Ce-ți mai face inima?
în perioada celor mai grele vremuri
pe băncile din parc
în pușcării
sau trăind cu
curvele
am avut mereu această mulțumire
n-aș numi-o fericire
care era mai mult un echilibru
interior
o acomodare
la orice se întîmpla
și care îmi era de ajutor în
fabrici
și atunci când relațiile
cu fetele mergeau
prost.
m-a ajutat
pe vremuri de război și de
mahmureală
a încăierărilor din ganguri
și prin spitale.
să te trezești într-o cameră ieftină și
să ridici jaluzelele
asta era cea mai stranie
satisfacție
și să traversezi podelele
spre un dulap vechi cu o
oglindă crăpată
văzându-mă pe mine, urât,
rânjind la tot și la toate.
ceea ce contează e doar
cât de bine
calci prin
foc.
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ajutor
- poezii despre superlative
- poezii despre război
- poezii despre prostie
- poezii despre parcuri
- poezii despre mulțumire
- poezii despre medicină
- poezii despre inimă
- poezii despre foc
Citate similare
Ce-ți mai face inima?
în perioada celor mai grele vremuri
pe băncile din parc
în pușcării
sau trăind cu
curvele
am avut mereu această mulțumire
n-aș numi-o fericire
care era mai mult un echilibru
interior
o acomodare
la orice se întîmpla
și care îmi era de ajutor în
fabrici
și atunci când relațiile
cu fetele mergeau
prost.
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Charles Bukowski despre prostie, citate de Charles Bukowski despre inimă, poezii despre fete, poezii despre fericire sau citate de Charles Bukowski despre fericire
Era cea mai bună dintre vremuri, era cea mai rea dintre vremuri, era timpul rațiunii, era timpul prostiei, era epoca credinței, era epoca incredulității, era anotimpul Luminii, era anotimpul Întunericului, era primăvara speranței, era iarna disperării, aveam totul înainte, nu aveam nimic înainte, mergeam cu toții în rai, ne comportam exact invers - pe scurt, perioada semăna atât de mult cu prezentul, încât unele dintre cele mai gălăgioase personalități insistau că trebuia să fie receptată, bine sau rău, numai la gradul de comparație superlativ.
Charles Dickens în Poveste despre două orașe
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre superlative
- citate despre întuneric
- citate despre timp
- citate despre religie
- citate despre rai
- citate despre prostie
- citate despre primăvară
- citate despre prezent
- citate despre lumină
Niciodată nu mă mai simțisem așa de bine. Era mai bine decât atunci când mă masturbam. Am trecut de la un butoi la altul. Era ceva magic. De ce nu-mi spusese nimeni? Cu asta, viața era minunată, un bărbat care bea era perfect, nu-l mai putea atinge nimic.
Charles Bukowski în Șuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre viață, citate de Charles Bukowski despre viață, citate despre trecut, citate despre perfecțiune, citate despre bărbați sau citate de Charles Bukowski despre bărbați
Era odată un vrăjitor răutăcios, care a făcut o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos și bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era mai urât se vedea în oglindă foarte limpede și chiar mai urât decât fusese. Cele mai frumoase priveliști în oglindă parcă erau spanac fiert și cei mai buni oameni erau în oglindă urâcioși sau ședeau cu capu-n jos. Fețele lor erau așa de schimonosite că nu le puteai cunoaște și dacă, de pildă, cineva, care avea o alunică pe obraz, se uita în oglindă, alunica creștea și îi acoperea tot obrazul ca o pată neagră.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Hans Christian Andersen despre superlative, citate despre frumusețe, citate de Hans Christian Andersen despre frumusețe, citate despre spanac, citate despre schimbare, citate despre negru, citate de Hans Christian Andersen despre negru sau citate despre cunoaștere
Înainte de pandemie
Ce vremuri mai erau atunci,
Demult, de care n-am uitat,
Când hoinăream prin văi și lunci,
Prin codrul cel înveșmântat,
Ca omul singur, ne-nsurat.
Pământul tot era lucrat
Și nu vedeai parcele goale,
Purta în spate rod bogat,
Lipsit era de chimicale,
Nici hoții nu-i dădeau târcoale.
Ca-n Rai era mereu în sat,
Prin șesuri line sau ponoare,
Cu oameni harnici, buni la sfat,
Dar și la joc în sărbătoare,
Când mai furam o sărutare.
Spre seară, istoviți de munci,
Veneau din câmp cu care pline,
Mergeau la nunți, scăldau și prunci,
De toate-aveau ei în cămine,
Iar eu curtam vreo trei vecine.
Aveau lăicere pe divan
Țesute la război în casă,
Aveau căciuli de astrahan,
I-aveau și pe copii la masă,
Azi lipsa lor cumplit i-apasă.
Aveau și cai, ovine, junci,
Dar și neveste fără fard,
Cu drag privirea să-ți arunci
La ei în curte peste gard...
Iar eu de dorul mândrei ard.
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre vecini, poezii despre uitare, poezii despre sărut, poezii despre sărbători, poezii despre soție, poezii despre sfaturi, poezii despre seară, poezii despre sat sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Se gândi la ceea ce învățase, la ceea ce fusese ea odată și la ce devenise acum. Era o femeie care primise sfaturi de la omul pe care îl iubise, pe care le urmase și încercase din răsputeri să se vindece. Era o femeie care făcuse greșeli, care uneori plângea lunea dimineața sau singura noaptea în pat. Era o femeie care se plictisea adesea de viața ei și care găsea dificil să se dea jos din pat dimineața pentru a merge la serviciu. Era o femeie care avea destul de des zile când era prost dispusă, care se privea în oglindă și se intreba de ce nu se ducea la sala de gimnastică mai des; era o femeie care se întreba uneori care naiba era rostul ei pe această lume. Era o femeie care uneori încurca lucrurile. Pe de altă parte, era o femeie care știa ce înseamnă iubirea adevărată și care era gata să trăiască intens, cu mai multă iubire, și să-și facă amintiri noi. Indiferent dacă asta urma să se întâmple în zece luni sau peste zece ani. Indiferent ce o așteptă mai departe, știa că trebuie să-și deschidă inima și să o urmeze oriunde o ducea. Între timp trebuia doar să trăiască.
Cecelia Ahern în P.S. Te iubesc
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre zile, citate despre sfaturi, citate despre serviciu, citate despre noapte sau citate despre inimă
Știi?
viața parcă ar fi o parcare cu plată
ce-i pasă ei că uneori nu am bani să plătesc
deși pentru fiecare greșeală scot din buzunar un bănuț
atunci când te-am cunoscut era soare și bine
și ce prost eram, dar un prost fericit
cardul era pe zero
dar eu continuam să înot, să alerg în picioarele goale pe nisipul ăla fierbinte
evident aici nu-i vorba de tine
privită printr-un obiectiv imaginea este cât se poate de clară
viața în esența ei pare un colac de salvare. eu unul
asta știu cel mai bine.
am învățat de mic cum stă treaba încât
orice ar fi nu mi-e frică
de ce să vrei să ieși din mulțime dacă nu te privești în oglindă
și încă ceva, aici e vorba de mine
despre nopțile care curg
despre zilele fără de număr care se tot pierd fără niciun răspuns
dar ce răspuns să aștepți atunci când frunzele copacilor se topesc pe asfalt
hai, spune
cât ai vrea să țină ecoul într-un deșert? tu știi până unde poate să te ducă un vis?
mă trezesc dimineața și îmi vine să îmi bag
picioarele în tot și în toate
de ce?
uite, de asta
da, prietene! aici e vorba de mine
despre ratările mele
despre femeile pe care le-am avut
și care după un timp mi-au întors spatele
ce contează că am trecut printr-o o vară fierbinte
după o noapte de pomină petrecută cu prietenii într-un club, vine greața
poezie de Anghel Geicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre prietenie, poezii despre plată, poezii despre noapte, poezii despre învățătură, poezii despre înot, poezii despre zile, poezii despre visare sau poezii despre viață
Ce rost ar fi avut?
Ce rost ar fi avut această viață
de n-ai fi existat, copilul meu?...
N-aș fi știut nicicând cum se-nvață
cu sufletul să fi prezent mereu
la tot ce deopotrivă ai în față
trecând prin lume, de-i ușor sau greu.
Am înțeles mai bine ca oricine
iubirea să o dau celor din jur,
să îndrăgesc, așa cum se cuvine,
și să ridic în zări fără cusur
ce-i mai de preț în clipa care vine,
pentru a clădi un viitor mai pur.
Ai fost cununa mea întotdeauna,
o port mereu ca pe un cer senin,
puteri îmi dai ca, una după una,
prin zilele ce neoprite vin,
în inimă să îmi aduc întruna
icoanele la care să mă-nchin.
Când n-oi mai fi cu tine-n astă lume
te voi privi din flori și din copaci,
iar tu vei ști că cineva, anume,
prezent și nevăzut în tot ce faci,
mereu va fi cu tine să te-ndrume,
să-ți netezească locul care-l calci.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre suflet, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent sau poezii despre iubire
Adam și Eva
Și-n ziua aceea când ne plimbam tăcuți prin casă
Deși mergeam pe parchet, simțeam o pădure în jur
Din când în când mai trosnea o creangă uscată
Căzută din ziua de ieri, întorceam capul speriată
Cu impresia că mii de ochi ascunși ne privesc prin pereți
Îmi place să cred și acum că te plimbai prin mine
Că-n gândurile tale eram o alee lungă și subțire
Un drum săpat în neant care garanta drepul la iubire
Eu asta făceam, pășeam încet, încet prin viața ta
Așa cum pășesc soldații prin zonele minate
Era liniște și senin, doar corbii se-auzeau
Și-un mare gol mă striga să mă plutească în inima lui
Ne-am împreunat palmele și ne-a ieșit un bol de cristal
Am intrat nestingheriți în parcul de distracții ivit
Era cald și plină vară, când orice era posibil, mai ales să fii copil
Râdeam și-am zis să mai încercăm o dată, ne-am încrucișat
Din nou palmele și de data asta ne-a ieșit un foc de lemne
Din care săreau scântei și-am început să spunem basme
Îmi place să cred și acum că această boltă cerească
O pregătisei de mult timp numai pentru mine
Și orice am fi făcut noi doi era ca și cum deschideam
Întâmplător Biblia și indiferent ce pasaj citeam ne însenina
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre sperieturi, poezii despre păduri sau poezii despre posibilitate
Oricum, deși toate împrejurările exterioare privind-o pe Alice H. sunt nebuloase, încă îmi mai amintesc cum era. Nu propriu-zis la chip sau la trup sau la orice altceva din persoana ei. Era foarte frumoasă, cred, și avea în mod sigur părul roșcat. Nu știu cât de tânăr eram pe atunci, dar mai mult ca sigur că nu eram înnebunit după ea; era ceva mult mai adânc, ca și când mi-aș fi amintit că tânjisem după alt fel de existență, în care nimeni nu putea să subziste în afară de Alice H. Și-apoi, pentru cât timp?
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tinerețe, citate despre păr roșcat, citate despre păr sau citate despre existență
Importanța domnișorei Emeralds între noi nu se măsura prin cât anume vorbeam despre ea, ci prin cât nu vorbeam. Și era uimitor să-i vezi pe cei mai cinici dintre noi neizbutind să născocească nici cea mai mică ironie ori clevetire pe seama ei, atât de puternică era forța ce iradia din ea. În fața acestei derute generale de care nici eu nu scăpam, mă întrebam aproape tot timpul care era natura acelei forțe. Miss Emeralds era, fără putință de tăgadă, o intelectuală pasionată cum puține se pot vedea. Dar nu asta ne subjugase la ea, ci iubirea, pe care, fără de știrea ei, o degaja - și atât de mare-i era inocența în această privință, încât puterea acelei emanații era înzecită. Ted L. mi-a mărturisit că singura dată când fusese în stare să rostească o răutate la adresa Alogenei se simțise atât de vinovat, încât îl cuprinsese în mod serios nevoia de a-și tăia o mână sau măcar un deget. O asocia nu doar cu toate făpturile feminine, închipuite sau reale, ce-i impuseseră vreodată dragostea și respectul, ci - și asta traducea perfect și propriile-mi sentimente față de ea - și cu tot ceea ce pe lume e pus în taină sub oblăduirea noastră, ca fiind plăpând și gingaș.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre forță, citate despre știri, citate despre vinovăție, citate despre răutate sau citate despre respect
Îmi amintesc de autobuzele de pe vremuri, în care te urcai după posibilități: fie "prin spate" și atunci avansai "înainte", dar numai după ce taxatoarea îți elibera bilet, fie "prin față" și atunci erai nevoit să avansezi "înapoi", contra curentului, ceea ce era mult mai greu. Cei mai pirpirii sau mai slăbuți nu reușeau să avenseze în nici o direcție, caz în care se aplica metoda datului din mână în mână a banilor în vederea obținerii tichetului de drum. Erau și situații excepționale, când înghesuiala era așa de mare, încât simpla ridicare a mâinii purtătoare de creițari devenea imposibilă, iar bieții călători se vedeau puși în situația de a călători fraudulos, lucru de altfel trecut cu vederea de controlorul care ar fi reușit, prin cine știe ce manevră dibace, să se urce și el în autobuzul devenit cutie de conserve.
Mihail Mataringa (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre autobuze, citate despre posibilitate, citate despre imposibilitate, citate despre devenire sau citate despre bani
Richard Bone
Când am ajuns prima dată la Spoon River
Nu știam dacă ceea ce mi se spunea
Era adevărat sau fals.
Îmi aduceau epitaful
Și stăteau în atelier în timp ce eu lucram
Și ziceau "Era așa de blând", "Era așa de minunat",
"Era cea mai plăcută femeie", "A fost un adevărat creștin".
Eu dăltuiam tot ce doreau,
Fără să știu adevărul.
Mai târziu, trăind printre oamenii de aici,
Am aflat cât de departe de realitate
Erau epitafele pe care le comandau pentru a fi engravate.
Dar am continuat să scriu ceea ce eram plătit să scriu
Și să devin parte mincinoasă a falselor cronici
De pe pietrele funerare,
Cum ar face orice istoric care scrie
Fără să cunoască adevărul
Sau care a fost influențat să-l mistifice.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre adevăr și minciună, poezii despre realitate, poezii despre minciună, poezii despre istorie sau poezii despre femei
Bunica mea era cea mai tare. Orice gătea era extraordinar. Și dacă făcea mămăligă, era genial. Smântâneam oala, nu am mai regăsit acel gust. Se numește chișleag. Am avut o familie extraordinară care m-a susținut.
citat din Loredana Groza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mămăligă, citate despre genialitate sau citate despre familie
Înaintau, fără a se grăbi, sperând că vor găsi un alt drum, o altă cale spre ieșirea din această peșteră; de abia acum luau seama la aspectul ei interior... Avea galeriile foarte largi și înalte, deci, nu erau deloc nevoiți să se aplece în timp ce mergeau, ceea ce era în favoarea lor, altfel înaintarea le-ar fi fost cu mult îngreunată. Ca aspect, semăna mult cu peșterile din munții de pe Terra; lipseau, evident, orice urmă de vegetație, fie ea reprezentată doar de mușchi și licheni, cât și animalele sau umezeala specifică peșterilor, altfel era destul de frumos, de plăcut. Însă aspectul peșterii nu era prioritar în acel moment; nici nu-i atrăgea, nici nu-i impresiona, altceva interesându-i pe ei, anume cum să ajungă mai repede afară de acolo. Ce bine că totuși nu se aflau într-un loc strâmtorat, galeriile fiind înalte și largi, foarte spațioase.
citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre speologie, citate despre înălțime, citate despre zoologie, citate despre priorități, citate despre munți, citate despre animale sau citate despre Pământ
Ea era mai mult decât umană pentru mine. Ea era o zână, o silfidă, nu știu ce era - orice nevăzut vreodată de cineva, și orice dorit vreodată de oricine. Eram înghițit într-un abis de dragoste într-o clipă.
Charles Dickens în David Copperfield
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prăpăstii, citate de Charles Dickens despre iubire sau citate despre dorințe
Cei șapte tineri porniră într-o incursiune prin nava albastră, pentru a o cunoaște mai bine, lucru valabil, bineînțeles, doar în cazul celor patru tineri mai noi în echipaj, conduși de cei trei colegi mai vechi. Cu această ocazie, Lucian stătu, după cum promisese, mai mult în apropierea Liei, oferindu-i cât mai multe explicații referitoare la uriașul vehicul cu care vor întreprinde îndelungata lor misiune, dovedindu-se a fi foarte bine informat și pregătit, deci, chiar nu era doar Don Juanul Institutului, bun de nimic altceva; dovedea că se pricepea și la altceva, nu doar la a fi pe placul fetelor, deși chiar și-n acel moment, tot pentru a-i face pe plac unei domnișoare, anume ei, se străduia el să fie cât mai explicit. Lia, evident, îl admira, dar în tăcere; era impresionată de persoana lui, dar cu totul altceva reieșea din comportamentul sau cuvintele ei; ea încă nu dorea să-și exprime sentimentele reale față de el...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre transporturi, citate despre informații, citate despre fete, citate despre cuvinte sau citate despre albastru
Impresii de vizitator...
am trecut pragul unui muzeu
într-o zi de treisprezece -
pentru că nu trebuia să fiu superstițios...
prima cameră era luminoasă
cu multe jucării
păpuși mutilate, mingi de toate culorile...
aici puteai să faci orice,
chiar să spargi o cană sau un geam,
nimeni nu-ți zicea nimic
a doua era înțesată cu visuri
unele bifate, altele nu,
după biletul pe care îl trăgeai
cea mai mare cameră era plină cu tot felul
de lucruri inutile,
de la castele de nisip
la cea din urmă mască
ultima era goală și întunecoasă,
acoperită cu liniște,
o liniște atât de mare,
încât îți puteai auzi chiar gândurile...
nimeni nu știa ce este dincolo,
unii ziceau că eternitatea
alții...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre superstiții, poezii despre păpuși, poezii despre nisip, poezii despre măști sau poezii despre muzee
Mă apropiasem de tine... 3
așa într-o doară
ca o vietate fără de ochi
fără prea multă imaginație
fără pic de personalitate
spațiul perfect vid gata să fie locuit
ceva / un fel de instinct (... vreun demon?!) îmi spusese
acolo / pe partea aproximativ stângă / aproximativ înaltă
era cald / era bine / era.
[cel mai probabil acolo se petreceau vacanțele cele mai reușite / tot de acolo se lua secunda aceea când timpul era pe sfârșite...]
hipnotizată și singură
discontinuă literă F
căutasem adăpost
[și la mine / cumva pe stânga / aproximativ sus..........]
n-am mai ezitat
m-am tot desprins din mine...
o îndepărtare stranie ce nu mai sfârșea...
orașul capitula... / nu înțelegeam
liniștea aceea devastatoare
mă lovea
golul
de undeva
aproximativ din stânga / aproximativ de sus...
Pasărea m-a smuls în ultima clipă.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vacanță, poezii despre spațiu și timp, poezii despre sfârșit, poezii despre secunde, poezii despre păsări sau poezii despre perfecțiune
Lia alesese să devină psihiatru, nu din aviditate pentru bani, nu din dorința de a se îmbogăți; doar nu-i lipsise niciodată nimic, părinții ei străduindu-se să-i asigure mereu tot ce și-ar putea dori, deși ea nu era deloc pretențioasă sau mofturoasă și-și alesese această meserie din dragoste pentru semenii ei, din dorința de a-i ajuta pe cei care sufereau, cei cu care soarta fusese mai puțin dreaptă și pe care ea încerca să-i ajute, în limita posibilităților, să le aline suferința sufletească, ceea ce dovedea noblețea cu care era înzestrată, altminteri, ar fi putut deveni orice altceva, doar o ducea mintea. Și-ar fi putut alege o meserie mult mai bănoasă, însă scopul ei în viață nu era prosperitatea materială. În plus, ea punea mai presus fericirea altora, decât pe a ei.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ajutor, citate despre suflet, citate despre suferință, citate despre suferința sufletească sau citate despre psihiatrie