Tulburată sub lumina florilor ( variantă)
Ceață străvezie și nori grei,
melancolia unei zile lungi și triste.
În cățuia aurită
esențele aromate se sting încetișor.
A venit iarăși vremea
fermecătorului Dublu Nouă Festival; *
răcoarea de la miezul de nopții
pătrunde prin mătasea delicată-a draperiilor
și răcește perna mea de jad.
După ce, în amurg, am băut vin
sub gardul de crizanteme,
mânecile rochiei mele adaugă-un subtil parfum
miresmelor de ierburi.
Oh, nu pot să spun că nu-i încântător, doar că,
atunci când vânturile dinspre vest flutură perdelele,
sesizez că-s mai grațioasă
decât florile ofilite.
*** În China, Festivalul Dublului Nouă se sărbătorește în cea de a noua zi a anului.
Pentru protectiție împotriva potențialelor pericole, printre altele, se bea lichior de crizanteme,
iar femeile își pun crizanteme în păr și își atârnă aceste flori la uși și la ferestre.
poezie de Li Qingzhao ~Li Ching Chao, 1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre vânt
- poezii despre rochii
- poezii despre păr
- poezii despre pericole
- poezii despre melancolie
- poezii despre crizanteme
- poezii despre aur
- poezii despre China
Citate similare
Când vânturile dinspre apus deschid obloanele
Coboară din balansoar,
Își întinde alene brațele delicate,
Transpirație ușoară umezind rochia subțire
O floare tremurând sub poveri de rouă.
Florile de lotus s-au trecut, a mai rămas doar un parfum stins;
Pe rogojina de bambus se simte răcoarea toamnei.
Neauzit, îmi scot rochia de mătase
Și, singură, pășesc în barca mea de orhidee.
Cine-mi trimite o scrisoare de brocart
De dincolo de nori?
Când se-întorc gâștele sălbatice
Luna va fi indundat Camera de la Apus.
Petalele cad și sunt duse de valuri departe,
Apa alunecă,
Toate se petrec urmând propria natură.
Dorințele noastre sunt dovada,
Amândouă părțile suferă
Melancolia presimte că nu i se opune nici o rezistență,
Din clipa-n care părăsește-acoperișul sprâncenii
Începe să crească în inimă.
Snop de gânduri călătoare...
Totuși, ezit la margine de cuvinte,
De teamă să nu pășesc în casa regretelor.
În ultima vreme-am devenit mai subțire,
Dar nu pentru că mi-aș plânge de milă
Și nici datorită lamentărilor toamnei.
Ceață străvezie, nori vineți:
Încă-o zi își duce pe umeri traista cu tristețe.
Miros de friptură la grătar,
Sărbătoarea zilei de Dublu Nouă revine,
Iar pânzele patului meu și podoabele pernelor
Sunt umede-n răcoare nopții.
După asfințit beau vin lângă gardul de la est;
O mireasmă subtilă îmi umple mânecile rochiei.
Nu-mi spune că dorul pe toate le întrece!
Când vânturile dinspre apus deschid obloanele,
Sunt mai fragilă decât crizantemele.
NB. În China Festivalul Dublului Nouă (Chong Yang Festival) se ține anual în a noua zi a celei de
a noua luni, adică pe 9 septembrie. Atunci, pentru a se apăra de pericole și advewrsități, oamenii
obișnuiesc să urce un pisc, să bea lichior de crizanteme și să poarte ramuri de corn japonez -
cornus officialis (păducel), iar femeile să-și pună crizanteme în păr și să atârne aceste flori la uși și la ferestre.
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre scrisori, poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre orhidee sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
* * *
Aici, în apropiere de sfârșitul toamnei,
văd în oglinzile apei tâmple argintii.
Acum, când vânturile serii se-adună la fereastră,
ce se va întâmpla cu florile de ieri ale prunilor?
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe acordurile " Veselie fără vârstă"
Soarele apune aur topit.
Norii înserării închipuie un disc de jad.
El unde-i?
O ceață albă și densă învăluie sălciile.
Un flaut îngână trist"Cad florile de prun".
Câte zile de primăvară au mai rămas?
Acest Festival al Lămpilor trebuie să fie vesel.
Vremea este blândă și frumoasă.
Dar cine-ar putea spune
Dacă nu cumva
Vor urma ploi și vânturi?
O prietenă trimite trăsura ei parfumată
Și caii de rasă nobilă să mă ducă la petrecere.
Declin invitația la recitalul
Poeziilor mele de odinioară și la compania vinului.
Îmi amintesc zilele vesele dintr-o capitală abandonată fericirii.
Ne răcoream în pavilionul doamnelor.
Festivalul Lămpilor era celebrat cu mare fast
Cercei de aur, ace de păr cu smaralde, cordoane de brocart,
Chimonouri noi: fiecare voia
Să fie cea mai elegant îmbrăcată.
Sunt din ce in ce mai palidă:
Părul se subțiază, tâmplele-s deja ninse.
Mă simt stingherită, nu pot participa la această sărbătoare
Printre atâtea fete-n floarea tinereții.
Prefer să rămân în spatele perdelelor,
Nu mai pot asculta și împărtăși ca altădată
rumoarea și râsetele străzii.
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao, 1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre ninsoare, poezii despre cercei sau poezii despre alb
Când vine noaptea (Pe acordurile " Povestindu-mi cele mai intime sentimente")
Când vine noaptea,
îmbujorată deja de vin,
îmi desfac încet părul:
caliciul unei flori de prun
s-a prins de o creangă uscată.
Mă trezesc contrariată când fumul
îmi întrerupe somnul de primăvară.
Visul este îndepărtat,
atât de îndepărtat;
și este liniște, atât de liniște.
Luna se rotește și se tot rotește.
Pleapele pescărușului sunt închise;
și totuși eu frec între degete mugurașul rănit,
și totuși eu învârt între degete această mireasmă,
și totuși eu sunt posesoarea acestor ore-ale timpului.
Li Qingzhao ~Li Ching Chao,1084-1155
poezie de Li Qingzhao ~Li Ching Chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fum, poezii despre degete sau poezii despre crengi
Crizanteme
Și lasă-mi, zic...
Pe suflet crizanteme
Când o să vii
Să conturăm apusul.
Oferă-mi, cer...
În toamnă crizanteme,
Când o să fiu
Un roi de diademe.
Pictează-mi, rog
Pe cuget crizanteme,
Când o să știi
Culorile ce mă dizolv.
Îmbracă-mi, strig
Făptura-n crizanteme
Când toamna
Simt că mă îngrop...
Dezbracă-mi, chem
Frica de crizanteme
Când o să vezi
Că mă topesc de foc.
Și lasă-mi, zic...
Pe suflet crizanteme
Când o să vii
Apusul să-l sufoc.
poezie de Alexandrina Vlas din Cartierul viselor
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec de plecare
O ploaie caldă și-o briză blândă
tocmai au ajuns aici
și-au alungat frigul iernii.
Prospețime de catifea sub sălcii,
Voioșie ca aceea a prunilor în floare;
Simt tinerețea înnoitoare a spiritului Primăverii.
Dar cine va împărtăși cu mine
Darurile vinului și ale poeziei?
Lacrimile îmi ruinează rimelul,
Acele din păr sunt prea grele.
Am îmbrăcat cămașa cea nouă de noapte,
Cusută cu fir auriu și subțire de mătase
Și mă arunc pe un munte de perne,
Desfăcându-mi părul.
Singură, tot ce pot îmbrățișa este tristețea,
Care pare infinită.
Știind că visele bune nu-și găsesc culcuș sub tâmpla mea,
Stau trează până dincolo de miezul nopții,
Tot scurtând fitilul acestei lămpi care fumegă.
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao, 1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții sau poezii despre briză
Tristețea despărțirii
Mireasma florilor de lotus se stinge,
o pată roșie pe draperiile tremurând delicat.
Toamna revine.
Las să-mi cadă rochia de mătase subțire
și, goală, plutesc singură
în barca de orhidee.
Cine poate duce o scrisoare dincolo de nori?
Doar gâștele sălbatice răspund,
scriind enigmaticele lor ideograme
pe cerul serii
când razele de lună plină
tocmai inundă
camera dinspre răsărit.
Fiecare floare, după felul ei, se desface, flutură
și se scutură.
Apa, urmându-și firea,
după ce-a fost separată-n stropi mici, recade,
adunându-se iarăși în locurile joase.
Creaturile aceleiași specii
tânjesc una după cealaltă;
în schimb, tu și cu mine
rămânem departe,
iar eu am devenit mai înțeleaptă
pe drumurile inimilor sfărâmate.
Nimic nu poate dizolva tristețea
și nici nu o poate face să dispară.
O clipă a alungat
toată bucuria din ochii mei,
iar următoarea mi-apasă greu pe inimă.
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre lună plină, poezii despre lotuși, poezii despre gâște, poezii despre devenire sau poezii despre delicatețe
Pe acordurile Cântecului Păcii
An de an, prin ultima ninsoare subțire,
am cules flori de prun,
intoxicată de frumusețea lor.
Atingându-le cu mare îndrăzneală,
Lacrimile lor translucide mi-au udat rochia.
Anul acesta m-am întâlnit cu mine în colțul
dintre mare și marginea orizontului.
Tâmplele mi-au devenit argintii.
Judecând după vântul înserării,
cu greu aș mai avea încă o șansă
să mă bucur de înflorirea prunilor.
poezie de Li Qingzhao ~Li Ching Chao,1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o primăvară s-a dus...
Trilurile păsărilor pe umeri de măceși înrourați
îmi aduc lacrimi în ochi acești stropi alunecând
îmi amintesc de ceva familiar
și, iată, nici un cuvânt de la tine...
poezie de Li Qingzhao ~ Li Ching-chao, 1084-1155, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu ochii triști, cu fruntea visătoare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme,
Să-mpodobim iubirea care moare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme...
Sunt flori târzii, sunt florile din urmă,
În viața lor e moartea primăverii,
Cu viața lor iubirea ni se curmă...
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduți în vis
Am să-ți aduc un braț de crizanteme
Și cel din urmă cântec ce ți-am scris...
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini
Crizanteme
Ciorchinii toamnei îmi încing casa
ca în poeziile lui Tao Yuanming.
Mă tot învârt în jurul gardului,
în vreme ce soarele alunecă-ncetișor spre apus.
Nu-i vorba că aș îndrăgi crizentemele
mai mult decât pe celelalte flori,
dar sunt singurele care înfloresc
după ce încep să bată vânturile toamnei.
poezie de Yuan Chen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Notă după notă
Tufe de crizanteme acoperă pământul,
Arătând toate părăsite, devastate
Cine le-ar mai culege acum?
Cum pot oare să stau la fereastră,
Și să-aștept singurel până se lasă întunericul?
poezie de Li Qingzhao, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de liniștit bolnava
Dormi, scumpa mea, și nu te teme,
Nu-i nimeni, nimeni n-a venit.
Parfumul doar din crizanteme
Te-a mângâiat și te-a trezit.
Sunt ușile de mult închise,
Perdelele le-am tras de-a rând.
N-am mai lăsat întredeschise
Decât ferestrele la gând.
Nu tresări, nimic n-apasă,
Nu-ncearcă nimeni la uluc.
Nu calcă nimenea prin casă,
Sunt orele, care se duc.
Nu te-nfrica, e noaptea clară,
Iar stelele-au ieșit duium.
Nu umblă nimenea pe-afară,
Trec frunzele, grăbind, pe drum.
poezie clasică de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore sau poezii despre frunze
Noapte de noiembrie, Edinburg
Sunetele nopții, sunetele cuburilor de gheață-n pahar.
Bruma lipește pe-asfalt frunze moarte.
Aerul cafeniu fumegă la ferestrele magazinelor,
Încearcă ușile și se furișează mai departe.
Trag pe gât aspreala iernii. Impetuos, întunericul
Se aruncă peste locuințe. Ferestre cu ochi miopi.
Învăluite-n scame de bumbac cafeniu,
Lampadarele estompează stânci, agoniză-n gropi.
Plămânii mei înghețați sunt uscați ca frunzele
Strivite pe-alei. Ridic privirea, acolo, iată,
Un acoperiș înalt își desfășoară velele, la catargul prova
Flutură o stea căruntă și ferfenițată.
Lumea e-un urs zgribulit în bârlogul lui.
E ceva apropiat și confortabil în sforăitul nopții.
Iar afară, asemeni unor crizanteme,
Ceața răspândește-un parfum amar. Îl inspirăm cu toții.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre sunet, poezii despre stânci, poezii despre păr cărunt, poezii despre oftalmologie, poezii despre gheață sau poezii despre comerț
Vreau iarăși teme
Toamna-i anotimpu-n care
Sunt în floare crizanteme
Când s-a dus vacanța mare
Și vreau iarăși să am teme.
Fără mine școala oare
N-a fost totuși plictisită,
După cum și tabla pare
C-a fost neagră, necăjită?
Clopoțelu-ntreaga vară
A stat într-un colț cuminte,
Bucuros el scoate iară
Clinchete ca mai -nainte.
Am intrat iar în viteză
Ore lungi și recreații,
Tare dor îmi e de-o teză
Ce sătul sunt de distracții!...
Toamna asta-i minunată,
Înflorită crizantemă,
Cartea-i nouă și curată
Vreau urgent măcar o temă!
Dar aștept cu nerăbdare
De pe-acuma, chiar, vă spun
O vacanță - nu prea mare -
De la bunul Moș Crăciun!...
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Gabriela Gențiana Groza despre crizanteme, poezii despre vacanța mare, citate de Gabriela Gențiana Groza despre ore, poezii despre negru sau citate de Gabriela Gențiana Groza despre negru
Am sentimentul că, până când nu vom aduce o nouă cultură, prin care atât femeile din Est, cât și femeile din Vest să-și poată dezvolta respectul de sine și să se poată exprima în așa fel încât să creeze înalte standarde morale pentru societatea lor, nici femeile din Est, nici femeile din Vest nu se vor putea ridica la statutul deplin al feminității lor. Potrivit acestui statut, dacă femeile sunt respectate pentru calitățile feminității lor, înțelegând aceste calități potențiale și modul în care femeile își pot spori prin educație autoritatea, ele se vor bucura de protecție și vor furniza, la rândul lor, protecție pentru societate.
citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre calități
- citate de Shri Mataji Nirmala Devi despre calități
- citate despre standard
- citate despre respectul de sine
- citate despre protejare
- citate despre protecție
- citate despre moralitate
- citate despre autoritate
Patul viselor
Patul viselor de-o noapte,
Poartă încă-n el fiorul...
Când întinsă printre șoapte
Sânii-ți mângâiam... cu dorul.
Și-am tot pus în pat petale,
Trandafiri și crizanteme,
La-nceput târziu de cale...
Dintr-o margine de vreme.
Și râdeai, râdeai iubire
Printre florile din pat,
Strălucind de fericire
Când în brațe te-am luat.
Sărutări pe buze, iată,
Apăsat și-ncet îți pun,
Iar în trupul tău de fată
Voi intra ca un stapân.
Ești regina nopții mele,
Visul meu uitat pe-o clipă,
Te ridic, ușor, spre stele,
Pe a dragostei aripă.
Și în patul plin de vise
Și de patimă și dor,
Pun speranțele deschise
Pe al dragostei, zăvor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie sau poezii despre aripi
Brumărel
Brumărel și-a așternut un covor de stele albe
Ce lucesc în zorii zilei peste iarba de smarald
Iar pe frunzele arămii a-nșirat perlele-n salbe
Ca un dregător destoinic cu insigne de herald
Coborât de prin văzduh lasă urme ale Doamnei
Cu o mantie de-aramă și parfum de struguri copți,
Curcubeu de crizanteme pune-n baierele toamnei
Și deschide printre nouri lungi și fermecate nopți
Îi dă vântului aripi să se-agite printre frunze,
Le desprinde de pe ramuri ca pe fluturii în zbor
Și așterne pe alei un păienjeniș de pânze
Desenate în pasteluri, pe sub talpă viu covor
Între zile și-ntre nopți brumărel iscă-o dispută
Zilele se micșorează cu apusuri violet,
Astrul vieții tot mai slab din lumină împrumută
Zânei nopții să inspire un artist și un poet
Nopțile sunt tot mai reci și cern brume în,, creuzet"...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre desen, poezii despre brumă sau poezii despre astre
* * *
într-o dimineață sau poate într-o noapte
printre atingeri, cuvinte, șoapte, suspine
voi așterne în privirea ta un covor fermecat de iubire
îți voi prinde în păr
cu drag, de drag,
flori de iubire, flori pentru tine
flori de liliac primăvara
vara, roșii trandafiri
toamna, galbene crizanteme
steluțe de gheață iarna
cât de frumoasă ești astă seară, femeie...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre galben
Vânt de toamnă
Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor.
Iarba și frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâște spre sud.
Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme.
Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.
Barcazul-pagodă traversază râul Fēn.
În mijlocul curentului: valuri albe.
Lăutele și tobele țin isonul vâslașilor care cântă;
În mijlocul festinului și-al bucuriei, vin gânduri negre;
Anii tinereții cât de puțini!
Bătrânețea cât de implacabilă, cât de aproape!
poezie de Împăratul Wu,156-87 î.e.n, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri