul nopții astru,
Căci așa cum este luna o oglindă pentru soare,
Duhul nevăzut vestindu-i în adânca înnoptare,
E și scrisul o oglindă fastuos alcătuită
Pe potriva strălucirii ce se lasă-n ea privită,
O oglindă ce rămâne chiar de soarele-i s-a stins,
Lună veșnic păstrătoare în noaptea de neînvins.
Și cine-ar putea citire să dea magicelor forme
Și cu aburul rostirii viu conturele enorme
Să le umple, să le smulgă din tăcerea lor măreață,
Prin puterea hieroglifei, strălucirii i-ar da viață,
Luna ar părea că-i soare și argintul aur greu,
Alchimist ar fi acela, slujitor marelui zeu,
Poarta-n lături s-ar deschide către lumile trecute,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre știință sau poezii despre secrete
<< < Pagina 1 >