Poezii despre saturn, pagina 3
* * *
te iubesc și
doare
și realizez că
nu e de ajuns
să te iubesc
și să mă iubești
ca să nu mai
doară
așa că să
mai aud eu vreo
tută sorbind
din margherita
că-i deprimată
să fii
deprimat
înseamnă să fii
devastat până
la nivelul
ultimei
celule din creier
[...] Citește tot
poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre tigri
- poezii despre metrou
- poezii despre insecte
- poezii despre existență
- poezii despre creier
- poezii despre bebeluși
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Mă fascinează mâinile mele
mâinile care au mângâiat,
au alinat dureri,
și au crescut vlăstare-copii.
Cu drag au muncit mâinile mele.
Privesc palma stângă,
cu atenție o privesc,
de emisfera dreaptă este legată
și seamănă
cu frunza de viță-de-vie palmată.
Ca pe o hartă, în palmă,
sunt încrustate linii și munți:
linia vieții, a inimii, a capului și a norocului;
munții lui Jupiter, Saturn, Marte, apoi
muntele lui Apollo, Mercur și al Lunii...
Brațul meu cu palma-frunză
prins de-un arbore crește-
arborele neamului,
iar dincolo de arbore
cresc rădăcini...
[...] Citește tot
poezie de Floarea Carbune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre munți, poezii despre creștere, poezii despre copaci, poezii despre timp, poezii despre noroc, poezii despre mâini sau poezii despre inimă
Ritual de toamnă
hai să ne luăm de mână și să fugim prin toamnă
cu amintirile strânse buchet,
ne scânteiază ochii de fericire,
tu o icoană, eu un profet.
hai să ne recitim poemele vieții
și să ne amintim cum a fost,
să n-ascultăm ce ne spun poeții,
noi am trăit un vis la restant-post.
tu veneai de departe, din visele mele,
erai iluzia ce mi-o doream,
eu veneam de neunde, din gânduri rebele,
din lumea de vise ce mi-o cream.
deschide întâiul poem al dragostei noastre
acum când toamna hoinărește prin noi,
și udă cu lacrimi o floare din glastre,
nostalgice gânduri prin vânturi si ploi...
saturn îmi trecuse prin zodie viața
și cripta din mine privea către cer,
natura, săraca, schimbase iar fața
și eu, făt-frumosul, veneam să te cer.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (11 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre vânt, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi
În balon
Am un balon cu aer cald și cred că aș putea zbura
Pe fața nevăzută a lunii, să mă ascund de lumea rea;
Dar înainte să m-avânt în cerul ăsta ca un fum
Aș vrea cu mine să te iau, să-mi fii tovarășă de drum.
Vom zbura dincolo de nori și de acolo vom privi
Și-n curcubeu înfășurați, iubirea vom împărtăși;
La miezul nopții ca o ploaie de stele-aprinse vei cădea
Te voi usca cu o cometă și chipul ți-l voi săruta.
Și peisajele se schimbă, căci suntem ca într-o odisee
Iar râsul tău noapte de noapte va fi a mea Cale Lactee
Treptat și luna va descrește plutind pe bolta înstelată
Fiindcă nimic nu poate umbri iubirea noastră minunată.
Uite cum Venus licărește privind acest devotament
Când noi flirtăm pe cerul nopții duși de al dragostei torent
Și muza mea tu o să fii, să-ți scriu poeme de iubire,
Iar Orion și Andromeda ne vor veghea fără oprire.
[...] Citește tot
poezie de Graeme King, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre sărut, poezii despre suflet sau poezii despre schimbare
Recreația
deodată zgomot infernal -
amalgam de sunete stridente de zgâriau
epiderma zidurilor.
tăcerile se rupeau și se prăbușeau
nemilos peste ghete.
o anarhie de sunete trecea, timpul își juca dezacordul grăbit.
diftongii se striveau sub secunda tăcută marmură
ca apoi alți diftongi să reapară mai gravi, mai deși și decisivi;
mai rebeli, fulgerare imitând.
și niciun foșnet de meditații nu era pentru asta.
așa că o sonorizare de curte tot accelera și dezaccelera
dar toate apar în timp și pier, toate-s trecătoare
de-om vrea, de n-om vrea.
eu împingeam mari bolovani de absolute
de lăsam dâră consistentă prin aria școlii.
prin inecuații dădeam de încrucișarea zâmbetului ei
dar asta e o poveste, alta.
de exponențiala fericirii nici nu vorbesc
mi-e era neagră teamă și atunci
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre știri, poezii despre școală, poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre viteză sau poezii despre sunet
Ce tu nu ai dorit va fi dăruit
De ce fel de doruri-mi vorbești
Când eu ti-am cerut să te iubești
Cum te-am iubit ca un infinit
De nimic din lume atras, ispitit
Și tu te-ai întrebat, ce ai oferit
Dureri inimii-n neînchipuit
Chin de a te iubi în simț biciuit
De poezii ce altora le-ai dăruit
Gândindu-mă cu ce ți-am greșit
Infingându-mi condeiul în piept
Devenind pe filă un vers cu glas inapt
Surd ție ce erai-ncântată de năclăit
Gorn a celor ce vânează o muză
Văzând cum mi te adoram nebun
Copiind in reflexii tușul meu de rază
Ce-ți cânta lumina, să ți-o supun
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre dorințe, poezii despre cadouri, poezii despre vânătoare sau poezii despre versuri
Cearta dintre inima și trupul lui Villon
- Ce-aud? - Eu sunt! - Cine? - Inima ta,
Ce mă mai țin doar într-un firicel:
Licoare n-am, nici vlagă a bătea,
Văzându-te retras și singurel,
Trist, alungat la colț ca un cățel.
- De ce-s așa? - De viața ta șucheată.
- Ce-ți pasă ție? - Port durerea toată.
- Dă-mi pace! - Cum? - A cugeta mă lasă.
- Când va fi asta? - Când oi crește-odată.
- Altcé nimic nu îți mai zic! - Nu-mi pasă!
- Ce gânduri ai? - Să fiu om de valoare.
- Ai împlinit treizeci! - Cât un catâr, și ce!
- Păi ești copil? - Ba! - Mi se pare
Ești apucat! - și cum, de gât ai vré?
- Nimic nu știi! - Ba știu de musca-n lapte e,
Ce-i alb de ce e negru osebesc.
- Ce, asta-i tot? - Ia vezi că mă zburlesc,
Și iar ne hărțuim de ești ciudoasă.
- Ești chiar pierdut! - O să mă opintesc.
[...] Citește tot
poezie clasică de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre cărți
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre știință
- poezii despre valoare
- poezii despre suferință
- poezii despre prostie
- poezii despre planete
Blues fără sațiu
stăteam pe o pânză de păianjen și mi se dăduse o lectură militară
un text lung de toamnă contorsionată în juru-mi precum adulterul
muream și în același timp măturam praful galactic
din modesta căsuță de țară
a străbunilor
zbierând după mine
de ce n-am mai venit
precum abd-ru-shin pe i-phon-urile arabilor
meditând despre bacterii & endoscopii
pe scara spiralată a bibliotecii ferdinand din iași
ps
regele n-a citit vreo carte aici pe scara spiralată
priveam cum iordaniene nebotezate în iordan
au desșurubat dopul de la apa plată
cu o felie de lămâie
și ce altceva ai mai făcut în casa
din roman
efectuându-ți stricta inspecție a zilei
în care ai fost mai bun
decât pânza de păianjen a toamnei
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre dans, poezii despre trup și suflet sau poezii despre sfârșit
Sistemul solar
Pământul gravitează
Și Soarele spre vest se duce,
Iar Luna se așează
Pe-a nopții undă dulce...
Soarele și nouă planete,
Mulți sateliți și comete,
Pe orbite se învârt,
Legile astrofizicii respectând.
Iată, cam așa arată
Al nostru sistem solar
Din galaxia spiralată
"Calea Laptelui"... stelar.
În mijloc Apollo tronează,
Sau mai antic Helios,
Soarele, ce degajează
Căldură, cu mult folos.
Și căldură și lumină,
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sateliți, poezii despre albastru, poezii despre frumusețe, poezii despre celebritate sau poezii despre Pământ
Eu te iubesc, penelopă
stai întinsă tu, femeie, pe un pat de vise dulci,
parc-ai sta în așteptare și nu vreai ca să te culci,
ai pe cap maramă albă, trup de aur, sâni de aur,
plămădită din miresme, de un mare meșter faur,
în vârtejuri diafane doar privirea în nocturn
te-nfășoară în lințolii și-n inele de saturn,
treci printre cărări pierdute, la umbră de chiparoși,
îți privești oglinda în față și cu ochii tăi frumoși
te vezi tânără, regină, cum erai odinioară
și visezi idila-ți dragă, cum a fost întâia oară,
cum cupole de amiază se lăsau în dulci sonate,
în idile de iubire, lună, stele și agate,
joc de treceri, iuți, încete, scene din trecut bizare,
stând în pat așa de tristă tot mereu ți se năzare,
în cvadriga ta de visuri timpul își pierde măsura,
ochiul lăcrimează singur, a tăcut deja și gura,
pe o pernă roz- albastră tot visezi cai verzi pe cer,
care-apar din când în când după care iute pier,
vise aspre, ne-mplinite, deziluzii și păcate
trec prin fața ta, femeie, pline de singurătate,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (24 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre Penelopa