Închisoarea sufletului

În adâncuri hibernale
Şade sufletu-mi legat
Să nu-mi iasă pe afară
Şi să zboare în neant.

L-am legat în primăvară,
Când iubeam o domnişoară,
Şi de-atunci am jurat
Să rămână-n veci legat.

Cu cătuşe de argint
Şi zăbrele făurite
Din iubirile trecute,
Aşa, Doamne, l-am legat.

L-am legat de frica morţii
Ce-mi jurase să-mi aducă,
Când văzuse că-n iubire
E doar suferinţă pură.

I-am promis de atâtea ori,
Că în răsărit de zori,
Eu şi inima-mi nătângă
Vom sădi în lume flori.

Să le iubim doar pe ele,
Să nu mai iubim muiere,
Să ne ridicăm un zid
În grădina de argint.

Unde vom sădi lalele
Şi zambile, viorele,
Iar aproape de fântână
Vom planta un nuc, să-mi ţie.

Umbră-n anii bătrâneţii,
Când vor vizita nepoţii,
Să le povestesc de lume
Şi de sufletul din mine.

poezie de Şerban Vasile din Drumul spre cer, Volumul 2 (2023)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul Gabriel: Sufletele pot fi speriate, atunci când ies; poate pentru că le îngrozeşte trupul slăbit, neputincios sau condamnat la suferinţă. Odată eliberate de trup, se simt absolvite şi de destinul legat de acel trup, şi de suferinţă; iar ele, de acolo, de sus, pot lesne vedea cum omul e legat de destinul său ca un condamnat, în cătuşe. Atunci, sufletele nu mai vor să revină în trup. Aşa cum trupul e legat de destin, la fel şi sufletul e legat de trup. Sufletul, întotdeauna, va dori o viaţă mai bună trupului său. Deci şi pentru el, destinul va fi unul mai fericit.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ce ne-a legat

Iubirea ce ne-a legat,
-apă vie pentru noi-,
sufletul ne-a adăpat,
ne-a fericit pe-amândoi.
Drumul vieţii l-am urmat
şaizeci de ani împreună.
Unul lângă altu-am stat,
c-a fost vreme rea ori bună.
În grădina vieţii noastre
două flori au înflorit.
Pe arena lumii vaste,
au viitor fericit.
O parte din viaţa noastră
prin vreme va dăinui.
Cele două flori în glastră,
de noi îşi vor aminti.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember

Ce mult mi-ar fi să-mi fie dat
Să ne iubim ca-n prima seară
Când mi-ai făcut din flori regat
Şi rai divin din dulcea vară.

Buchet de stele-ai adunat
Şi le-ai legat cu fir de aur,
Cunună-n păr mi-ai aranjat,
Cercei, din frunze lungi de laur.

Din stropi de rouă mi-ai brodat
Dantelării ales de fine,
Din fân cosit făcut-ai pat
Să dorm cu gândul doar la tine.

Din colţul lunii ai cioplit
Argint să-mi făureşti cunună,
În flori de câmp ai învelit
Altarul vieţii dimpreună.

Din struguri copţi ai împletit
Şirag de mândre nestemate,
La gâtul meu le-ai rânduit
Cu mâinile-ţi prea talentate.

Nimic din toate câte-au fost
Şi câte, Doamne, or să fie,
Iubind pe lume ai un rost
Ţinând aprinsă torţa vie.

poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum trupul e legat de destin, la fel şi sufletul e legat de trup.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am legat...

Am legat copacii la ochi
Cu o basma verde
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si copacii m-au gasit imediat
Cu un hohot de frunze.

Am legat pasarile la ochi
Cu-o basma de nori
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si pasarile m-au gasit
Cu un cantec.

Am legat tristetea la ochi
Cu un zambet,
Si tristetea m-a gasit a doua zi
Intr-o iubire.

Am legat soarele la ochi
Cu noptile mele
Si i-am spus sa ma gasesca.

Esti acolo, a zis soarele,
Dupa timpul acela,
Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Si toate sentimentele
Pe care am incercat sa le leg
La ochi.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezlegarea de mine...

M-am legat la ochi
să joc baba oarba
cu regretul
că nu voi atinge stelele
să-mi exercit dreptul
de a simţi
cum este legat la ochi
întunericul din mine
acum ştiu
nu numai şireturile
mă pot dezlega de mine
prin tunelul prin care
rotindu-mă voi veni la tine

poezie de Nicolae Nistor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutarea iubirii

Te-am căutat, iubire, de sus, cu cerul,
Când l-am rugat să-mi deseneze,
Din nori, o inimă mai roşie ca focul
Şi-am scris cu mâna mea pe ea,
Încă te-aştept, iubirea mea.

Te-am căutat iubire, cu marea cea sărată,
Când am rugat-o să izbească malul,
Şi dacă valul ei îţi va lovi piciorul
Să ţi-l sărute cu sărutul meu
Şi apoi să-mi dea de veste.

Te-am căutat iubire, cu câmpul plin de flori,
Când l-am rugat să îmbie, cu minunat parfum,
Pe fiecare domnişoară, la margine de drum,
Iar când te va vedea, să îţi ofere-n dar
Un zâmbet şi-o lalea, toate din partea mea

poezie de Vasile Şerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri permanente

Să ne iubim cum se iubesc nebunii
Cu jar în ochi şi cu mirări şuvoi,
Cu sufletul legat în mii de funii
Să ne iubim cum se iubesc nebunii
De parc-am fi pe lume numai noi.

Să ne iubim ca îngerii în ceruri
De nimenea ştiuţi ori osândiţi
Înmugurind ca ghioceii-n geruri
Să ne iubim ca îngerii în ceruri
În şoaptă şi în lacrimă zidiţi.

Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi pe o corolă să murim
Făcând din efemera viaţă horă
Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi o veşnicie să dormim.

Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Mergând contra curentului mereu,
Lăsând în urmă frumuseţi pe maluri
Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Uitaţi de toţi, iubiţi de Dumnezeu.

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul...

La mine n-a fost Moşul... niciodată
L-am aşteptat mereu cu pantofi rupţi
Şi cremă n-am avut măcar odată,
I-am şters cu lacrimi... dar n-a fost de-ajuns...

L-am implorat să vină să-mi aducă
Măcar o bombonică, ca să ştiu
Că inimioara mea este curată...
Iubită doar un pic aş vrea să fiu.

Eu l-am rugat pantofi să îmi aducă
I-aş fi păstrat ascunşi în lumea mea
Şi aş fi mers desculţă în toţi anii,
Să-i am curaţi atunci când el ar vrea.

E lumea mea... un univers ce doare,
Şi nimeni nu mă vrea în visul lui,
Sunt singurică... doar cu a mea vină,
Că m-am născut..., şi sunt a nimănui...

poezie pentru copii de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al cerului Cântec

Al cerului Cântec nespus de frumos
odată, demult, mi-ai cântat
şi Glasul Tău dulce, adânc şi duios
de-atunci m-a legat, m-a legat.

Simţit-am pe suflet sărutul Tău blând
preasfânt, fermecat, îngeresc
de-atuncea Isuse Te caut plângând
de-atunci Te iubesc, Te iubesc.

Pe braţul Tău dulce odată-am plecat
truditul meu gând să-l alin
şi după odihna ce-atunci am aflat
Isuse suspin şi suspin.

Cuvântul Tău dulce şi cald l-am primit
Isuse, odată, demult
de-atunci însetat, fermecat, fericit
eu doresc şi doresc să-l ascult.

Fiinţa mea-ntreagă Isuse, Te vrea
de Tine-nsetez şi doresc
viaţa, Lumina şi Dragostea mea
Isus, Te iubesc, Te iubesc...

poezie celebră de Traian Dorz din Oastea Domnului
Adăugat de Tudor_Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachel (după ce Chandler este lăsat fără pantaloni şi legat cu cătuşe de biroul şefului lui Rachel, ea este de acord cu greu să-l elibereze): Promite-mi că nu o să o mai vezi niciodată pe Joanne.
Chandler: Niciodată.
Rachel: Nu o să mai calci niciodată în biroul ăsta.
Chandler: Nu.
Rachel: O să-mi dai înapoi walkman-ul.
Chandler: Prom... nu am împrumutat niciodată walkman-ul tău.
Rachel: Atunci, l-am pierdut, îmi cumperi unul!
Chandler: Sigur! Haide!
Rachel (desface cătuşele, iar Chandler îşi freacă încheieturile unde au stat cătuşele): Doare?
Chandler: Nu, doar că văd bărbaţi care fac asta când li se iau cătuşele. (Fuge la uşa biroului, unde sunt agăţaţi pantalonii.) Salutare, pantalonii mei dragi.
Rachel: Stai un pic! Cum crezi că ieşi afară?
Chandler: O să inventez ceva. Mă pricep la minciuni. Apropo, chiar ţi-am împrumutat walkman-ul.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lanţuri de iubire

M-ai strâns cu lanţuri de iubire
La pieptul Tău, Isuse drag,
Aşa că numai lângă Tine
Pot fi şi liber, şi legat.

Legat cu lanţul libertăţii
De Tine, Dumnezeul meu,
Sunt rob şi fiu eternităţii,
O rază caldă dimineţii
Sub ceru-nalt, şi-n cerul Tău.

Că-n pagini sfinte de istorii
Cândva-ai rupt jugul lui satan
Cu sângele vărsat spre glorii,
Căzând mai greu ca piatra morii,
Pe inimi crude de duşman.

Tu-ai fost o stâncă pentru viacuri,
O punte gloriei cereşti!
Când cele mai 'ncordate arcuri
Veneau cu forţă spre atacuri
Vedeam cum strigi, că mă iubeşti.

Şi-am zis: Deaceea ai tot dreptul
Să faci din mine ce doreşti...
Rămân un rob în lanţuri sfinte
Şi paradox, după mormine—
Un fiu al casei Părinteşti.

Cu lanţuri sfinte de iubire
Mai ţine-mă, Isuse drag,
Căci numai, numai lângă Tine
Pot fi şi liber şi legat.

poezie de Mihai Ghidora (16 martie 2017)
Adăugat de Mihai Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legături inefabile

stau cu faţa spre potenţialul vieţii infinit
dar ochii mei se-ntorc spre începuturi
spre Cuvântul magic care m-a definit
şi mi-a creat în lume sublime legături.

m-am legat de oameni cu voinţă de putere
în legea credinţei m-am legat de sfinţi
m-am legat de filozofii creatori de mistere
cu acces la luminişuri din codri cuminţi.

leagăn al uitărilor îmi este Cuvântul
m-a trezit mereu din somnul raţiunii
creându-mi armonii, mi-a fost alintul
şi iluminarea din emisfera lunii.

cândva voi părăşi şi eu pământul
dar azi mă leg de cer cu virtuale funii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea de seară a unui copil

Când rugăciunea-mi spun în pat
De Dumnezeu mă simt legat
O, Doamne! Ai grijă de mama
Dă-i sănătate, alungă-i teama
Şi nu uita de tatăl meu
Căci sper să-l răsplătesc şi eu.
Şi dă-mi şi mie gânduri bune
Să-i îngrijesc cu pasiune
Şi-ai grijă şi de fraţii mei
Cuminţi şi buni să fie ei
Întruna noi să ne iubim
Şi pe părinţi să îi cinstim.
Şi, Doamne, te mai rog să-mi dai
O inimă s-ajung în Rai
Căci vreau atunci când moartea vine
Să mă trezesc în cer la Tine.
Amin.

poezie de Samuel Taylor Coleridge, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legământ de iubire

Odată am jurat în faţa ta
Şi m-am legat să-ţi dau iubirea mea
Să te păzesc atât cât pot de bine
Şi-n fiecare noapte să stau doar lângă tine
Să te hrănesc, să te îmbrac şi să te încălzesc
Să te cuprind, să te sărut şi să te-adăpostesc
Să te ajut, să te îndrum, să-ţi netezesc cărarea
Să te veghez şi-n ochii mei să-ţi afli alinarea
Şi grijile să nu le simţi, să te feresc de ele
Să fac din tine un curcubeu din soare pân' la stele
Să-ţi dau dreptate, chiar de n-ai, căci mare e iubirea
Să-ţi aduc flori şi să nu ştim în veci ce-i despărţirea
Şi numele să ţi-l rostesc când nimeni nu-i pe-aproape
Atât de-ncet încât doar tu să prinzi acele şoapte
Să-mi simţi iubirea chiar şi-atunci când nu mai eşti cu mine
Şi-astfel să ştii că mi-ai luat şi inima cu tine.

poezie de Vesta Sikora, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare, Nisip

Mare, Nisip, Mare
toate legate prin fulgul auriu
al vieţii!
Nisipul legat de mare
prin firul nevăzut al algei
Marea legată de Nisip
prin şnurul de aur al iubirii
pentru Ninfă,
Soarele legat de Nisip
prin firul puterii energiilor
Soarele legat de Mare
prin firul puterii vieţii,
toate legate de-un fir invizibil
ce pluteşte-n pântecul Universului!
totul se repetă oriunde în lume
totul este legat de apă şi Soare, de viaţă.
omul alege Marea, Apa, Soarele
sau alege moartea, sau a ales moartea?
unii aşteaptă răsăritul
cu speranţa vie a destinului!
curg apele, nisipurile şi Soarele
peste noaptea tristă în infinit
şi peste viaţa omului
Constructorul, Universurilor a modelat Terra
după dorinţa sa
Respect şi preţuire Constructorului-Arhitect

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi încremenise, când cel drag mie-mi vorbise; iată eu l-am căutat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar răspuns nu mi s-a dat. Fete din Ierusalim, vă jur: De-ntâlniti pe dragul meu, ce să-i spuneţi oare lui? Că-s bolnavă de iubire.

în Cântarea Cântărilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cine dorul se leagă

De cine dorul se leagă,
De cine dorul se leagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă, of, of!
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă...

S-o legat de-o fată mare,
S-o legat de-o fată mare
Lăsă sapa pe cărare
Si plecă în lumea mare, of, of!
Lăsă sapa pe cărare
Si plecă în lumea mare...

S-o legat si de-o bătrână,
S-o legat si de-o bătrână
Lăsă fusu-nfipt în lână
Si plecă prin sat nebună, of, of!
Lăsă fusu-nfipt în lână
Si plecă prin sat nebună...

S-o legat si de-on bătrân,
S-o legat si de-on bătrân
Lăsă pipa-aprinsă-n fân
Si plecă prin sat nebun, of, of!
Lăsă pipa aprinsă-n fân
Si plecă prin sat nebun....

Păi si de mine s-o legat
Si de mine s-o legat
Mult am tras pân'am scăpat
Vre-o trii luni am stat la pat, of, of!
Mult am tras pân'am scăpat
Vre-o trii luni am stat la pat, măi!

folclor românesc
Adăugat de Di.MoDi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de copacul meu...

Mă întorc mereu la tine,
Copacul meu plin de iubire
Îmi amintesc multe lângă tine
Şi am un ocean de fericire.

Acum am stropi de ploaie pe faţă,
Dar zâmbetul mi se dezgheaţă,
Uitându-mă-n necunoscut
Şi sunt cu tine de când m-am născut.

Tu ai raze de lumină
Lângă tine toţi vor să vină
În umbră să te ascunzi
Urcând în el poţi să te scufunzi.

Vântul bate frunzele-n noapte,
Iar gândul meu e cuprins de şoapte,
Stai sus şi vezi văpăi stelare
Şi inima mea vrea din nou să zboare.

Să zboare în ţări fără nume,
Ca să gasesc o altă lume,
Să-mi treacă acest dor al meu,
Să nu mai fie legat de destinul tău.

poezie de Eugenia Calancea (19 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de nuntă

Şi-acum, când simţi în piept fiori sub vălul de mireasă
Primeşte-n dar cu dulci fiori acest buchet cules în zori;
Să fie floare între flori frumoasă.
Bogat să fie cuibul tău de crini şi viorele,
Cu flori în gând să fii mereu!
Să-nveţi ce-i bun, să rabzi ce-i greu...
Să te încrezi în Dumnezeu ca ele.
Să fii o harnică zorea ce-n zori nu se dezminte,
Un nufăr alb cu strai de nea.
Să fii cu cel legat prin har
Crin alb păstrând credinţa;
Dar de-l mâhneşti cu-o vorbă-n zbor,
Să simţi arzând în obrăjor
Doi maci purtând în cupa lor căinţa...
Şi-oriunde-n lume vei umbla
S-auzi un glas de-acasă:
"Te rog din zări fetiţa mea să fii, pentru măicuţa ta,
O floare de Nu-mă-uita duioasă".
Şi-apoi, când veţi străbate-n lume
Vânt greu ce-n drum se-aşterne,
Cu Dumnezeu să fiţi şi-atunci
Deasupra văilor adânci
Voioşi ca două flori de stânci eterne!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!