intunecat

Cei al căror destin este decis de Casa Albă, au un viitor întunecat.

calambur aforistic de Jandre Drmic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ca viitorul să arate mai luminos, trebuie să asigurăm un fundal cât mai întunecat.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunismul - un trecut întunecat

Comunismul a picat,
Şi de-acum e dat uitării.
Dar trecutu-ntunecat
Iar e... viitorul ţării!

epigramă de Ioan Frenţescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-o numim conspiraţie a tăcerii ar fi mult prea dramatic. Dar timp de mai bine de o jumătate de secol – chiar în toiul unora dintre cele mai mari realizări ştiinţifice din istorie – pe tăcute, fizicienii erau conştienţi de ameninţarea norului întunecat care se ivea la orizont.

începutul de la Universul elegant, Înfăşurat în corzi de Brian Greene (1999), traducere de Anamirela-Paula Anghel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful lui Mateiaş Basarab

Aicea zac eu, Mathei, în cest pământ reace
Pentru ce cu voi, cei vii, nu poci petreace.
Cela ce-am fost oarecând de toţi prea lăudat
Acum zac fără suflet cu lut împresurat.
Numai vă rog, greşitu, tot să mă iertaţi,
Cest mormânt întunecat, pururea să-l cercetaţi.

epitaf de Udrişte Năsturel (1652)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porci

La ceasul când mama mea era în dureri
au înconjurat casa şi cartierul, toată ţara
a fost arsă în foc, cum arde febra.
M-au urcat într-un camion ca pe atâţia alţii
dezbrăcaţi de viitor. N-am mai fost strigat niciodată
pe numele meu, nimeni nu m-a mai chemat,
aveam doar un număr lung, precum drumul
pe care mergeam, sau mai degrabă,
pe care eram duşi: noi eram porci
cu un număr tatuat,
pe un drum întunecat în mijlocul nopţii.

poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către copaci

Umbreşti culmi repezi, largi singurătăţi,
Dar nu-mi eşti drag, întunecat stejar:
Cu ramuri verzi tu-mpodobeai barbari
Pustiitori de tronuri şi cetăţi.

Tu, laur sterp, şi mai prejos îmi pari:
Tu minţi, oricât de falnic verde-arăţi
Pe câmpul veşted, sau când, alte dăţi,
Luceai pe frunţi pleşuve de chesari.

Mi-eşti dragă, viţă, tu ce creşti bogată
Din lut pietros, ca să-mi îmbii paharul
Uitării înţelepte-n vremuri grele.

Mai scump mi-e bradul: el va-nchide-odată
În patru scânduri, neted, tot amarul
Şi zbuciumul, şi visurile mele.

poezie clasică de Giosue Carducci din Rime nuove (1873), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca fizic, închipuiţi-vă un băiat cât se poate de bine, afară de o cam prea dezvoltată porţiune de cărnuri, cea ce, cum zic unii, denotă, în raţiune dreaptă, lipsa substanţei neponderabile care, dupe metafisiciani, constituie, împreună cu materia, fiinţa umană completă. Ca morale, este un june plin de talent şi viitor, o stea care promite, un soare pentru cerul întunecat al literaturei contimpurane, un fel de cap de şcoală, o producţiune fenomenale a timpului nostru, atlet în stil şi revoluţionar în Republica literelor. Este adevărat că n-a studiat decât vro patru clase primare, dar tocmai aceasta este marele cuvânt pentru care dânsul e revoluţionar în astă Republică nenorocită.

Ion Luca Caragiale în Cronici literare (1880)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: Nu îţi dau codul meu.
Kramer: Pariez că îl ghicesc.
George: Da, cum să nu.
Kramer: Da, ei bine... Să vedem... Putem să eliminăm din start zilele de naştere. Este prea evident. Nici numere... tu eşti un om al cuvintelor. Să apofundăm problema... Ce fel de om eşti? Ei bine, eşti un om slab, fără caracter, un om al tentaţiilor.
George: Uh...
Kramer: Însă ce te tentează? Eşti un tip corpolent. Cu betelia cam largă. Deci, ce plăceri ai tu? Oare gustările sărate sunt cele după care tânjeşti? Nu, nu, nu, nu... Ţie-ţi plac dulciurile.
George: Trebuie sa plec.
Kramer: Oh, te poţi îndepărta... însă mereu te vei întoarce la stăpânul tău întunecat... Bomboana de cacao! Şi numai cel mai pur sirop de nectar te poate satisface. Dacă ai putea, te-ai îndopa cu un galon... Ovaltine!? Hershey!? Nestle Quick!?
George (fugind): Taci din gură!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlhar la drumul mare

I

Un vânt întunecat se zbucima-n copacii vuitori,
Luna era năluca unei corăbii strivite printre nori,
Drumul, o dungă palidă peste posacul bărăgan;
Iar tâlharul la drumul mare venea călare –
Călare – călare –
Tâharul a venit călare şi-a oprit la vechiul han.

II

Pe cap purta tricorn francez, avea guler de dantelă sub bărbie,
Pantaloni fără-o încreţitură şi haină de catifea vişinie;
Cizmele-i lungi până la pulpe, croite din cea mai fină piele,
Sclipeau în noapte-împrăştiind mărgăritare ;
Pistolu-i era gravat cu mărgăritare,
Iar pe mânerul spadei luceau mărgăritare, sub cerul plin de stele.

III

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!