De neputință și trudă
ultima filă de fum
se risipește
în crivăț pe brațe de nemir
departe de omul străzii
hologramă de trecut
de chin în formă continuată
in rem
De jure lumea poate
dăltui o viață mai bună
oricum ar fi ea cunoscută
doar de fapte bune
utile ca un fast-food în deșert
ca tălpile spre o insulă pustie
departe de omul străzii
De fapt în sala de lectură
e un amestec de yoga și Buddha
cu teme de cuie și miros de ceai negru
peste o față de masă
către mirare
departe de omul străzii
De aici până la stele
ard becuri întunecate
pentru ochii cadaverici căutând
în absolut toată ignoranța
departe de omul străzii
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre yoga
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre stele
- poezii despre promisiuni
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
- poezii despre lectură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.