Neînfrânare
Mușcă din mine pofta
De viitoare clipe
Cu nesupuse-amoruri,
Dar și cu noi risipe
Ce-mi vor opri din zboruri
Raze, atâtea stoluri.
Mă roade și mă-nghite,
Nemernica pornire,
Fără să am puterea
Ca, de nenorocire,
Să-mi pot scăpa durerea.
Mă paște decăderea...
Este a mia oară,
Când firea-mi înrăită
Se lasă pradă cărnii.
Dovada stă înfiptă
În adâncimea rănii:
Nefericirea vremii.
Plătesc doar datoria,
Ce o plătim cu toții,
Lăsându-ne pe mâna
Înșelăciunii morții.
Când patima-i stăpâna,
Uităm să punem frâna.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plată, poezii despre frânare, poezii despre poftă, poezii despre nefericire, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre durere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.