Poezii despre intunecat, pagina 3
Vis de-o clipă
S-a întunecat și plouă.
Dus pe gânduri, în tăcere,
Migălesc o formă nouă
Pentru vechea mea durere.
Tu tiptil vii pe la spate,
Nici te simt, de lin ce-aluneci,
Cu mâini moi și parfumate
Dulce ochii mi-i întuneci.
A ținut o clipă doară
Și în veci n-o să mai vie...
Unde ești, sfântă comoară
De noroc și poezie?
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre noroc
Epitaful lui Mateiaș Basarab
Aicea zac eu, Mathei, în cest pământ reace
Pentru ce cu voi, cei vii, nu poci petreace.
Cela ce-am fost oarecând de toți prea lăudat
Acum zac fără suflet cu lut împresurat.
Numai vă rog, greșitu, tot să mă iertați,
Cest mormânt întunecat, pururea să-l cercetați.
epitaf de Udriște Năsturel (1652)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre lut, poezii despre laudă, poezii despre iertare sau poezii despre cercetare
Vis de-o clipă
S-a întunecat și plouă.
Dus pe gânduri, în tăcere,
Migălesc o formă nouă
Pentru vechea mea durere.
Tu tiptil vii pe la spate,
Nici te simt, de lin ce-aluneci,
Cu mâini moi și parfumate
Dulce ochii mi-i întuneci.
A ținut o clipă doară
Și în veci n-o să mai vie...
Unde ești, sfântă comoară
De noroc și poezie?
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călător la drumul mare
Un vânt întunecat se zbucima-n copacii vuitori
Luna era năluca unei corăbii strivite printre nori,
Drumul, o dungă palidă peste posacul bărăgan
Și călătorul la drumul mare
Venea călare venea călare
Străinul a venit călare și-a oprit la vechiul han.
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre timp, citate de Alfred Noyes despre timp, poezii despre nori, poezii despre marină, poezii despre călărie sau poezii despre copaci
Trandafir heruvim
Trandafiri albi pătați
Cu sāruturi de mac, tac..
Lângă intunecat catafalc
Asteaptā la cer să fie luați
Toteme diabolic insângerate
Ii calcă si sfarmā, supărate
Răsar si mai multe flori sfinte
Pe cer se inalță ca un fluture
Alb și nepătat, trandafirul
De heruvimi asteptat..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre alb, poezii despre supărare, poezii despre moarte, poezii despre fluturi sau poezii despre flori
Copacul vieții
Mă ascund în ninsori
să nu mă viscolească
vântul uitării,
fulgi de vise
în căutarea zilei,
mulțimi de gânduri
trezite...
dor regăsit în lumină târzie
din singurătate
pași ratăciți de timp
pe țărmul anilor
în labirintul
depărtării
confuz și întunecat
iubirile
se nasc și mor
deci există...
mâinile se împreunează
pe copacul vieții
plin de zăpadă și muguri.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre singurătate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cred în scris
Cred în scris în nimic altceva; numai în scris.
Un om poate trăi ca un vierme, dar scrie ca un zeu.
A fost o vreme când secretul era cunoscut, dar a fost uitat;
lumea este alcătuită din fragmente dezintegrate,
un haos incoerent și întunecat, susținut doar de scris.
poezie de Imre Kertész, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi sau poezii despre secrete
Seară în Lans
Drumeție prin amurgită vară
Pe lângă snopi de grâu îngălbeniți. Sub arcade văruite,
Unde rândunica în zigzag zbura, băurăm vin focos.
Frumos: o, melancolie și râset violet.
Seară și miros întunecat de verde
Se răcoresc cu fior frunțile noastre încinse.
Ape argintii peste treptele pădurii curg,
Noapte și mută o viață uitată.
Prieten; înfrunzite podețe spre sat
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre seară, poezii despre sat, poezii despre râs sau poezii despre rândunele
Frank Drummer
Dintr-un ospiciu, direct în spațiul acesta întunecat
Sfârșitul la douăzeci și cinci de ani!
Cuvintele n-ar putea spune ce s-a stârnit în mine,
Dar tot orașul m-a considerat nebun.
Oricum, de la început a fost o imagine clară,
O înaltă și urgentă nevoie în sufletul meu
Care mi-a cerut să încerc să memorez
"Enciclopedia Britanica".
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre început, poezii despre sfârșit, poezii despre oraș, poezii despre nebunie sau poezii despre imagine
Far în noapte
Cerul e o sferă neagră,
marea un disc întunecat.
Farul își trimite de pe coastă
aripile de lumină.
Rotindu-se fără contenire,
pe cine caută oare,
când inima mea pieritoare
nu mai este în piept?
Iată, stânca neagră
unde-i înlănțuită.
O cioară scobește continuu,
dar demult nu mai curge sânge.
poezie de Alfonsina Storni, 1892-1938, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele: