Cromatica depărtării

roşu, sânge roşu/amurg roşu,
o alee însângerată, toamna din ochii
noii negeneraţii
&aceşti editori din rărunchi
care mi se ascund între
ei&ei sau iudapetru din eul liric
&neliniştea galbenă, expresivă,
tânără ca o fiară dormind
când tresărirea se amestecă cu admiraţie
&neliniştea roz, dezordonată,
funambulescul umanism
expus în manelistul perpetuu balcanic
&...

Departe de orice sens
departe de orice motivaţie
departe de nimicnicia imanentă
departe de înroşirea obrajilor

&...

Omul a trecut în fundal
a făcut parte din poză
a zâmbit autumnal
în lumina galben-roză...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţionat până la vorbe

S-a oprit într-un vis "comun", departe de orice "închipuire" a vreunei negeneraţii... din câte se laudă că sunt, răpus de umbrele crucilor de pe alee...
Emoţionat că nu poate vorbi pe măsură... tăcut destul cât să moară, răpus de umbrele crucilor de pe alee...
Îngerii au ieşit din camuflaj peste Lună, au dansat cu mâinile între aripi, l-au privit topindu-se printre umbrele crucilor de pe alee
Consiliul local a tăcut în şedinţa cu presa printre crucile de pe alee
Oraşul prea-luminilor visa în el datorită crucilor de pe alee
Din pământ ieşea ambrozie, din cer curgea mană
Zăcea tăcut de extaz
pe un vis mecanic făcut meştereşte de inginerii germani cu furculiţe franţuzeşti
Îşi lăsa pulsul să vorbească

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu perpetuu

Roşu sânge, diurn, nocturn,
febră a speţei îndrăgostite.
Marele arbor interior
frunzele tragice ni le transmite.

E o memorie roşie, roşie,
care răsare, care apune,
de la vitala, continuă panică,
pân' la suprema ei sfiiciune.

Roşu din roşu, roşu spre roşu,
se învârteşte spectrul înalt.
Sângele sclav al unuia suie
liber în sângele celuilalt.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de Mariana Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De neputinţă şi trudă

ultima filă de fum
se risipeşte
în crivăţ pe braţe de nemir
departe de omul străzii
hologramă de trecut
de chin în formă continuată
in rem
De jure lumea poate
dăltui o viaţă mai bună
oricum ar fi ea cunoscută
doar de fapte bune
utile ca un fast-food în deşert
ca tălpile spre o insulă pustie
departe de omul străzii
De fapt în sala de lectură
e un amestec de yoga şi Buddha
cu teme de cuie şi miros de ceai negru
peste o faţă de masă
către mirare
departe de omul străzii
De aici până la stele
ard becuri întunecate
pentru ochii cadaverici căutând
în absolut toată ignoranţa
departe de omul străzii

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aş pleca departe, departe de mine,
Ca să uit de lupta asta grea cu sine...
Aş fugi departe, de mine, departe,
Dar oriunde ajung, din mine-i o parte
Ce mă ţine-n jug, condamnat la moarte!

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Carmen Margean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu şi negru

Te-ndrepţi către mine în roşu şi negru
Trezită de demoni din soclu funebru
Iar voalul tău de de-un roşu aprins
Va sterge din nou întregul cuprins.

Din floarea roşie uitată pe criptă
Din unghia ta în piatră înfiptă
Curg lacrimi negre pe vechile ruine
Sunt lacrimile demonului ce zace în tine.

Cu zâmbetul tău ce suflete omoară
Cu părul tău ce zburdă ca o fiară
Dansăm printre cruci în modul alegru
Îmbrăcaţi ca de gală în roşu şi negru.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe-departe

sunt barcagiul de suflet al corăbiilor
lui Columb...
umbra de vis din călătoriile lui Magelan!
(Descoperirea lumii din afară de noi.)
un verb activat de moartea lumii vechi;
de virajul indolor, prin oceanul Atlantic;
lovirea primei stânci din lumea nouă,
departe, departe, departe...

sunt sutele de mii de vieţi asuprite
de revoltele unor aventurieri,
acel fior de adormire din interiorul morţii
luminii sufletului în lumina raţiunii,
sau destinul de Villon printre trădări,
sau piperul din India pe care nu l-a
găsit Columb

sunt plânsul sătenilor care-şi vedeau
incendiate altarele şi satele
în numele unor şosele de asfalt...
plânsul triburilor Amazonului...
plânsul umbrei coşmarului lui Magelan
şi ultima boabă de piper din India...
Departe de a avea nume,
sub nicio formă nu sunt poezie
pentru cupluri infatuate cosmic...
(Pământul cu Luna
Soarele cu arderea nestăpânită a zilei)
de parcă a rămas doar neştiinţa
cum am ajuns eu să mai pot fi
auzit
printre atâtea aiureli universale
încă, încă între filele oceanelor

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu aprins

când m-am trezit dis de dimineaţă
cerul era roşu
indubitabil era roşu aprins
se transformase în arbore
păsările i se aşezasera între ramuri
se cuibăriseră printre frunze
şi cântau la trompetă
auziiiiiiiiiiiiiiiiiii
sună deştepatarea
cerul roşu
păsările ascunse între frunze
ningeau triluri albe
din aripi desperecheate de fluturi
albastrul mi se scursese
ca o mare întinsă la picioare
cerul meu roşu
ca un imens arbore mă ţinea
prieteneşte de mână.
trăieşti, trăieşti, trăieşti,
îmi ciripeau îngereşte păsările.
din cuiburi roşii puişorii roşii
căscau înspre mine gurile flâmanzi.

poezie de Florica Iacob
Adăugat de Valeria Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pernele

cauţi umbrele unor statui
pernele corso-ului îmbătrânit
nişte muşte cu aer marin
care ţi se aşează peste vara asfaltată
care te curăţă de zgura meschinăriilor
care îţi amintesc de zborul sufletului
pernele corso-ului îmbătrânit
sau paturile suferinde de amor
unde orele se delectează cu apatie
cu un cioban numerotând oile visării
fugare la sănătoasa văzând
pernele corso-ului îmbătrânit
unele îţi spun să ştii că fuga nu visează
că ai ajuns departe de orice mal
departe de orice larg
departe de orice abis
mai aproape de un nod în gât
de un alb debordant
picurat între genele nopţilor de remuşcări
peste petalele liofilizate
poate doar atât cauţi
umbrele unor stafii de tine
prin satul proletar dansând
la hore de măşti securiste
hore de măşti evlavioase
hore de măşti disidente
hore de măşti umane
hore de măşti albite de vânt

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe tu, departe eu

Departe tu, departe eu, înspre niciunde, nicăieri,
Ca două aripi de cocor, ce nu se-ating în zborul lor,
Himere-n vis de primăveri, impare umbre dintr-un ieri,
Ninsori de patimi în cuptor, destine, legi de muritor!

Scrisori în şoapte de zăpezi, miraje-n care sper să crezi,
Două magnolii despărţite, de anotimpuri diferite,
Nostalgic pian doinind amiezi, împăraţii de fluturi verzi,
Speranţe parcă aţipite, cerşind secunde risipite.

Trecute veri de amintire, mir de lavandă şi iubire,
Departe tu, departe eu, blestem ţesut cu fir de zmeu,
Poeme îngeri, plâns de mare, sorţi ferecate-n scoici de sare,
Parfum de clipe, tu şi eu, în răsărit de curcubeu!

Păşind spre-nalt, relicve vise, pastel de gânduri interzise.
Vor înflori petale oare în roşu mac de sărbătoare?
Tăcere, dor, solstiţii scrise, de zodii ninse, compromise,
Eu nu mai sunt, nu eşti în stare să alungăm din înserare!

Un timp oprit în alte vremi, din care mai mereu mă chemi,
Suspini adânc în ochii mei, cu flori din lacrimă de tei,
Înduri tăcerile şi gemi! Iubirea mea de ce te temi?
Se scurge cerul pe alei! Te-aştept, mi-e dor! De ce nu vrei?

poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marmură pe trotuar

oraşul albit
de cărări bătute
cu frunze, acolo unde
orice vis poate avea om,
departe
de apusul acestui răsărit;
a coborât din cer
către muritori,
amintindu-le de
Prometeu cel viclean...
doar doar din el
vor urca îngeri
căutători de
necuprins de moarte...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salată

dacă ar fi să pleci
din franţa gândirii
departe de germania albită
acolo în polonia suferinţei
şi peste zări&mări
ai putea oare(?) să calci
în bucuria europeanului
vlăguit de liniştea
unor oameni neştiutori
departe de lăncii
sau cavaleri închipuiţi
ca Sancho
şi scutierul său Don
privind din Catalunia
către cer chemând Columb-ul
global al spiritului cavaleresc
al dreptăţii

Scena a doua nu se mai joacă
cortina s-a înţepenit
în morile de vânt
scoţând un vuiet halucinant.

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

Ascunsă în noapte,
Departe de lume,
In verdele crud
De ferigă
Greierii cântă

Felinare aprind licuricii
Departe..... departe....
Ascunsă în noapte
Poiana m-aşteaptă
Cu braţe de şoapte

Departe
Cat mai departe.
Ascunsă în noapte.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

departe de lumea ta găsesc resturi dintr-un timp din care am căutat să culeg amintiri,
departe de lumea mea strivesc cu degetele împreunate a rugă trei litere, le adun apoi în palemele noastre ca să putem să clădim din ele lumea noastră.

poezie de Claudia Marcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg cromatic

Îmi înec dorul în propriul sânge—
Departe de tine, e starea ce tocmai am creat
Aprins de fantezii şi vise—
Stare de roşu.

Iubito, eşti departe, iar acuma—
Pianul zace melancolic şi trist,
Gândindu-se la noi doi—
Stare de mov.

Iubito, vino mai aproape, te rog—
Stinge-mi cu lacrimi, dorul ăsta trist
Că simt că nu mai rezist—
Stare de gri.

Iar în braţele tale calde, lasă-mă—
Amorul meu de plumb, încet să-l cresc
Se vede, acum zâmbesc—
Stare de verde.

poezie de Costyn Gilca (5 noiembrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negeneraţii de iubire mai târziu

Supramintirea pare acum un vis
pe urmele exploziei colorate.
Apusul se desface în gânduri;
îţi rămâne să cauţi soluţia de cer,
marele spumant al renaşterii,
îmbietor, peste pielea tânără
inundată de letargia răsăritului.
Însângerarea anunţă, solar,
o nouă adormire în neputinţe,
iar din tentaculele lungite
spre zenit, retorica singurătăţii.
Supraestimarea atinge umbrele
unor strămoşi tăcuţi în simplitate,
departe de aceste învăluiri
unde viaţa catifelată în amăgire
visează despre ce ar fi spus.
Umbrele trag lumina peste
liniştea de a dormi în truda lor

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inapoi

Orice minut departe de tine
Ma duce departe de noi
Dar tu cand imi zici o vorba de bine
M-aduci imediat inapoi.

Orice cuvant rostit din iubire
Ma poarta cu gandul departe
Cand inca-ti ardea cu foc in privire
Amorul si pofta de carte.

Orice speranta ce-o pun pentru tine
Se stinge c-un crud adevar
N-ai fost, n-ai sa fii aici pentru mine
O stiu, o si simt, si sufar!

Dar oare ce fac aici langa scoala
De ce te astept ca pe vremuri
Si inca te vreau pe patura goala
Sa taci, sa zambesti si sa tremuri.

Orice minut departe de tine
Ma duce departe de noi
Dar tu cand imi zici o vorba de bine
M-aduci imediat inapoi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna este departe de ocean

Luna este departe de ocean
Şi, totuşi, cu mâini de ambră
Îl conduce, docil copil,
De-a lungul acestei plaje, albă.

El nu se-abate nici măcar c-un grad;
Privind-o în ochi atent şi sfios aparte,
El vine de departe şi se-apropie de-oraş –
Doar pentru a pleca din nou departe.

O, Doamne, a ta e mâna cea de ambră,
Iar iar eu sunt marea de departe –
Supusă oricărui comandament pe care ochii tăi
Mi-l impun, micşorand distanţa care ne desparte.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmuri de primăvară

de plăcerea perfuziilor
culorile respiră roz când serul e roz
şi aerul devine roz
între parfumuri
ce te leşină
pulverizate din sticluţe cu forme botanice

ce nebunie plăcută când nimicul e parfumat
ca într-un ospiciu al rozelor
sub stropi de ploaie
petale catifelate
cad spre abis
centrifugate din roşu şi alb
roz

bine că totul ţine puţin
în lume se întâmplă multe

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dama de roşu - nocturnă vals manea

pentru că deseori se face trist. şi uneori, amintirea devine o hartă, pe oglinda care mă străbate de la un capăt, până la lumea cealaltă. busola arată mereu roşu.
pentru că nu mai stau într-un punct. desenez cercuri pe stradă. geometria feminină şerpuieste orice drum frânt. mă îmbrac în roşu, să mă recunoşti.
pentru că muzica lui chopin bate într-un borcan cu vin roşu. îmi scot cuiul din inimă şi ea cântă. muşc explozia din piept. cât de dureros, de delicios se vede trecutul prin golul ăsta lăţit sângeros, ca prin lup(t)ă. ah, cât de patetic te caut, încă.
pentru că am uitat ceva. poate, of, viaţa mea. uite cât roşu ai lăsat în urma ta, stângaciule.

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea respiraţie

curge sânge/cuget-sânge...

Nu vă speriaţi,
arborii acestor codrii vor dăinui,
vor chema Domnul, vor alina...

curge sânge în Sahara mea de negeneraţie
ca o cascadă între Canada şi SUA
din vorbe goale...

curge sânge viu în obrajii noştri,
în rărunchi,
pete de oxigen&dorinţă
căutând un sens azi...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!