Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Drumul e lung și... foarte greu

Pe drumul meu ce este lung,
la capăt... sigur o s-ajung
chiar dacă munți o să străpung.
Dar... Nu știu când.

Căci are prea mulți bolovani
ce din păcate-mi sunt dușmani.
Pe ici pe acolo sunt... golani
cu coarne-n frunte, ce împung.

Eu nu pricep de ce sunt răi,
neisprăviți și tăntălăi,
dar latră ca niște dulăi
și... mușcă foarte rău.

Am încercat cu-n "băț" mai mic
să-i potolesc măcar un pic,
ca... pân-la urmă să le zic:
Dracul vă ia pe toți!

Eu! O să merg pe drumul meu
chiar dacă-i lung și foarte greu,
sper, să-mi ajute Dumnezeu,
cu crucea-n spate. Așa cum pot.

Poate îmi spui Tu, prieten drag:
De ce e lumea atât de rea?
Și... nu te-ajută nimenea?
Ba... chiar te scuipă și-ți dă-n cap
C-o rangă grea.

poezie de din Freamăt de gânduri, lacrimi de dor (14 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ăștia sunt justițiarii?

Ce să-i faci? Niște dulăi,
Peste asta... sunt și răi,
Latră, apoi... chiar te mușcă
Și te vindecă-ntr-o cușcă.

Lacătul ți-l pun pe... gură,
te calcă pe bătătură,
nici că mai poți răsufla
"răstignit" pe o... podea.

Ăștia sunt justițiarii,
au ajuns: catâri, măgarii,
cu copitele se-avântă,
te lovesc cum... li se cântă...

Tu te-alegi cu... un oftat,
căci și Domnul... te-a uitat.
Doamne? Cu ce ți-am greși?
de mă lași lefter, sleit...

poezie de (iulie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un semn….Cât un semnal

Cuvântul meu? Un bun rămas.
Dacă nu vrei, am să te las,
Căci pentru tine-s un.... pripas,
Dar…. am făcut un mic popas,
Din drumul lung al fericirii.

Un semn în treacăt o să-ți las
Și lacrima iubirii.

Știi…. Sunt un firav călător,
Ce-ți amintește de-al său dor.
Tu! Mi-ai dat aripi ca sa zbor,
Dar e târziu, si... O sa mor,
Căci rănile sunt mari și dor,
Îmi pare rău. Dar ce să fac??
Suport cu prea mult dor…
Un semn în treacăt ti-am lăsat
Si lacrimi care dor.

Corneliu 15.05.2008

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (15 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Asta mi-e crucea! O duc cum pot

De ziua “TA”, din an în an,
Eu îți transmit un «gând» răzleț,
Ce are un «simbol și un preț»,
A unei «taine» de amor
Ce o păstrez cu prea mult dor,
Ca «Baciul» doina din folclor,
Cu ea în suflet am mor
Dar... și cu al tău dispreț.

Am încercat, dat tu n-ai vrut
Să-ți mângâi părul despletit,
De-un timp, prea des m-ai ocolit,
nu-ți mai tulbur traiul plin,
De rătăcire și declin
Și să-ți respect al tău destin
Ce ti-a fost dat, chiar de-i hain,
Să-l duci pân-la sfârșit.

- Asta mi-e «Crucea», tu o știi,
Și vreau s-o “car”, așa socot,
Credința-mi spume c-am să pot
Chiar dacă-i grea, mai am puteri
Și, sper, destule primăveri,
De-aceia te rog să nu-mi ceri
Să-mi schimb părerile de «ieri»
n-o s-o fac. Și... asta-i tot.

Dispreț? E un cuvânt prea dur,
Mi-ai fost și-mi ești un om de «crez»,
De-aceia-n suflet te păstrez
Ca prieten bun. Sincer, loial
Și mi-ai rămas fără egal
In toate. Un “OM” rațional,
Așa cum este ideal,
Dar... Lasă-mă meditez.

Poate... cu timpul vei afla
Prin ce-am trecut, și, încă trec,
Cu lacrimi zilele-mi petrec,
Ți-o spun și ție și, oricui,
nu cer « mila » nimănui,
O să mă zbat și sper să «sui»
Până în vârful muntelui,
Pe mal n-o să mă-nec.

Îți mulțumesc totuși că vrei
Să mă ajuți, așa cum poți,
Din rătăcire mă scoți,
Dar... Am și eu destinul meu,
Ușor, sau dacă este greu
Eu îl urmez, îl «car» mereu,
Așa cum o vrea Dumnezeu,
merg cu ale mele «roți».

poezie de din Freamăt de dor- Antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cei din... "Cizmă"

Ne urăsc, că românașii
se descurcă, așa cum pot,
dar o să-și găsească nașii
pân-la urmă, așa socot.

Unii latră să nu tacă,
îi privești, apoi înjuri,
te privesc, rânjesc și pleacă,
dând din cap, parcă-s mahmuri.

Alții își urăsc și neamul,
uită de unde-s plecați,
scriu prostii, să-și umple tomul,
cum au fost ei blasfemați.

Doamne fă-i să înțeleagă,
Că zânzania din ei,
Îi despart în multe cete
De zănateci și de mișei.

Peste tot sunt buni și rele,
nimeni nu-i zeu pe pământ,
când visez cu niște Iele
mă consider cel mai sfânt.

Oare? Sfinți mai sunt?
Poate în Ceruri,
Dar... Nu se știe, nici acolo.

poezie de din Freamăt de gânduri, lacrimi de dor (15 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ocrotește-mi, Doamne, neamul - satiră sau…. rugă

Uite-așa ne ducem traiul
ne câștigăm mălaiul.
Rușinos, n-avem ce face,
mai cerșim cu bună pace,
ș-adunând niște dolari,
creștem copilașii mari.

Rău ne-a mers vestea în lume,
de șmenari dar fără nume,
de hoți și de cerșetori,
criminali, vi-o-la-tori,
buni doar… numai la-nchisori.

Cu mâinile amprentate,
cunoscuți chiar și în State
că trăim doar din furate.

Toți o apă și o… Baltă,
cum te vede, cum te saltă,
mai ales italienii
ce-s mai hoți ca… Toți oltenii.

Doamne fă-i să știe odată,
că țara mea nu-i o șatră.
Fă-i Doamne știe toți,
că românii nu sunt hoți.

Sunt un pic mai necăjiți,
de necazuri, bântuiți,
unii chiar mai jigăriți,
dar la muncă? Mai cinstiți.

Ocrotește-mi Doamne, neamul,
și el e robul tău,
e hulit cu prea mult patos,
n-are loc nici chiar pe Atos,
sunt român, îmi pare rău.

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (5 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Prieten devotat

Când Dumnezeu mi-a dat un bun amic,
M-am bucurat că El mi l-a ales
Să-l prețuiesc, iubirea îmi dă ghes,
Și nu i-aș face-un rău, oricât de mic
Dar consternat am fost și nu un pic,
Când constatând, din ce în ce mai des,
Cum suferă cumplit de-al meu succes,
Vreau totuși gestul său să mi-l explic.
Că-i pizmă, eu cu gândul nu mă-mpac,
Ci la dușmani cred, le-a făcut pe plac.
În explicații nu țin insist,
Că-n viață drumul este foarte greu.
Privesc amicul, văd că-i foarte trist
Și-amarnic sufăr de succesul meu.

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ruga unui erou

Nu știu să plâng chiar dacă rana-i mare,
Dar știu să-ndur ca cei ce-s… În război,
Și n-am cer, nicicând o îndurare,
Căci sunt călit în „mlaștini si noroi”.

Pictați-mă, căci inima-mi mai bate
Și simt un puls mai rar și sacadat,
Am fost și încă sunt, cât lumea mă socoate
Un suflet nepereche și Marele Soldat.

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Demnitate

La poartă vine-un bătrânel,
Gârbov de ani, ca… Vai de el.
Pare sleit, un cerșetor,
De drumul lung, obositor,
Mai mult desculț, cu capul gol,
La vorbă-i? Ca un mielușel.

Pe o bordură din granit
Se așează jos, mai liniștit.
Și, întrebând un trecător, mai rar:
Nu-l știți pe Gheorghe din Ghelar?
El este fiul meu! Hoinar.
Demult... De mult m-a părăsit!

- Ridică-te de-aici bătrâne!
De nu pleci iute! Chem un câine,
te jupoaie chiar de viu,
Nu vezi că s-a făcut târziu?
Nu te cunosc și nu te știu
Dar … Hai să-ți dau o pâine.

- Nu vreau, nu sunt un cerșetor,
Nici boschetar, nici impostor,
Dar... Plec. De tu o zici că-i bai
Și pe-o bordură dacă stai,
Probabil strada voastră-i rai,
Iar eu… Un simplu muritor.

Spune-i lui Gheorghe! Dar să-i spui!
știu că asta-i „vila” lui.
Eu… Om sărac… Precum mă vezi,
N-o să-i cerșesc bancnote verzi.
Iar ție? Sincer, m-ă crezi,
Că... Nu cer mila nimănui

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
William Shakespeare

Sonetul 50

Ce-mpovărat călătoresc pe cale
Drumul e greu, dar trebuie -l bat
Răgaz și somn sunt doar cuvinte goale
Când un amic în urmă ai lăsat.
Stau pe un cal sătul de vaicăreală
Ce-abia se mișcă, chiar dacă mă plâng,
Căci știe din instinct, fără-ndoială,
nu-s grăbit deloc pe drumul lung.
Afurisitul pinten nu-l îndeamnă,
Deși i-l bag în piele mânios
El geme, parcă nu știe ce-nseamnă,
Și sunetul mă doare, că-i tăios.

Căci geamătul ar vrea să-mi spună poate
C-am jalea-n față, bucuria-n spate.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

De ce mă ocolești ?

Aseară am trecut din nou pe strada ta,
Gândind că, poate, măcar o clipă te-oi vedea,
Dar în zadar până târziu am așteptat
Căci gândurile mele din nou s-au spulberat.
Poate-ai știut că vin și ți-ai schimbat cărarea,
Sau poate că destinul, îmi ocolește vrerea.
Nu știu, și nu pot să-nțeleg
Cum aș putea vreodată enigma să-ți dezleg.
Sunt întrebări cu temă ce-adesea ți le pui,
Dar nimeni nu le aude, căci sunt al nimănui.
M-au părăsit amicii și tu m-ai “lepădat”,
Unii, le uită toate dar eu... nu le-am uitat.

Nu știu de ce blestemul s-a-nfiripat în mine,
Căci n-am greșit cu voia nici măcar unui câine.

O.. Doamne! Fă-mi plăcerea, dacă și mâine vin
Și scoate-mi-o în cale s-o văd măcar puțin,
o privesc în față, în ochii ei verzui,
Să-i răscolesc în suflet iubirea cea dintâi.
Obrajii să-i roșească, privirea să-i tresară,
n-aibă timp să-mi spună o vorbă de ocară.
Apoi... S-o strâng în brațe, acolo în “Dudești”,
S-o-ntreb cu nostalgie: De ce mă ocolești?

poezie de (1994)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

Eu sunt Elena...

Eu sunt Elena! Sunt apă, sunt și foc
Nu pot să tac, când am ceva de spus
Poate în viață n-am avut noroc
Dar eu mereu am fost cu capul sus!

Nu vreau să-mi îngrădești cuvântul
Să spun ce cred, chiar de greșesc
Caci vorba chiar de-o duce vântul
spui ce crezi, e omenesc.

Suntem veniți pe-această lume
Să ne-acceptăm, ne iubim
Cu calități, rele și bune
Oameni suntem, și toți greșim!

Elena sunt! Iubesc iubirea
Și oamenii mult îi iubesc,
Pentru că așa îmi este firea
Și recunosc când eu greșesc!

Nu poți să spui că ești perfect
Când tu nu poți înțelegi
de ești om, ești și defect
Și e ceva ce nu alegi!

Eu sunt Elena! Mai sunt și zăpăcită.
De mă cunoști, pe loc mă îndrăgești,
Chiar dacă uneori sunt aiurită,
Pot să te-ajut, când drumul rătăcești!

poezie de (19 mai 2018)
Adăugat de AțunelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Richard Brautigan

Plouă în dragoste

Nu știu ce-ar putea fi,
dar când o fată începe să-mi placă
foarte mult
nu mai am încredere în mine.

Asta îmi produce o stare de nervozitate.

Atunci nu spun ce trebuie spun.
sau poate încep
examinez,
evaluez,
calculez
ceea ce spun.

Dacă spun: "Crezi că o să plouă?"
și ea răspunde: "Nu știu,"
încep mă gândesc: Oare chiar mă place?

Cu alte cuvinte,
devin cumva un pic neliniștit.

Un prieten de-al meu spunea odată:
"E de douăzeci de ori mai bine fii prieten
cu cineva
decât fii îndrăgostit."

Cred că are dreptate și, pe lângă asta,
pe undeva plouă, dau mugurii florilor,
iar melcii sunt fericiți.

Cineva are grijă de toți.

DAR

dacă o fată chiar mă place
și devine foarte nervoasă,
și deodată începe să-mi pună întrebări stranii,
și se întristează dacă îi dau răspunsuri greșite,
și spune anumite lucruri, cum ar fi:
"Crezi că o să plouă?"
și eu spun: "Habar n-am,"
și ea spune: "Oh,"
și devine tristă
sub cerul Californiei, clar si senin,
mă gândesc:
O, mulțumescu-ți, Doamne, e rândul ei de data asta,
nu al meu.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Trout Fishing in America Paperback" de Richard Brautigan este disponibilă pentru comandă online la 57.99 lei.
Cornelia Georgescu

Nick: Știi că tata se înțelege foarte bine cu comandantul vostru?
Maria: Nu știu... Cu Luci?! Ce vrei să spui?
Nick: Păi, chiar Luci mi-a spus că tatăl meu i-a acordat prietenia sa, sprijinul său.
Maria: Serios?! Surprinzător... Deși n-ar trebui să mi se pară astfel. Luci e un tip care reușește stârnească astfel de reacții. Dar tatăl tău...
Nick: Da. I-a devenit un fel de... Domnul director de acolo, de pe Terra, care, după cum am înțeles eu, îl ajuta treacă peste anumite momente mai dificile. Acum tata s-a oferit de bună voie să-i ia locul acelui domn, deci, i-a acordat lui Luci prietenia și sprijinul său.
Maria: Ca vezi...
Nick: În plus, pe drum spre nava voastră, mă gândeam chiar să-i spun totuși câte ceva colegului tău, comandantul misiunii. Nu chiar tot ce știu, dar o bună parte din adevăr.
Maria: Adevărat, iubitule? Ai fi făcut asta?
Nick: Da. Sau nu... Nu știu. Eram derutat. Nu știam dacă ar fi bine să-i spun ceva, doar îi promisesem tatălui meu că voi păstra în continuare tăcerea. Însă dacă nu vă găseam îmbrățișați și m-ar fi întrebat ceva în acest sens, cred că i-aș fi spus, totuși... Oricum, dacă i-aș fi spus ceva, nu i-aș fi spus totul, ci doar ceva foarte vag, sau...
Maria: Încă nu e prea târziu. I-ai putea încă spune.
Nick: Nu, acum nu, n-aș mai putea, deși... Vezi tu, și mie mi-e greu. Adică, aș vrea foarte mult ca ei știe că sunt la fel ca voi, că sunt de-al vostru, ne putem bucura toți, împreună, de faptul că ne-am regăsit, dar... Nu! Acum nu! Chiar nu mai pot! Te rog, înțelege-mă! Să încercăm să-i facem pe plac tatălui meu, în continuare. Cel puțin deocamdată.
Maria: Bine, voi încerca și eu. Însă nu te asigur că voi și reuși acest lucru. Dacă vreunul dintre ei mă va întreba ceva în acest sens, nu știu dacă mă voi putea abține. Serios, nu știu... Sper să nu mă întrebe.
Nick: Te înțeleg. Oricum, se pare că tot tatăl meu a câștigat și de data aceasta.
Maria: Așa e, se pare... Sper că într-adevăr va discuta cât mai curând cu Luci, deși nu știm ce îi va spune, însă sper că va reuși -l convingă măcar să nu insiste asupra subiectului, o perioadă. Ceea ce ar putea reuși, de moment ce spui că se înțeleg atât de bine amândoi. Luci era foarte apropiat de domnul director, îi era un bun prieten, iar dacă tatăl tău a preluat rolul dânsului în viața lui, înseamnă că au devenit apropiați, deci, se înțeleg.
Nick: Așa sper și eu...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiului meu drag...

Gândindu-mă la visul ciudat
Cum fiul meu de-acasă a plecat,
Mi-am dat seama că nu e vis, e realitate
știue acum departe.
Departe, dar eu am al meu dor
Și uneori nopțile nu dorm
Că mă gândesc cum aș putea fac,
Să fiu aproape de fiul meu cel drag.
Aș vrea fiu o pasăre-n zbor,
S-ajung la fiul meu cât mai ușor,
Să-l strâng în brațe, -l sărut,
Să-i spun căt il iubesc de mult.
Chiar dacă acum e mare
Inima mea încă mă doare,
nu mai este lângă mine
Nu știu dacă-i e rău sau bine.
Gândesc că nu trebuie uităm,
Dragostea noastră să le-arătăm,
Copiii sunt tot ce-i mai sfânt
Ce-avem noi pe-acest pământ.
Chiar dacă acum și-au găsit locul,
Vrem pentru ei tot norocul,
Iar de greșeșc, sau de fac bine,
Tu-i porți în suflet mereu la tine.

poezie de (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gelozie și blestem

Ce greu mi-a fost când am visat
Dar și mai greu când am aflat
Cu cât dispreț m-ai înșelat
Deși din suflet te-am rugat
n-o faci, "blestemato".

În timpul scurt ce-ți dăruiam
Un sfat, îndemn sau ce “aveam”,
Mi-ai spus minciuni, de le știam
Nici bună ziua, nu-ți dădeam
Mândrețe-ntruchipată.

Dar rana se va vindeca,
Poate curând, când voi uita
Și când din suflet vei pleca
Cum ai venit în calea mea
Otravă muribundă.

Pământul nu-mi este dator
Și nici eu lui, chiar dacă mor,
Mai sunt un “om”, nu impostor
Cu două fețe, nici “topor”
De-aceea vei plăti-o.

Viața nu-ți dă și nici nu-ți ia,
Iși scrie drumul, cum vrea ea,
Dar și tu faci parte din ea
Deci, vei plăti durerea mea
De cinci ori îndoită.

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (intern) (1994)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alexandru Paleologu

Nu trebuie ne grăbim când spunem despre cineva că nu e destul de inteligent. Poateeste, dar nu s-a produs încă declicul, momentul care declanșeze în el mecanismul uman și normal pentru viața lui, nu așa, doar ca să facă pe șuetarul deștept. Omul e o ființă dobitocească, înfumurată, stupidă și rea. Dar răutatea nu e integrală. În orice om rău se poate deștepta, la un moment dat, un om cumsecade și inteligent. Nu toți proștii sunt chiar proști și foarte mulți "deștepți" sunt foarte proști.

citat din
Adăugat de Dan NicorescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Untaru

Chipul Tău

Port o raniță în spate
Plină Doamne de păcate
Drumul lung, povara grea
Nu m-ajută nimenea

Biruește Doamne Sfinte
Cu iubirea de Părinte
Rătăcirea mea din urmă
Ca să nu mă pierd de tumă!

Am gonit după plăcere
După ranguri și avere
Și-am adaos suferință
Tuturor fără căință;

Lasă-mă s-ajung la Cruce
Că altminteri unde duce
Drumul care tot coboară?
Doar în iad. Și Înfioară!

Am vedere dar sunt orb
Răpitor precum un corb
Căci iubirea de aproape
Mi s-a spulberat pe ape

Dă-mi putere iubesc
Focul tău dumnezeiesc
Și să mă feresc de rău
Că port Doamne chipul Tău!

poezie de din manuscris
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Tu și eu

Trăiesc cu tine tot mereu,
nu știu ești tu sau, poate, eu,
mă regăsesc în tot ce faci,
din ce în ce mai mult îmi placi,
tandrețea ta este a mea,
ne-împreunează dragostea,
desenul tău, desenul meu,
culorile din curcubeu,
ești muzică, ton și acord,
zi singură-n al vieții bord,
când inima îmi e prea grea,
tu, sigur, mi-o poți alina,
când eu sunt versul, ritmul, rima,
tu ești respectul meu și stima
ne-ngemănăm, arcuș pe coardă,
dăm foc viorilor ardă,
că vei trăi mereu în mine
cu tot ce-i rău, cu tot ce-i bine,
în orice zi, în orice ceas,
povestea noastră are glas,
în lumea mea, în lumea ta
putem eroarea îndrepta,
când tu renunți, eu îți accept
o judecată pe nedrept,
de ninge, plouă, bate vânt
noi doi avem un legământ,
păstrăm căldura, ne iubim,
doar de dușmani să ne ferim,
chiar de sunt bun, sau, poate, rău,
doar drumul meu e drumul tău,
te-am căutat, m-ai căutat,
dar nicidecum n-am fost plecat,
aș fi pierdut de n-aș avea
cu cine savura cafea,
singurătate – nu rezist,
ne completăm vesel sau trist,
ne-asemănăm, după cum vezi,
ca doi meri plantați în livezi
când soarele le scaldă fața,
le dă și rodul, le dă viața.
În fine, știu de ce exist,
te prețuiesc drept ametist,
pe aripi de zefir mă porți,
mă leagănă-ai izbânzii sorți,
mi-ai dat și cheia cerului
descui poarta soarelui.
Doar astfel existăm mereu
că eu sunt tu și tu ești eu!
Când drumul se va termina
lumina mea, lumina ta
pe celălalt va aștepta
țină-aprinsă candela.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate

Între patru ziduri groase,
Din beton turnate-n rame,
Este camera ce-ascunde
Ale sufletului drame.

Pe peretele din față,
Orologiul bate-ntruna,
Cu el dorm, el mă trezește
Singuratec precum luna.

Răvășit dar cu speranțe,
Gândul meu zboară în zare,
Încercând -l țin în brațe
Cum vine așa dispare.

Vreau -l prind -l iau cu mine,
În luntrea ce mai plutește,
Dar nu pote vremelnic
Și din nou mă părăsește.

Peste timp apare iarăși
Cu speranțe mult mai sumbre
Că voi reuși vreodată
Să ies din conul de umbre.

Dar în dreapta, de pe rafturi,
Niște cărți mai învechite
Îmi inspiră alte gânduri,
Mai bune, mai limpezite.

Ce mă fac uit o vreme,
Un trecut îndepărtat
Și să văd ceea ce vine
Dar, rămân cu un oftat.

Mă întorc și văd prin geamul
Așezat spre miazăzi,
Luminița și speranța
Timpului ce va sosi.

Răul din trecut se iartă,
Dar se uită rareori,
Când îți răscolește-n suflet
Zeci și sute de fiori.

Doar nucul mă potolește,
Ce-a crescut sub geamul meu
Și adesea mă trezește
Când îl bate vântul greu.

Trece o zi și altă noapte,
Gânduri și speranțe vin,
Să-mi duc crucea pân-la capăt,
Cum mi-e dat al meu destin,

Dacă adesea ori mă bucur
C-am purtat „tone” de greu,
Ce va fi? Este-o enigmă,
Știută doar de Dumnezeu.

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dr. George O'Malley: Pot să-i văd fața?
Callie: Sunt în plină operație.
Dr. George O'Malley: Știu. Băiatul ăsta e pacientul tău? Știu că fotografia e pe jumătate pătată și e greu să îți dai seama dar - te rog să-mi spuie el. Spune-mi că a fost chiar aici, sub nasul meu, deschis toată ziua pe masa ta șinu a plutit pe fundul oceanului. Te rog să-mi spui lucrul ăsta.
Callie: Ține fotografia la lumină ca să văd mai bine. Da, da, ăsta e puștiul meu. Pot recunosc ochii ăia fraieri oriunde.
Dr. George O'Malley: Chiar așa?
Callie: Da.
Dr. George O'Malley: Callie O'Malley. Nu pot să te sărut chiar acum pentru că ești în operație dar diseară, când vei ajunge acasă, o să...
Callie: Bine, bine, oameni buni haideți ne concentrăm. George, eu lucrez aici. Lucrez, deci... da.... pa.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook