Neînfrânare
Mușcă din mine pofta
De viitoare clipe
Cu nesupuse-amoruri,
Dar și cu noi risipe
Ce-mi vor opri din zboruri
Raze, atâtea stoluri.
Mă roade și mă-nghite,
Nemernica pornire,
Fără să am puterea
Ca, de nenorocire,
Să-mi pot scăpa durerea.
Mă paște decăderea...
Este a mia oară,
Când firea-mi înrăită
Se lasă pradă cărnii.
Dovada stă înfiptă
În adâncimea rănii:
Nefericirea vremii.
Plătesc doar datoria,
Ce o plătim cu toții,
Lăsându-ne pe mâna
Înșelăciunii morții.
Când patima-i stăpâna,
Uităm să punem frâna.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plată, poezii despre frânare, poezii despre poftă, poezii despre nefericire, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre durere
Citate similare
Murind trăind a mia oară
Mă văd străpunsă de durere,
Mult mai aprinsă-i deznădejdea...
Cuprinsă-n ea, speranța piere
Și agonii tresaltă aievea.
Tristeți pe filă de culoare
Oare tristețea are margini?...
Pe a mea față zâmbitoare
Cândva... iar azi, triste imagini.
Am retrăit clipe din ieri
Unde dansam în bucurii,
Dar la final de azi... poveri
Și lacrimi calde arămii.
Nu știu de pot opri vreodată
Focul din mine și de-afară...
Am învățat trăind ca moartă,
Murind trăind a mia oară...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre învățătură
- poezii despre zâmbet
- poezii despre trecut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre prezent
- poezii despre imagine
- poezii despre foc
Să murim, să re-nviem și iarăși...
E-n esența noastră să ne punem
Peste rănile naive, sare.
Falsul răsărit în timp ce-apunem
Cine nu se minte când îl doare?!
E-n esența noastră să ne-ascundem,
Noi de noi, sub masca neputinței.
Aparenței, dacă corespundem,
Ne ia valul nerecunoștinței.
E-n esența noastră să ne-abatem
De la bine, -n drum către ruine.
În zadar pentru frumos ne zbatem,
Când o facem numai pentru sine.
E-n esența noastră egoismul,
Fără să-nțelegem că-i opusul
A tot ce ne unge mecanismul
Fericirii-accelerându-i pulsul.
E-n esența noastră lipsa vieții,
Să murim, să re-nviem și iarăși
Să cădem în mrejele tristeții,
Morții, oferindu-ne, tovarăși.
E-n esența noastră decăderea,
Tot ce ne orbește, fără milă.
Renunțăm la miere și bem fierea,
Cum să-i fie lumii de ea silă?!
E-n esența noastră neștiința,
Rar când ne trezim din adormire,
Fără să ne-apese conștiința
Când ne-mpiedicăm de răstignire.
E-n esența noastră ofilirea,
Da'-n esența noastră-i și minunea
Ce ne poate-aduce mântuirea,
Chiar și-atunci când ne-a-nghițit genunea.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre puls, poezii despre prăpăstii, poezii despre nerecunoștință, poezii despre naivitate sau poezii despre măști
La moaște cu noi...
Să mergem cu toții la moaște
Când vrem a găsi izbăvirea
Acolo găsi-vom iubirea
Azi, mâine, în ziuă de Paște...
La moaște ne dregem privirea
În noi creștinismul renaște
Să mergem cu toții la moaște
Când vrem a găsi izbăvirea...
Genunchii târâș - recunoaște
Poporul își știe menirea
Cu greu acceptăm nemurirea
Atunci când durerea ne paște...
Să mergem cu toții la moaște!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre mântuire, poezii despre iubire, poezii despre creștinism sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
EU, IUDA
Bătute în piroane, stele
Își lasă raze peste crinii
În care mor păcate grele,
Din care înfloresc doar spinii!
În lacrimi, Maica Sfântă spală
De noapte, Crucea care-ntinde
Lumini pe câmpuri mari de smoală
Ce vor Lumina-n veci cuprinde;
A fost o noapte pentru Cruce,
A fost un Iad ce-a vrut s-o stingă,
Dar ea crescuse în răscruce
Iubirea ce-a putut să-nvingă!.
Piroane se topesc în stele...
Hristos din Crucea lui coboară,
Păcatele în Cer să-mi spele,
Când Iudă-i sunt a mia oară!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre noapte sau poezii despre lumină
Doar doi...doar noi
Când sunt singur și mă gândesc:
Ce să fac s-o cuceresc?
Cum să fac să-i dovedesc?
Cum să-i spun că o iubesc?
Căci ea nu știe ce-mi doresc,
Ea nu știe cum o privesc,
Și tot încerc s-o cuceresc,
Dar ea nu știe c-o iubesc.
Ea are un chip, un chip ceresc,
Când o văd mă-ndrăgostesc
Și doar cu ea vreau să trăiesc,
Doar cu ea pot să zâmbesc.
Și când cred că reușesc,
Ea pleacă... unde greșesc!?
Of, încep să obosesc,
Poate doar mă amăgesc,
Ce să fac? Să mă opresc?
Pot trăi doar s-o privesc?
Nu! Nu mă pot opri!
Am să lupt pentru-amândoi.
Am să lupt până vom fi,
Doar doi... doar noi.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli sau poezii despre dorințe
Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...
Au trecut anii peste noi, străino...
Și, deși credem că te-am cunoscut,
Azi, realizez c-a fost doar timp pierdut.
"Du-te", tu, fiind, iar eu fiind "vino"...
Au trecut anii, și-au trecut degeaba,
Cu investiții ce nu-și aveau rostul.
Au trecut ani, pe lângă noi frumosul...
Din noi, rămânând doar cocioaba.
Au trecut ani, lăsându-ne pustii
Și vor mai trece și-alții, din păcate...
Vor trece peste răni nevindecate
Și nu ne vom putea adăposti...
Vor trece ani punându-ne în față,
Tot ce a prins, urât, viața din noi...
Vor trece ani, aruncând la gunoi,
Tot ce am investit fără speranță!
Vor trece ani și nu va mai conta,
Nici cine-a fost străinul și nici prostul.
Vor trece ani și își vor cere costul.
Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (19 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre iertare, poezii despre frumusețe sau poezii despre depășire
Iluzii
În iarna asta fără de zăpezi,
Tot lunecând pe colțuri reci de clipe
Stau răstignită în teama că visezi
Metafore-n iluzii și tainice risipe.
Mai viscolesc polenuri de lumină
Căci reaprinzi amiezile în mine.
Când zbateri de furtuni ne mai anină,
Din fluturi albi, mai cad niște suspine...
Noi nu apunem prin vise niciodat'
Ne mai scăldăm în ceți de ierni albastre
Pe drumul greu, cu stele înnodat,
Tot mistuim treptat, durerea vieții nostre.
Și ne-am desprinde poate de-așteptare
O tâmplă cu speranță-am pune-n doruri,
Dacă ne-ar ninge alb înc-o chemare
Am rupe colivii cu aripile-n zboruri.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre iarnă, poezii despre alb, poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre ninsoare sau poezii despre miezul zilei
De-a v-ați ascunselea
pe umerii cerului atârnă
sâni alăptând
pe funia morții atârnă poze
pentru mine viața este doar o ascunzătoare
de frica morții -
mă va ghici
dar nu mă las ușor
am praștie
și în ea
a pus visele cu tine
vezi tu cum ți-e cerul când
săruți ultima oară
fără să știi
că este ultima oară?
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre frică sau poezii despre fotografie
Gând de chiriaș în halta ageamiilor
Trăim în halta ageamiilor,
Ei cu rânjetul burții către soare,
Noi cu pomelnicul amintirilor
În scheletul ce amarnic doare.
Despuiată-i viața de speranțe,
Se răsucesc necazurile-n noi,
Avem îndatorii, de loc creanțe,
În viața așezată pe gunoi.
Plătim venirea noastră-n lume,
Ecografii de sarcini delicate,
Plătim ca să purtăm un nume,
Să pășim pe drumuri înfundate,
Să fim botezați, pe-ncreștinate,
Să mergem în școli și-n grădinițe
Să învățăm cum se cuvine carte,
Să ne găsim servicii, câte umilințe?
Plătim chiar ca să spunem: da
Pentru iubirea scrisă într-un act,
Să punem pirostria doar cu mâna sa,
A celui ce cu Domnul a făcut contract.
Plătim propria casă, livada și câmpia
Prin impozitele lungi nemăsurate,
Pentru că-aceasta este România
Pe drumu-i plin cu furturi și păcate.
Plătim cu lux chiar patru scânduri
Când mergem la odihnă sub țărână,
Lăsăm în urmă mormanele de gânduri
Cu care-am dăruit cu tremurândă mână.
Muncim mai mult decât ni-e puterea,
Ce zestre mai lăsăm noi pe pământ?
Doar zăluda moarte ne mai ia durerea,
Chiar și visul de-a arde în cuvânt.
De-aceea Doamne mă închin la Tine
Ca chiriaș ce-n viață mai lăsat,
Luminează totul cu al crucii bine,
Șterge lista escrocilor din start!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre școală, poezii despre serviciu, poezii despre odihnă sau poezii despre muncă
Dragostea
N-o pot deloc înțelege
Este prea de tot;
Mai ales când mă provoacă
Să o trec înot!
Dar oricât aș încerca,
Pe celălalt mal
Nu pot să ajung deloc...
Mă las dus de val!
Doar că valul nu mă duce...
Unde vreau s-ajung,
Ba din contră: el în larg
Vrea să mă scufund!
Niciodată n-am răbdare
Să se potolească...
Ca apoi să pot s-o trec
Să mă limpezească!
Și mereu și tot mereu,
Eu mă duc la fund!
Niciodată n-am puterea
Să pot s-o pătrund,
Dintr-un capăt până-n altul...
Unde mă așteaptă
Răspunsul la întrebarea:
"De ce e nedreaptă
Această latur-a mea
De necontrolat?
Și de ce de când mă știu,
Eu te-am căutat?!"
Ca să vezi, nu e vorba
Doar de un răspuns...
Ci, de fapt, am mai multe,
Întrebări de pus!
Mai rămâne doar să pot
Să ajung la TINE!
Doar că pentru-a reuși,
Tre' să lupt cu mine!
Să lupt și să mă înving
Să nu mă mai las
De al vieții mele timp,
Vrăjit, dus de nas!
Dar și când voi izbuti,
Nu vei mai putea
Decât să te contopești
Cu inima mea!
Cu tot ce până acum,
Nu am înțeles...
Mai exact: cu tot ce-nsemn
Și să-mi dai un sens!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (17 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre victorie sau poezii despre inimă
Acolo cu tine
mă pot scrie oare pe buzele tale
ca un fluture când mângâie cerul sărutând o floare
și
...
crede că, a găsit fericirea
ca apoi spre seară să nu mai fie?
o clipă rătăcită a spart o fereastră din mine
și-au năvălit norii
cerul, soarele
tu!
...
oare totul este în noi fără să știm?
nu mă cunosc decât în izvor de viață
escaladând diminețile spre amiază
cu tine-n
gânduri de flori și-n fiori
parfumul tău mă duce spre seară
așteaptă, nu fugării diminețile
ascultă, sărută amiezile
înțelege-mă, când vin apusurile
iubește-mă, când vin nopțile
nu suntem bucăți separate
nu suntem amintire
nu cerem
nu vrem
e timpul vieții
sperăm doar în iubire!
nu pot opri mintea să nu răsucească
absurdul din mine
mă minte de-o viață
când plâng ploile
drumuri rătăcite fugăresc viitorul
nu pot să mai fiu la fel și-ntr-un mâine
aruncă cu pietre și sparge-mă-n bucăți
și ia o bucată în timpul tău
acolo cu tine!
Să nu lăsăm nopțile să doarmă
Să nu uităm de diminețile moi și calde
Să nu uităm că ne scriem prin noi!
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre somn, poezii despre seară sau poezii despre plâns
Cum ne vor scăpa guvernanții din criză
Ne vor scăpa fără temei
Dar am o bănuială,-n fine
Întâi se vor scăpa pe ei...
Și asta nu miroase-a bine!
epigramă de Gheorghe Gurău (15 noiembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre criză
Sonet de primăvară
Din dalbi nămeți se naște primăvara,
Când se topesc sub soarele fierbinte
Și anotimpul merge înainte
Grăbindu-se, că-l ia din urmă vara.
Și ninge alb din meri, ca mai-nainte,
C-atunci când noi ne întâlneam doar seara
Să ascultăm un greier cu vioara;
Sunt clipe de aducere aminte...
Ca să-mi exprim extazul n-am cuvinte,
Dar simt în nări plăcutele arome,
Ce-mi așază proaspete în minte
Mii de imagini fine, policrome.
Divinității-i-nalț o rugăciune,
S-avem natură fără stricăciune.
sonet de Ioan Friciu (2917)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre vioară, poezii despre naștere sau poezii despre natură
Blestem ne leagă și minuni (glosă)
Purtăm în noi și iad și rai,
Blestem ne leagă și minuni,
Ne-ngroapă-al cărnii putregai
Cu adevăruri și minciuni.
E greu să nu i te supui
Al vieții gust este divin.
Cu cât suntem mai nesătui,
Cu-atât suntem mai plini de chin.
Ne rătăcim și revenim,
Murim și înviem, din nou...
Biet suflet, îl nesocotim,
Dar este singurul erou,
Care ne sare-n ajutor,
Când sorții-i devenim cobai
Și împietririi viitor.
Purtăm în noi și iad și rai.
E grea povara de-a fi om,
Căci crucii ce o-ngreunăm,
Îi suntem singurul simptom,
Chiar și așa, tot nu cedăm.
Tânjind al fericirii miez,
Ne ridicăm peste genuni
În timp ce ne-agățăm de crez.
Blestem ne leagă și minuni.
Iluzii vin ca un potop
Peste al eului consens,
Nemailăsându-i niciun strop
Din ceea ce-i oferă sens.
Ne pierdem capul ne'ntrerupt.
Nu poți să-i spui inimii "stai",
Cât timp în sinele corupt
Ne-ngroapă-al cărnii putregai.
Ne facem că nu auzim
Durerea care țipă-n piept
Și refuzăm să ne trezim,
Considerând că e nedrept.
Privim în ochi doar ce-i curat,
Ne spânzurăm doar de minuni.
Hrănim esența ne'ncetat
Cu adevăruri și minciuni.
"Avem o scuză": existăm.
Nu am cerut să fie-așa.
Nu am știut c-o să luptăm
Încălecând a lumii șa.
Nu am ținut a ne hrăni
Din patimile amărui,
Când viața-ți cere să îi fii,
E greu să nu i te supui.
Și, totuși, oricât ar părea
De-apăsător acest război,
Nu viața-n sine este rea.
Adevăratul rău e-n noi.
Nu-i ca și cum nu poți s-alegi
Să scapi de jale și suspin.
De știi din Ea ce să culegi
Al vieții gust este divin.
Ne poartă pe-aripile ei
Natura ce ne e dușman.
Sfidăm orice, ne credem zei,
Uităm de moarte și uman.
Se pierd pe drum frumos și sens,
Când pofta nu cunoaște cui.
Cu-atât e golul mai imens,
Cu cât suntem mai nesătui.
Ne naștem liberi și sfârșim
Cu veșnicia pusă-n lanț.
Trezirea-i grea, nu ne oprim
Din a săpa în suflet șanț.
Suntem prea mici. Privind de sus,
Doar sabotăm firav destin.
Cu cât ne credem mai presus,
Cu-atât suntem mai plini de chin.
Cu-atât suntem mai plini de chin,
Cu cât suntem mai nesătui.
Al vieții gust este divin
E greu să nu i te supui.
Cu adevăruri și minciuni
Ne-ngroapă-al cărnii putregai,
Blestem ne leagă și minuni,
Purtăm în noi și iad și rai.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre război sau poezii despre rai
Inimă, noi o să-l uităm
Inimă, noi o să-l uităm,
Și tu, și eu, în noaptea ce-o să vină!
Tu trebuie să-i uiți căldura,
Iar eu, că mi-a dăruit lumină.
Te rog, să-mi spui când o vei face
Și-n gândurile mele,-n mine s-o face lampa mică.
Grăbește-te! Până când te vei răci de tot
Eu mai pot să-mi amintesc de el, la o adică!
poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, citate de Emily Dickinson despre noapte, citate de Emily Dickinson despre lumină, citate de Emily Dickinson despre inimă sau poezii despre cadouri
Închisoarea sufletului
În adâncuri hibernale
Șade sufletu-mi legat
Să nu-mi iasă pe afară
Și să zboare în neant.
L-am legat în primăvară,
Când iubeam o domnișoară,
Și de-atunci am jurat
Să rămână-n veci legat.
Cu cătușe de argint
Și zăbrele făurite
Din iubirile trecute,
Așa, Doamne, l-am legat.
L-am legat de frica morții
Ce-mi jurase să-mi aducă,
Când văzuse că-n iubire
E doar suferință pură.
I-am promis de atâtea ori,
Că în răsărit de zori,
Eu și inima-mi nătângă
Vom sădi în lume flori.
Să le iubim doar pe ele,
Să nu mai iubim muiere,
Să ne ridicăm un zid
În grădina de argint.
Unde vom sădi lalele
Și zambile, viorele,
Iar aproape de fântână
Vom planta un nuc, să-mi ție.
Umbră-n anii bătrâneții,
Când vor vizita nepoții,
Să le povestesc de lume
Și de sufletul din mine.
poezie de Șerban Vasile din Drumul spre cer, Volumul 2 (2023)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zambile, poezii despre suferință, poezii despre promisiuni sau poezii despre plante
Liniște, căutam să mă cauți necontenit. Să-ți prind în firul alb, raze și striviri de lună ascunsă. O să picure din ea lumină, hrănindu-ți nevoia vie de strălucire și apoi întânericul ne va îmbrăca goliciunile. Rând pe rând, cu tandrețe, lăsându-ne pradă lumii întinse peste amintiri și prezent nenăscut. Poate ne vom asculta ore-n șir, delectându-ne sub mantia norilor. Chemările vor inunda văzduhul frenetic, fără timp de regrete. Și atunci îmi va fi iar bine cu noi. Împreună fără resturi de vis netrăit. Doar cu rostul acela comun, iubindu-ne în tihnă rătăcirile.
Andreea Palasescu (23 aprilie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre visare, citate despre prezent, citate despre nori, citate despre lumină, citate despre amintiri sau citate despre alb
Ispită
În pofta ta carnală și ascunsă,
De mine depistată și pătrunsă,
Mi-aș face casă pentru veșnicie.
Aceasta se numește-anomalie:
Să îmblânzești a firii poezie,
Când iadu-n tine-i gata să erupă.
Nu numai eu, ci câți n-ar vrea să rupă
Din tine patima și, ca pe supă,
Dorința să ți-o soarbă nebunește.
Făptura ta pe-oricine ispitește,
Dar felul tău, instant îi nimicește.
Rămân doar eu, cu luptele-ți grozave...
Mă număr printre inimile brave,
Ce îți înfruntă zbaterile grave,
Când nu mai poți a-ți asuma oftatul.
De mi te-ai da, al meu ar fi păcatul,
Căci nu tu m-ai împinge-a face altul,
Ci singure-ar ieși din mine, coarne...
Te vreau și-n suflet, dar mai mult în carne
Să-ți simt neosteneala cum m-adoarme
Și raiu-n care-aș fi, cum mă înghite.
Nu îți stă bine să rămâi cuminte.
Te știu așa cum ești și ești fierbinte.
Nu te minți că rolul nu te prinde.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre numere, poezii despre mâncare sau poezii despre minciună
Nu mă lăsa iar pradă în gheara dimineții
Să nu mă dai uitării când noaptea va pleca
Să-nghită alte vieți și alți iubiți să strângă
În bratele pusti, unde mi-am pus eu soarta,
Și unde i-am spus plânsului, să uite să mai plângă.
Nu mă lăsa iar pradă în gheara dimineții,
Că rupe fără milă din mine atâtea clipe,
Ce le-am trăit cu tine, tot în pustiul vietii
Căci viața ta în mine, a învățat să tipe.
Nu-mi lua de pe obraji puțina mângâiere
Pe care tu, străine, cândva mi-ai dăruit-o,
Pe când priveai spre ceruri mirat și cu plăcere
Și îmi șopteai suav, "nu mă lăsa, iubito".
Însă din ochi, te las să-mi iei tot răsăritul,
Căci mie îmi ajunge pustiul nopții reci,
Și îmi ajunge clipa, când te jucai tu de-a iubitul
Și mă mințeai frumos, că mâine nu mai pleci!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere sau poezii despre dimineață
* * *
Sunt clipe în viață ce dor ca și o rană,
Sunt clipe de disperări adeseori,
Sunt clipe când visul ușor ți se destramă
Și cauți zadarnic în jur un ajutor...
Sunt clipe când îți copleșesc ființa toată
Furtunile-acestei lumi fără zăvor,
Dar nu uita, vine o clipă odată
Când vei zbura dincolo de nori....
Când încercările. s prea grele
Și nu știi când se vor sfârși
Mai este doar puțină vreme
Și Cel ce vine. va veni...
Chiar dacă viața. i mult prea crudă
Și te întrebi cât va dura,
Ce mai contează o secundă
Pe lângă veșnicia ta.......
Sunt clipe în viață când guști dezamăgirea
Și vezi adevărul că e mult prea amar,
Sunt clipe când nu poți găsi în tine puterea
Să schimbi clipe de gheață în clipe de jar,
Sunt clipe când multe poveri prea greu te-apasă
Și ești cu fiece pas tot mai obosit,
Dar nu uita că în curând tu, Acasă
Lângă Iisus te vei odihni...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre secunde, poezii despre schimbare sau poezii despre nori