Nume în alb
mistere pășind într-o luciditate de floare
miezul își lasă umbra-n grădini de-nțeles
moale-n palparea visării
te cheamă a flori, în ziua numirii tale răcnesc
femeie din aceeași nuntă,
Domnul strivind în copitele asinului drumul,
deschizând
mormânt de curând
chemând
pe tine a floare
știu, scriu nimicuri
în veghea aceasta de petale
corolă în lacrima ta de iubire numește
femininul înfipt în coasta lui Dumnezeu,
nu te pot scrie, am pășire de Om
și-mi este mersul vorbei păgân
asupra fumegării a fi
Fiul zidește pipa iertării pe buze de Tată,
pe văzduh, nenumită, cu zbor pășind
Pasărea...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre flori
- poezii despre visare
- poezii despre tată
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
- poezii despre nuntă
- poezii despre iubire
- poezii despre iertare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Absurd de toamnă
Fântâna-n sete graiul tău mi-aduce
Din taina gurii, învelită-n apă
Și tot aștept venirea ta să-nceapă
În perne stând, fiindu-mi lenea cruce.
Să-mi urci în văz sosirea ta mioapă
Ce la absurd de toamnă se reduce
Pășind mirări de stih și flori caduce
Nimicuri, Dumnezeu să le priceapă.
Grădini în mine plumb deschid corolă
Și a metale curg în temple voci
Iar cugetul cu visul se ancolă.
Pe-altarul de cerneală mă invoci,
Plutesc suit în liniștii gondolă,
Avem în inimi psalmii reciproci...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre versuri, poezii despre toamnă, poezii despre reciprocitate, poezii despre poezie, poezii despre plumb sau poezii despre oftalmologie
Hai să fim sinceri
hai să fim sinceri,
nimic nu se înalță cu o singură rugăciune,
pe drumul de fum al implorării
e necesar să strigi de mai multe ori
în urechile îngerilor
tu ești la granița dintre dumnezeu și minciună
femeie cu lăuntrul vamă de prunci
te privesc azi
în oglinda retrovizoare a timpului,
dintr-un ieri suit pe spinări de iubire
în biserica rugăciunii tale intrau
uneori genuni și eres
amintirea, decupată din cerebralitatea visului
îmi revarsă în lumânare declarația de singurătate
în ajun de mâine, astăzi
cred,
absența ta e motivată de trist,
acela ce-mi spală picioarele vorbelor
pășind în cuvânt într-o limbă vorbită de mormânt
da, știu,
poemul acesta va înghiți săbii de indiferență
dar poate va mângâia mâine
o altă tristețe
și o altă rugăciune
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre prezent, poezii despre îngeri, poezii despre vorbire, poezii despre viitor, poezii despre vamă sau poezii despre urechi
Femeia interioară
meteahna tristeții tale încape într-o poezie de ploaie
când îngerii mor deasupra mormintelor de apă
fântâni, invers, pe cer țin zeamă
în existența lichidă a tăcerii spre șoaptă,
de acolo spre strigăt
tu, femeie de casă-n odaia sufletului meu
îmi ștergi praful din umbră, de pe tăișul răcnetului,
o mică fărădelege-n albastru
seninul are lumina în cioburi,
picături din ruga ce plouă invers, spre cer
azi pe lacrima ta s-a strâns praful,
pe-afară ploaia a supraviețuit
cu apa clocotind de cădere
unde tu
ești cuvânt
și carne de-amintire,
pasărea are cântecul astupat
în sicriul târziu
în toate literele mele-i cuib de morminte,
nu știu a scrie
ce toți poeții au uitat să spună
despre tine, femeie
cu nimbul așezat, ca o pălărie pe creștetul lui Dumnezeu,
pe vis omenesc spre eternitate
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Afrodita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre moarte, poezii despre lumină, poezii despre femei, poezii despre apă sau poezii despre tăcere
Aceeași floare
Iubito, pe prispă ți-am pus
O floare din lumea de sus,
O floare din insula Marte,
O floare a căilor moarte.
Ea are petalele lungi,
Suflând ai să poți să le smulgi,
Iubito, eu flori nu prea știu,
Sunt un grădinar damblagiu.
Nu știu - trandafir, liliac
Pe toate ca tine le fac,
Pe toate le-aduc la un fel
Lalea, trandafir, ghiocel.
O floare a vieții vecine
Și care miroase a tine.
Iubito, pe prispă tu ai
O floare din insula Rai.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre vecini, poezii despre trandafiri, poezii despre rai sau poezii despre lalele
Căutând spărtura sa pot intra în rai
Pasărea de iarbă răgușește-n mine,
Gâtu-i ars de stele, trupul de rubine,
Norii-n curcubeie penele-i pictează,
Ochii în otravă fluturii visează.
Se înalță-n sfera răsucită-n grai
Oscior de taină la porțile de rai,
Se aude Domnul injectat de haos
În liniște pășind în dulcele pronaos.
Îngerii pun aripi la sfinții păpușari
Care știu să pună căpăstrul la măgari,
Pe care, în boccele, Iisus își poartă iarba
Iertării împărțite sub cruce cu Baraba.
Pasărea s-avântă în calea lor spre stele,
Cântă universul în visurile mele
Și mi se răsucește inima în grai
Căutând spărtura să pot intra în rai!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teatrul de păpuși, poezii despre stele, poezii despre sfinți sau poezii despre pictură
Nonsensuri
(despre tine)
enigme în tristul de ploaie strică umbra
încolțind o luciditate a morții în grădina luminii de-ntuneric
săpând la rădăcina minciunii fântâni de-adevăr
tu vii către a locui apa nimicului eu
vrând a urca acolo unde se coboară,
nălucă de sorgintea tăcerii
izvodită-n albul de sub strigătele poeților ești,
femeie fără truismele existenței,
cu rănile eternității,
în galop pe umbra ta din tristul de ploaie
pe glia visului meu treci fără poveri de-ntrebare
gândul doar mi se mai vopsește mirare,
duhul, bând clipa lângă nemoarte
din pipa cu fum fără timp cheamă scribul
să urce zidire pe unde se coboară
toată ploaia asta fără umbră,
asemenea fantomei tale de femeie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre minciună sau poezii despre gânduri
Rodul iubirii
Desprinse de floare, de aurul ei,
Își iau zboru-n aripi ca albi porumbei,
Fluturi ce-ating miezul de vară
Sărutând-dulce, poama o înconjoară...
Duc din dulceață și altor flori,
O taină-a iubirii-n polenul de flori,
Le poartă viața în viitor,
Culegând, împărțind... polenul de flori.
'N-curând, din dulcea iubire,
Vor răsări flori cu dulce de miere,
Alți fluturi le vor uni în iubire
De miere, de aur, polen de iubire...
... albele aripi ating flori pregătite,
de nuntă în dulce... mirese iubite...
Polen de cuvinte din sfântul Cuvânt,
Îndrăgostește pe viață - oameni de rând.
Dulcele Lui e mană, e viață,
E sare, lumină, credință, speranță;
E rodul Iubirii ascuns în Mireasă
Ce-i pregătită s-ajungă... Acasă.
Albe aripi, fluturi =cuvintele Bibliei
miezul de vară= inima omului pregătită de pocăință
poezie de Sanda Tulics (21 iulie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre alb sau poezii despre aur
Versuri albe cu prozaic
în sânul iernii cerul e un mamelon,
cu buze de văzduh pruncul soarbe licoarea
prin pielea lui neagră hrănește amfibiu morminte,
acele eternități ale stomacului său
la care se divide domnul Dumnezeu
monstru (sacru) al lumilor,
sacrificat pe un altar de coajă a preacuvântului
irostit
la țâța iernii alăptează noaptea poeților
Dumnezeu se întinde pe podeaua viselor despre Sine,
își caută o nouă religie, trezind în palme scribii
stihurilor de rugăciune;
la țâța iernii aș putea și eu să pălmuiesc alt dumnezeu
replăsmuind Constituția Olimpului...
Că mare-i grădina Ta!!!
în lumea asta, Tată, de oriunde aș privi către sus văd numai țâțe
în pantalonii Tăi doar poeții
îți mai sunt organe genitale, împerechindu-se
cu toată agoniseala mormintelor,
Tu vrei să te lepezi de religie, zici...
vrei democrație?
omul se va închina Întrebării!
Nu...
... domnule Dumnezeu,
în sânul iernii, prin buze de lege de alb
mai lasă-mă să îndur, de cerneală
hemoragii interne-n interioare biserici,
cu Tine preot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sacrificiu, poezii despre noapte sau poezii despre negru
Sonet pentru lăsarea vorbei
Femeie, ai la gură preacuvinte
Plăceri chemând în lut de poezie
Din buze verși tăcere pe hârtie,
Pe masă-i ieri cu stihuri spre-nainte.
Spre mâine, muză, a nu fi-n pustie
Cerneala-n văz la nimeni să n-alinte
Îmbracă-ți ale clipelor veșminte
Secunda să ne-aducă veșnicie.
Fiind, eternul bem din carpe diem,
Un loc de azi mereu rodind în minți
Divinul de statuie-n strai de sfinți
Înalt pe-adânc de șoaptă să descriem.
De nu și-n zar ne va cădea uitare
Ne-om răsuci-n morminte sedentare...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre zaruri, poezii despre uitare sau poezii despre trecut
Uneori
pe cât îmi pot înțelege propria definiție
din dicționarul cu sensuri a fi
exist pe o coajă cu miezul în ceruri
într-o altercație între născut și adevăr
tu ești o altă definiție a cuvântului iubire
fiind în dimensiunea păcatului
femeie, trezindu-mi sângele
dintr-o luciditate-a visării
noaptea sa scurs în spatele perdelelor de rouă
(îți spuneam, să nu muști mâna cu merinde pentru lumină)
uneori ne iubeam în somnul trivializării demonului feeric,
apoi iar eram îngeri
îmi amintesc, uneori îți așezai picioarele pe nervii mei
încât îți șopteam vorbe de întuneric,
apoi era o nimica,
glumeam într-o iarnă cu omăt de hârtie
despre frigul de a te scrie,
caniculară,
plătind unui dumnezeu al mirării în mine
pentru servicii erotice ale stihului,
deși, în definitiv tu îmi iscălești poezia
din vârful peniței mele schizoide,
întru tine-i travaliul metaforei puține deși
mă naști uneori în cuvântul
cel văduv de minciună
poezie de Ștefan Petrea din A patra dimensiune
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre întuneric, poezii despre zăpadă sau poezii despre văduvie
Petale în Calea de Vis
Și se făcea că mergi, luând cu tine
bucăți întregi din galaxia mea
rămasă-n întuneric și ruine,
cu stele stinse-ntr-o tăcere grea.
Iar pașii tăi, în mersul prin lumină,
treceau cu grija anilor pustii
pe-o cale nouă, rece, anodină,
pe care să te-ntorci n-ai să mai știi.
Se mai rotea-n căușul palmei tale
un soare trist, cuprins de asfințit,
ce-și transforma lumina în petale
și gânduri copleșite de sfârșit.
Iar tu mergeai, treceai prin visul meu
pășind ușor pe versuri de poeme
și nu știai că-i drumul către-un cheu
la care-am să te-aștept oricâtă vreme.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ascunzi tu mică floare?!
Ce ascunzi tu mică floare,
În potirul de petale,
În prisosul de culoare
De miresme ireale?!
Printre faldurile tale
Prinse toate în corolă,
Risipind parfum în pale,
Aș jura că ești frivolă.
Cumul ești de elixire
De mirosuri și magie,
Răspândite cu grăbire
Reunite-n simfonie.
Simfonie de parfumuri
Orchestrate în culoare,
Ca vălătucite fumuri...
Ce ascunzi tu mică floare?!
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni
Nunta din vis
Iubito,
Vino să intrăm în noapte,
s-adunăm sub clar de lună,
de pe cer, stelele toate,
pe frunte să-ți pun cunună.
Pășind pe Calea Lactee
spre biserica cerească,
lângă noi, îngeri să steie,
luceferi să ne-însoțească.
Dumnezeu să ne cunune,
Fiul Lui să ne nășească.
Muzica-n cer să răsune,
că-i nuntă împărătească.
Iubitule,
Nunta asta-i doar un vis.
Visul tău nu se-împlinește.
Știu că vrei în Paradis,
Suntem pe pământ. Privește!
poezie de Dumitru Delcă (august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, Femeie (sonet omagial)
De ziua ta, Femeie
(sonet omagial)
De ziua ta, Femeie, vreau să-ți închin,
Floare de gând pe-o rază de privire.
O învălui în giulgiu de iubire,
Când zorii îmi bat în geam cu cer senin.
Să îți omagiez sfânta menire,
De vieți purtătoare în sacru destin,
Ridic pocalul pe jumătate plin
Cu sănătate, că restu-i jertfire.
Mi-ai dăruit a Maicii sărbătoare,
Ca să-o cinstesc în inima toamnelor
Pe Fecioara de Domnul născătoare.
Omagii scriu de ziua femeilor,
Spre recunoștință și neuitare,
În florilegiu să le dau mamelor.
*8 Martie - Ziua Internațională a Femeii
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu (8 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre sănătate, poezii despre recunoștință sau poezii despre mamă
Floarea
Dintre miile de flori care mi-au ieșit in cale,
Eu pe tine te-am ales intr-un răsărit de soare!
Mâna-mi tremură pe frunză, să te rup nu mă indur
Fără tine mai departe nu pot a porni la drum....
Si rămân să-ți sorb nectarul cu dulceața din petale
Să iți simt parfumul proaspăt, noaptea când este răcoare!
Floare gingașă in iarbă, lângă tine vreau să dorm,
Si-n miros de fân sub stele, greieri vor cânta in cor!
Nu te rup floare minune.... fără tine-n univers,
Ce rost ar avea poetul când va scrie al său vers?
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre muzică, poezii despre greieri sau poezii despre frunze
Căci m-am născut târziu sau prea devreme
(desuetudine)
pe când îmi respirai ce nu mai cheamă
era o picătură-n zvon de ape
tristețea care-ntreagă-i azi, să sape
în lacrima aceea criptă-n teamă
eram suiți pe cerul de aproape,
privind lacustru văd doar unu-n ramă
acum, icoană proprie să geamă
singurătatea ce-n infern s-adape
pășind pe drumul plin de anateme
de mă tot plâng, lăuntric țin ocări
căci m-am născut târziu sau prea devreme
te reaștept prin pustiite gări
dar de revii afla-vei doar blesteme,
eres în demonilor agregări...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre plâns, poezii despre icoane, poezii despre iad sau poezii despre gări
Surâsul îngerilor
cine știe unde plecăm
de ce plecăm
lăsând în urmă lacrima și dorul
suntem aici pentru a zidi iubire
apoi vom păși
sau poate vom zbura
păsări călătoare
căutând un cuib
în care să adunăm stropii de iubire
bob cu bob
la răsăritul zărilor
în lacrima norilor
străbatem timpuri, gânduri, ape
opriri provizorii
în drumul către cer
închizând o ușă
o durere nestinsă
înoptând firesc în palma sufletului
o liniște oarbă
în cercul cuvântului
o bătaie ușoară de înger
în templul luminii
pășind pe câmpia
unde Dumnezeu își mângâie pruncii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre nori
Nuntă de... păsări
Nuntă de păsări sub un cer cu stele...
Părea o nuntă nunta clipei mele
Bătând firav și blând ca o aripă,
Uitând de vis, de boală și de frică.
Nuntă de clipe, nuntă de lumină...
Azi când un vânt m-a smuls din rădăcină
Și plouă cerul nunta mea de lacrimi,
Căci am purtat atâtea cruci cu patimi.
Nuntă de negru, floare în nuntire,
Atunci când mai speram în fericire
Și binecuvântate mâini solare,
Atinsu-m-au cu nunta mea de floare.
Nuntă de îngeri, veghe și lumină,
Nuntă de pace, vocea Ta divină
O simt strigându-mi azi, din depărtare
Nuntă de vis, de păsări și de floare.
Nunta credinței Cana Galileei,
I-a pus cunună de safir femeii.
Nuntă de pace și de flori, de stele,
Nunta de sticlă a iubirii mele...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt
Azi
Zguduitor e cântul suit în singur clopot
din noaptea vieții, veșnici de se arată Zorii
strivind în carne calea de gânduri iluzorii,
de cuget ce rodește al neputinței ropot.
În roua dezrobirii în sânge doarme somnul
ce a nefi trezește și strigă-n țeluri mici
de oameni idealuri fraterne-n vis cu Domnul
și a minciunii floare e veștedă aici.
Pitit în umbra albă te scriu în stihul van
ce-ți desenează coaja, ci nu în miez pătrunde
iar în odaie ruga, izbindu-se-n tavan
ca-n temniță nu are a se-nălța pe unde.
Ci toate-n urma morții s-or chibzui eterne
e amintire scribul, dar pururi Azi deșterne
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Cerber
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre rouă
La miezul nopții va cădea o stea
la miezul nopții va cădea o stea
purtând cu ea toată iubirea mea,
va ninge peste tine liniște senină,
chemând dorința de mine să vină...
la miezul nopții am să te chem, iubire,
cu patimă îin suflet și-n privire,
din depărtări de dor de tine pline,
de șoapte blânde, de tandre suspine,
dorind ce știu că tu nu poți să-mi dai,
cerând iubirea-ți, desi știu că n-ai...
la miezul noptii va cădea o stea
ducând cu ea toată iubirea mea...
poezie de Elena Vlădescu (30 decembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre ninsoare, poezii despre miezul nopții, poezii despre dorințe sau poezii despre dor